744 matches
-
Punem pasta peste blatul de carne, așezăm peste pastă fâșii de gogoșar roșu, după care rulăm strâns, învelim în staniol și dăm la cuptor timp de o oră. Se servește rece ca aperitiv sau caldă cu piuré de cartofi și murături. RULOURI DIN PIEPT DE PASĂRE 2 bucăți de piept de pasăre, 150 g cașcaval, 1 gogoșar murat, 3 ouă, 100 ml lapte, sare, piper, 300 g făină, 300 ml ulei Se dezosează carnea și se porționează fiecare piept se împarte
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
smântâna cu făină și puțină supă, turnăm peste limbă, amestecăm să nu se formeze cocoloașe, adăugăm la ultimul clocot usturoiul tocat și mărarul tăiat fin. Se servește cu piuré de cartofi, mămăliguță sau garnitură de orez fiert, după preferință și murături asortate. LIMBĂ DE VIȚEL CU MAIONEZĂ Limba se fierbe în apă cu sare, morcov, ceapă, pătrunjel, foi de dafin, țelină. Se curăță de pieliță și se taie felii potrivite care se așează pe platou cu decor de zarzavat fiert. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se pune în tavă cu ulei. Pe margine, se pun cartofi curățați și tăiați în două, apoi se dă la cuptor timp de 40 de minute. După ce s-a copt, se taie felii și se servesc cu cartofi copți și murături fine mere, pere, conopidă, struguri, ceapă sau varză roșie. RULADĂ DIN FILÉ DE PORC 1 kg mușchi filé de porc, 500 g cabanos, 2 gogoșari roșii sau 2 morcovi fierți, 5 ouă, 500 g făină albă, 500 ml ulei și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în untură sau ulei. Se scoate carnea, în grăsimea rămasă se fac ochiurile. Se servește la farfurie, o paletă mămăligă, o paletă tochitură, două ochiuri și 50g. brânză. Se servește cu lapte acru sau iaurt. Se poate servi și cu murături. 4.4 PREPARATE DIN CARNE DE OAIE C ARNE DE OAIE CU LEGUME DE TOAMNĂ 4-6 felii de pulpă de oaie bătută condimentată și pusă în baiț făcut din 300 ml de vin roșu, felii de ceapă, căței de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
țelină, morcov, ardei, un pahar de vin, busuioc și cimbru. Ciupercile tocate le călim în unt. După ce a fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura de vânat cu sos picant se servește cu cruton de pâine la mijloc. MICI ROMÂNEȘTI 500 gr. de carne de vită, 500 gr. de carne de porc, 500 gr. de carne de oaie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
s-a prăjit puțin, adăugăm peste cartofi. Batem ouăle cu telul, punem condimentele și brânza rasă pe răzătoare, apoi turnăm totul peste cartofi și cârnați, după care dăm la cuptorul încins până se rumenește deasupra. La final, se servesc cu murături asortate sau lapte acru sau cu diferite salate. CARTOFI GRATINAȚI (1) 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr. de margarină. Se curăță cartofii, se fierb în apă cu sare și doi căței de usturoi. După ce au
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
un pachețel de delicat, zahărul și aspirinele pisate. Amestecăm și punem în borcane pe care le legăm cu celofan și le fierbem la Bain-Marie timp de 30 de minute. După ce s-au răcit, le dăm la cămară. 8. CONSERVE ȘI MURĂTURI ARDEI GRAȘI LA BORCAN Se coc ardeii, se curăță de pielițe și cotoare, se așează în borcane de 800 g, aproximativ trei sferturi de borcan, apoi se face baițul din oțet, apă, sare, foi de dafin, iar după ce s-au
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de conopidă și, alternativ, gogoșarii umpluți cu struguri. Printre ei, punem iar frunze de țelină și rădăcini de hrean. Deasupra punem boabe de muștar, frunze de țelină, hrean, bețișoare, apoi turnăm baițul fierbinte. Legăm borcanele și le dăm la beci. MURĂTURI ASORTATE 9 l de apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
fie spoliați de virilitatea lor, emasculați? Dacă femeile începeau să fie admise în Academia Franceză, se întreba deja Barbey d'Aurevilly, cu referire la George Sand, nu urma oare ca bărbații să se apuce de făcut dulcețuri și de pus murături? În perioada Belle Époque, seducătoarea face parte din rândul acelor femei moderne care se înfățișează "la fel de originale ca însăși Eva, cu totul altfel decât în veacurile precedente, spulberând fără pic de îngăduință repere străvechi". Bărbații se simt în fața lor cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau cu ajutor, mii de provizii de la piață și magazine, cutii cu cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
mai sunt lucrate de mână, au o mare valoare afectivă, păstrând tradiția an de an. Preparate pentru iarnă Cum vin lunile de toamnă și la Costișa gospodinele nu mai prididesc cu pregătirile pentru iarnă. Vor să-și umple cămara cu murături, ghiveciuri, compoturi, dulcețuri, bulion, magiun, conserve de tot felul, gemuri ș.a. Nici mama, nu se lăsa mai prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul anilor le-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
n-a venit. Am strâns și-am curățat singură toată mizeria. Oltea mi-a atras atenția să nu mă taie la mâini cu sticlele de pe jos. Având multe roșii în grădină, făceam bulion, multe sticle, iar din gogonele pregăteam niște murături delicioase (cu mărar, crenguțe de vișin, piper, usturoi, sare, oțet și frunze de stejar). La butoi, puneam castraveciori și varza (căpățâni și tocată cu gealăul) la murat. Pentru a le da un gust mai deosebit adăugam mere ionatane, ardei iuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luăm cina, am zărit atâtea boluri frumos colorate, fiecare conținând alt fel de mâncare, încât am crezut că suntem la cofetărie... și voi mânca multe dulciuri. Spre surprinderea mea, mâncărurile nu aveau gustul sugerat de culori. Pe mese se aflau murături dulcisărate sau iuți, tempura cât și vasul pentru supa pe care o preparam pe loc, din legume și carne proaspătă, la o lampă specială. Am savurat cu plăcere tot ceea ce mi s-a oferit, spre mulțumirea lui Shinya. Un japonez
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
hoților , el flămând și neplătit. I se cere jandarmului să apere ordinea, el care de multe ori n are cu ce să-și cumpere o bucată de pâine, i se cere învățătorului să facă operă culturală, când se hrănește cu murături de căpătat și n-are săpun săși spele fața și necăjitul lui trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de altfel, ca în dragoste: nu știi de ce iubești...! De fapt ce scrii...? A răspuns în locul meu, pe gardurile Orașului Bahluvios epigramatizând, Magistrul Ursachi, după ce-l înțepasem undeva pentru proastele-i prestații civice la întoarcerea din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham la travaliul răspunsului explicativ, măcar că majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena, doamna Rodica, Aninăreasa. Mâr are șaizeci și de ani. Se laudă acum ce muncă de răspundere a avut el la fabrică. Nu-l ascultă nimeni. Mâr a lucrat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dying bride“. Era supărat rău pe atunci. Și încă nu i-a trecut. Rar imagine mai jalnică decât a lui. Nu l-am văzut niciodată vesel sau mulțumit. Când e beat, simte viața suportabilă. Treaz sau mahmur, e dezolant, o murătură. Se umple de importanță doar când vorbește despre femeia lui din Târgoviște, o puștoaică de paișpe ani care, adineauri îmi spunea, când ți-e lumea mai dragă, când vor să petreacă și ei weekend-ul împreună, ea pleacă în excursie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Prin învăluire - și am picat la fix, pentru că tocmai terminase pregătirile pe ziua aceea. Începe să se văicărească. Nu, nu mai poate să se repete în halul ăsta. Doar după două beri e în stare să țină prelegeri în fața unor murături stafidite, care n-au citit decât Coelho și alți bicisnici din ăștia de care oricum geme Parisul. Ce știu io, că la Paris sunt șapte-opt Coelho. La kilogram. Mustața pleoștită e decorul perfect al dezvăluirilor astea. Vorbește ca și cum permanent și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
geniale, cu fraze cristal, cum îi place să spună, cu fraze parcă întoarse cu cheia. A și scris câteva cărți reușite, dar acum, după Revoluție, în lenea sa valahă, se mulțumește să coafeze textulețele unor tipi netalentați, cu figuri de murături degerate, care dau la Jurnalism și Comunicare. Dacă nu-i ziceau Comunicare, ci altcumva, uite, în sensul ăsta Bogza propunea să nu se mai spună ministru, ci făcăleț, atunci mai mult ca sigur că numărul de candidați s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în cădere plonjând în șanț. Îmi aduc aminte și-acum dialogul consumat și atitudinea defensivă a bunicii: Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
său dat unei străzi. Dumnezeu să-i ușureze păcatele! BACĂUL DIN 1916-1917 L-AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau ca pisicile când le sărutam pe după butoaiele cu murături din prăvălia lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este cea la care râv nesc de atâta vreme și nu ajung până la ea: mămăliga rece din mălai necernut, o strachină plină cu murături și vin nou, năsprit, din ulcică nesmălțuită.) Veneau ca de la sine monumentalele tăvi cu fripturi la cuptor: purcelul de lapte cu căpățâna lui visătoare stând pe varză călită; garful de purcel pe varză sau pe cartofi; pieptul de vițel de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia de ardei, iar alături toate murăturile În saramură, pătlăgelele verzi sau ceva mai coapte, gogonelele, varza roșie, țelina, cu toate mirodeniile lor, și gogoșarii În oțetul cu puțină miere; cum și câteva sarmale cu orez, stafide sultanine și coconari; iar la urmă de tot, o farfurie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
omorâse viața bună din orășel: adio mișculații în port, adio fetițe, adio trai dulce. Dacă mai ținea mult așa, e clar că trebuiau să-și pună coada pe spinare. Pizda mă-sii, se împuțea totu, ei trei erau ca niște murături, jigăriți și lihniți de foame, în gheretă cam intra ploaia, le pătrunsese umezeala și-n oase, dârdâiau de frig. Asta era starea lor în seara când au hotărât că a doua zi, gata, tre s-o tundă din locu ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]