1,153 matches
-
personalitatea așa cum îl „moșise” Socrate. Platon, prin gura lui Socrate, sugerează că totuși Theaitetos era sortit nemuririi; tocmai acest miracol al morții-nemurire îi tulbură pe cei doi tineri megarieni, ne tulbură și pe noi și pe oricine știe că este muritor. Dar avem soluția: curriculumul maieutic! 9. Ne putem imagina ușor ce s-a întâmplat între muribundul Theaitetos, cel „moșit” (= „menit”) de Socrate să devină o personalitate desăvârșită, și tânărul Eukleides pe drumul de la Megara la Atena. Deși Platon a evitat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bărbat”) de gynos (guno" = „femeie”). Asupra lui anthropos, urmașul înjumătățit al lui androgynos, se abătuseră două anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei (aqanasia = „nemurire”) și căderea în apaideusie (apaideusia = „ignoranță”). Dar aceste blesteme nu erau insurmontabile. Omul vine pe lume muritor și ignorant, adică nedesăvârșit 20. Dar avea șansa desăvârșirii, adică posibilitatea de a recâștiga athanasia pierdută și a se dezbăra de apaideusie. De ce? Mitul androgynic mai furniza o idee fabuloasă: separarea jupiteriană nu fusese absolută. Anthropos vine pe lume cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu numai pentru lume și pentru alții, dar și pentru tine însuți, sălășluind mai mult cu gândul la ceruri decât pe pământ și având legături mai mult cu Dumnezeu, cu îngerii și cu fericiții locuitori ai cerului decât cu oamenii muritori! Ca și Moise, tu trebuie să îți iei rămas-bun de la oamenii acestui pământ și să te urci, în văzul lor, pe muntele Nebo și să privești, din ținutul de dincoace de Iordan, în fericita țară a făgăduinței, de dincolo de Iordan
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea atenției pe procese. Din perspectivă postmodernistă, Doll
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
privind noțiunile de nimic, ceva și toate. Prin prisma acestei triple considerații, vrem să reiasă mai bine aspirația și rațiunea aspirației noastre. Nimic înseamnă, aici, totala lipsă de cultură: ceea ce constatăm, cu oroare și compătimire, la neamurile barbare, unde sărmanii muritori se nasc, trăiesc și mor ca animalele. Ceva înseamnă o oarecare cultură, referitoare la una sau la alta, pe care o constatăm la popoarele mai civilizate, care comunică în ceea ce privește științele, artele, limbile și celelalte studii. Toate vor însemna cultură universală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i permită să accepte incertitudinea lumii exterioare. Figura 1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili mai concret și mai precis care sunt relațiile dintre răspunsurile emoționale și situațiile generatoare de anxietate, terapeutul și doamna L construiesc o ierarhie a stimulilor anxiogeni care provoacă în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un clopoțel pe masă, când sună o dată aduce singur apă, căci n-are slugă”. Se pronunță și despre învățătură: „Cilibi Moise mai mult fericește pe un om învățat decât pe un om bogat, fiindcă banii sunt rotunzi”; „Toți oamenii sunt muritori - afară de autori”. Nu este ocolită nici politica: „Omul sărac care se ține de politică este ca un ceasornic stricat, totdeauna stă la un loc”. O săgeată este aruncată și împotriva oamenilor legii: „Ce deosebire este între o roată de car
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Domnul Dumnezeul nostru» a devenit o realitate istorică necesară. Aici fiecare cuvânt este important. Contează atât faptul că Dumnezeu ESTE, care este principiul universal, că este VIU, că Dumnezeu este DOMNUL și că el este al NOSTRU - al oamenilor vii, muritori, concreți, irepetabili. Nu «zeul», nici «zeii» ne mai pot salva. Ci numai DUMNEZEU”2. Când H.-R. Patapievici declară că „Viu este Dumnezeu” reprezintă soluția ieșirii din nihilismul contestării oricărei construcții metafizice sau chiar a ideii de întemeiere a valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pentru ceilalți taxatori aroganți și meschini ai provinciei, Zaheu încetează să mai fie un adevărat vameș. Pitic, cocoțat într-un copac la marginea drumului, Zaheu își trădează nevolnicia. Parcă ar vrea să împrumute cuvintele lui Filip și să spună fiecărui muritor: „Vino și vezi” (Ioan 1, 46). Fostul businessman renunță la imaginea de fațadă, abolește orice brand, refuză să mai fie „tare în cerbice”, își pleacă capul și acceptă să umble în rând cu ceilalți. Când îl vede pe Iisus, Zaheu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte ceruri, ca să văd dacă fabuloasele lor lumi își au sau nu tabăra cu nenumărate corturi dincolo de raza privirii mele muritoare! Capitolul LVII BRIT îndreptîndu-ne spre nord-est de insulele Crozeti, am dat peste întinse pășuni de „brit“, această materie gălbuie și fină, cu care se hrănesc îndeobște „balenele normale“. Ea se tălăzuia în jurul nostru, pe o întindere de multe leghe, încît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
direcțiile. Toți vîslașii sînt prinși în firele ei primejdioase, astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși. Nici un fiu născut de o mamă muritoare nu se poate așeza, prima oară, în acest labirint de cînepă, fără să se gîndească, în timp ce trage din răsputeri la rame, că harponul ar putea să țîșnească din clipă în clipă, dezlănțuind lațurile astea oribile, ca niște fulgere circulare: pus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
era, precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească în sus, dar nu chiar spre noi, căci noi apăream desigur, în ochii lor de nou-născuți, ca niște alge acvatice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acoperă. Căci așa se întîmplă în toate fabricile de pe pămînt. Cuvintele care nu se pot auzi prin larma fuselor ce se răsucesc, se aud limpede afară prin ferestrele deschise. în felul acesta au putut fi surprinse și multe ticăloșii. Vai, muritorilor! luați seama, căci în larma asurzitoare făcută de marele război de țesut al universului, pînă și gîndurile voastre cele mai subtile pot fi auzite de departe! Așadar, giganticul schelet alb și adorat zăcea - ca un colos leneș - în mijlocul războiului de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
erau adînc tulburați de ea în anumite momente. Căci, de la o vreme, zveltul Fedallah căpătase o înmlădiere atît de bizară și părea veșnic scuturat de un tremur atît de straniu, încît oamenii începuseră să se întrebe dacă era o făptură muritoare sau doar o umbră tremurătoare aruncată pe punte de trupul nevăzut al cuiva. Umbra aceea plana necontenit acolo; nici măcar noaptea nu-l vedeai coborînd în cală sau dormind. Stătea ore-n șir pe punte, fără să se așeze sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
greșeala nescuzabilă, penală se numește hybris: orgoliu al omului și rătăcire dorită de zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
face excepție. De ce trebuie să murim? De ce suntem destinați morții? Putem oare depăși, odată cu moartea, perisabilul persoanei umane? La toate aceste Întrebări se impune o precizare. Trebuie făcută separația Între ideea morții care este o temă ontologică; sentimentul că suntem muritori sau sortiți morții, care este o temă psihologică cu o semnificație emoțional-afectivă particulară, de regulă negativă; În fine, actul morții, care reprezintă un eveniment biologic, prin Încetarea funcțiilor vitale. Distincția dintre aceste planuri sau nivele dovedește că nu putem avea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde, Și ochii mari și grei mă dor, Privirea ta mă arde". - " Dar cum ai vrea să mă cobor? Au nu-nțelegi tu oare, Cum că eu sunt nemuritor, Și tu ești muritoare? " {EminescuOpI 173} - " Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, Eu nu te pot pricepe; Dar dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pământ, Fii muritor ca mine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tu ești muritoare? " {EminescuOpI 173} - " Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, Eu nu te pot pricepe; Dar dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pământ, Fii muritor ca mine". - " Tu-mi cei chiar nemurirea mea În schimb pe-o sărutare, Dar voiu să știi asemenea Cât te iubesc de tare; Da, mă voiu naște din păcat, Primind o altă lege Cu vecinicia sunt legat, Ci voiu să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
o iluzie, iar din moment ce nouăzeci la sută dintre birmanezi sunt budiști, cred că se poate spune că cei mai mulți trăiesc Într-un „regat al iluziilor“. Sunt Învățați să renunțe la dorințele lor omenești, precum un șarpe care Își dă jos pielea muritoare, iar astfel eliberați pot atinge nibbana, nimicul, țelul ultim al celor care respectă Încă vechiul canon pali sau chiar al dictaturii militare. E adevărat, aproape numai călugării urmează Învățăturile budismului theravada la modul cel mai strict, și totuși iluziile rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
certă pe cei care se Îndoiau și nu credeau. Ați uitat prin ce am trecut eu, Loot și Bootie când am traversat Râul Morții? Proba morții este cea care-ți revelează puterile. În urma acestei probe, Îți lași În urmă firea muritoare, strat după strat, până devii ceea ce ai fost menit să fii. Dacă mori, Înseamnă că nu ai fost decât un simplu muritor. Dacă Însă supraviețuiești, devii zeu. Așa că nu vă mai văicăriți așa de tare. Zeul se poate trezi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Râul Morții? Proba morții este cea care-ți revelează puterile. În urma acestei probe, Îți lași În urmă firea muritoare, strat după strat, până devii ceea ce ai fost menit să fii. Dacă mori, Înseamnă că nu ai fost decât un simplu muritor. Dacă Însă supraviețuiești, devii zeu. Așa că nu vă mai văicăriți așa de tare. Zeul se poate trezi și când se va scula și vă va auzi vorbele nestatornice și ațâțătoare, vă va izgoni Într-un loc unde nu sunt fecioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bată mătănii în fața bunului Dumnezeu până li s-o crăpa naibii ori fruntea, ori dușumeaua casei, îndobitocindu-se atât de tare încât să devină o turmă anonimă, ușor de muls și de condus. Unde dracu’ este comunismul în poliloghiile acestea, muritor profan, mă dau bătut și-mi umblă mintea numai pe calea bătătorită și sigură a logicii, ceea ce este o erezie, nu-i așa? Deci după câte se vede, poate de aceea Marx nu a purtat niciodată barbă „a la Isus
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
veselă dar iertați-mă, Directive prezidențiale, hâc! Nici nu se uscase bine cerneala pe buletinele de vot, că președintele recuperat din barca pe cale să se scufunde de către harnicii lui ciraci, care au dat în draci la țărănimea fostă colectivistă, azi muritoare de foame, găleți, pestelci, tricouri, contra voturi, s-a și apucat de făcut noduri marinărești bine îmbârligate la reforma din învățământul românesc. Știam demult că el avea un dinte împotriva a tot ce iese din școala românească și nu se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vorbi în acest caz de alternative reale, nici de un posibil interval între cele două variante. Cu atât mai puțin despre un „spațiu intermundiar“, ce ar lega lumi diferite, asemeni celui în care unii stoici situau făpturile stranii, daimonice, nici muritoare și nici nemuritoare, nici pământești și nici celeste. Toate acestea vor fi lăsate deoparte, fie ca simple posibilități abstracte, ireale, fie ca imagini bizare ale minții. Însă există și o altă situație ce ar trebui să ne rețină acum. Gândirea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
calculez, să aplic, să-i determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă, știe să deducă din premise sigure propoziția care ne spune că Socrate este muritor. Numai că o asemenea propoziție poate fi lipsită de orice semnificație: în locul numelui „Socrate“ poți pune orice alt nume, la nevoie poți pune un simplu semn ce nu semnifică nimic. Cu alte cuvinte, un asemenea mod de gândire poate să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]