4,695 matches
-
Articolele Autorului Spargeți geamurile și zburați Pur și simplu mă sufoc în viața asta Viitorul mă pândește de pretutindeni Nu călcați cadavrul timpului Este o aparență dure roasă Un deșert gratuit deșertul tău de ca tifea Cuvinte de nisip îți murmură sub tăl pile însângerate Cu fiecare pas răstignești o tăcere Însă privește-n oglindă cu mânie Ecoul lacrimilor te vor prăvăli în ultimul cuvânt din lume Rana următoare este pseudonimul lui Dumnezeu Ave Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
EREZIA FATALĂ A IUBIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373679_a_375008]
-
mă soarbe mă petreci adiind și m-aduci înapoi să rămân tot îmi spui, ca frunza ce doarme să cântăm de iubire,în amurg amândoi. și ne-om strânge grămadă unul într-altul tremurând sub albastru cu stelele-n vis murmurându-mi în brumă ce-nghite bazaltul mai rămâi doar o zi ,toamna mea ,mi-ai promis. să mă vezi dănțuind prin rugina târzie tu să-mi cânți despre noi ,când eram două flori dar mai bine te-aș strânge la
DULCE IUBIRE,DULCE APUS de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373728_a_375057]
-
știu că toate versurile mele Înlăcrimat adesea le citești... Același Prut, ce încă ne desparte, Stă înghețat statornic între noi, Cum te-aș chema de dincolo de moarte Să vii în noaptea asta înapoi, Să recităm până în Ziua sfântă Lumina care murmură sub pleoape, La tine-n țară lacrima ta frântă De ochii mei e-atâta de aproape! Cum lovește-n piatra seacă geru', Vântul se rănește de statui, Mă gândesc la fratele meu Vieru, Doamne- Tată, dă-i odihnă lui! Nicolae
MĂ GÂNDESC LA TINE, FRATE VIERU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373738_a_375067]
-
românești. A fost o poveste de bucurie analoagă uneia de recâștigare a vieții ajunse la hotarul propriului timp și limita propriei puteri. „Iubirea voastră m-a adus acum înapoi!”, aceasta spunea artistul în fața unui public ce l-a aplaudat, a murmurat cu el rugă sorbită de la îngerul din lacrimă, i-au cântat „Mulți ani trăiască”. De bună seamă că s-au rostit rugi, că pe tot cuprinsul țării s-a sudat un lanț de inimi într-o comuniune spirituală, de bună
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
iarși de El ( am auzit-o eu pe Mamy spunând asta, vara trecută, cănd dormeau amândoi în podul casei de la Igești ) Calea Lactee, Calea Lactee, ce să-ți spun eu ție despre Calea asta și să mai și înțelegi, repeta Taty întruna murmurând mai mult pentru sine. Ce faci Taty, ai început să vorbești singur? L-am tras eu de mânecă să îl aduc la realitate. Ei, vorbesc singur. Mă tot gândesc, de unde moșta ai mai scos-o tu și pe asta cu
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Vântul gându-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă întreba Despre frumusețea sa: -Tu, oglindă, oglinjoară, Cine-i mai frumoasă-n țară? -Ești frumoasă-mpărateasă, Că a soarelui
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
lui Eminescu, poate fiindu-i mult aproape de atunci pe când era muzeograf la Ipotești. Virtutea acestui moment l-a transpus cu mare candoare în: ........................................... ,, Așa tânăr cum erai Plete negre cum purtai Peste numele de crai. Apele te susură - Florile te murmură Și mereu te-or murmura Cum meru or învia Ele doar se fac că pier Sub al iernii giuvaier Și învie-ntru prier Iarăși murmurându-te Ape colindându-te Vântul pomenindu-te Codrul legănându-te...,, - Ipotești - Poeziile din ,, Cochilii cântând ,, apărută
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
mult aproape de atunci pe când era muzeograf la Ipotești. Virtutea acestui moment l-a transpus cu mare candoare în: ........................................... ,, Așa tânăr cum erai Plete negre cum purtai Peste numele de crai. Apele te susură - Florile te murmură Și mereu te-or murmura Cum meru or învia Ele doar se fac că pier Sub al iernii giuvaier Și învie-ntru prier Iarăși murmurându-te Ape colindându-te Vântul pomenindu-te Codrul legănându-te...,, - Ipotești - Poeziile din ,, Cochilii cântând ,, apărută în anul 1982, mi se
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
tânăr cum erai Plete negre cum purtai Peste numele de crai. Apele te susură - Florile te murmură Și mereu te-or murmura Cum meru or învia Ele doar se fac că pier Sub al iernii giuvaier Și învie-ntru prier Iarăși murmurându-te Ape colindându-te Vântul pomenindu-te Codrul legănându-te...,, - Ipotești - Poeziile din ,, Cochilii cântând ,, apărută în anul 1982, mi se par asemenea unei expoziții de tablouri lucrate în acuarelă ori creioane pastel. Toate sunt expuse sub liricul poetei cu
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
Toate Articolele Autorului De Florii Brațe de flori și alai de petale Dulce zenit în ochii de floare Natura în palmele ei are soare Lumina revarsă a iubirii candoare. Rouă de zâmbet albastru în iris Are zarea ce sărută pământul... Murmură-n strune și cerul deschis Iar natura își înflorește veșmântul. Se-aprinde o lacrimă pe buze de dor Și arde ca pe-un altar azi cuvântul... Tot ce e viu pare nemuritor. Și-n palme cuprind tot pământul. Mi-e
DE FLORII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384797_a_386126]
-
luxurianți și arhitectura elegantă a imobilelor de pe Promenade des Anglais, cu multitudinea de storuri albastre, galbene sau portocalii, triumfătoare stindarde ale vacanței și, îngrămădită între ele, câte o vilă surprinzătoare semănînd cu un cuglof proaspăt pudrat cu zahăr farin, buzele murmură mecanic pe harfa răsturnată.... Lucrurile însă nu se opresc aici. îmi amintesc o noapte de vară - tot vară - (aveam tot vreo 12 ani); ne întorceam, Ion și cu mine, cu căruța, de la o fâneață pe care o aveau bunicii în afara
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
vreun înlocuitor? l-a întrebat Domnul. - Lucifer, Doamne, deși nu cred că și el va putea să... - Impertinentule!, i-a strigat Dumnezeu. Cum îndrăznești? Adică noi nu suntem în stare să ne rezolvăm problemele? - Mă tem că nu, Doamne, a murmurat Ilie. De fapt, cred că nici Dracu’... Poate Dracula... - Nici nu discut, Ilie! Nici într-un caz nu poate fi vorba de bietul Dracula. Tu n-ai citit ce i-au făcut în manualele alternative? - Nu-mi place istoria, Doamne
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
de mînă, într-un fast-food din nordul Nord-Americii? Ros de dor de țară, pe Radu Pavel Gheo greu ar putea să-l convingă cineva că nu e chiar cum crede el, de vreme ce are urechea plecată spre o singură sirenă, care murmură acasă... Addenda în schimb, care adună reacții via e-mail, din țară și din Statele Unite, la articolele publicate la Iași, sînt savuroase, chiar dac-ar fi numai faptul că, dintr-o potriveală sau poate nu, mai toate cele din România sînt
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
cu ochiul.La țărm,marea își desfăta valsul pe sub picioarele îndrăgostiților,gustându-le din plin,patimile.Pescărușii savurau întunericul,gustând pe furiș,cuvintele spuse șoptit,sfârtecate aproape,de cei care vroiau să guste dragostea. -Ești cea mai frumoasă ființă,iubito!,murmură Cezar,cu noblețea acelui tânăr bine crescut,timid și încă ...virgin.Hai să ne așezăm aici! Găsiseră un loc mirific. Privirile încărcate de dragoste evitau cu stângăcie deznodământul.Deodată,două stele mari ca două lacrimi,începură să se întreacă în
DE ZIUA COPILULUI,MAMĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385309_a_386638]
-
să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa își părăsise postul de la poartă și putea fi dat afară. Nu mai conta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
Nu te duce c-o pățești! De unde venea glasul? Pentru a ști, trebuie să ne întoarcem la... Edison, care tocmai în perioada când Jules Verne redacta „Castelul din Carpați” (1890), perfecționase aparatul telefonic astfel încât „ceea ce se spunea, se cânta, se murmura chiar, putea fi auzit (...) și două persoane despărțite prin mii de leghe discutau între ele ca și cum s-ar fi aflat una în fața celeilalte“. Și Jules Verne completează: „puteau chiar să se vadă în oglinzi legate prin fire datorită inventării telefotonului
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
Mi-e dor de un zâmbet și o privire pe furiș, de sărutul pe pleoapa ce ascunde lacrima cu gust de bucurie, de atingerea unei mâini, de fluturii din stomac și eternitatea unei clipe. Mi-e dor de izvorul ce murmură sub dorință si un fior sălbatic destrămat pe buze, să mă despletesc ca o salcie pe un mal de poezie. Mi-e dor să fiu dor, să redescopăr păcatul într-o iubire pătimașă, ca un gând slobod, mi-e dor
DORUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385100_a_386429]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎN TĂCEREA GÂNDULUI Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2360 din 17 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ÎN TĂCEREA GÂNDULUI trist murmură apele în ținutul de pe drum sufletul se lovește de tăcerea gândului azi, acum raze se frâng de geamuri închise, de lacăte puse azi nu îmi amintesc nimic decât suferința unui suflet alungat de aici, dintre voi de nimeni căutat nu
ÎN TĂCEREA GÂNDULUI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385141_a_386470]
-
2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Aurie și măiastra, vii, Lumina mea, din cer Și că voalul de mireasă te împrăștii în eter, Cât de dalba curgi prin toate, ești un râu scânteietor, Susurând un rând de șoapte murmurate de Izvor. Peste crește pui marame de luciri dumnezeiești, Florile le faci năframe de culori împărătești, Te împărți în mii de fluturi pâlpâind prin ierburi, lin, Ca apoi să mi te scuturi într-un fluviu cristalin. Păsări licurești prin aer
LUMINA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385184_a_386513]
-
stătea neclintit în față celor patru. Avea părul argintiu și ochii negri, pătrunzători. Emana forță și impunea respect prin prezență, atitudine și statura înaltă. Avea în dreapta sa un tigru alb, în stânga un ghepard negru iar pe umăr un vultur. - Sursa, murmurară uimiți. Se intampla ceva grav. Sursa își făcea apariția doar în cazuri extreme. Cei patru și-au dus mâna la inima și au plecat capetele. - Situația pe Terra a ajuns într-un punct mort. Există un dezechilibru total între forțele
AMENDAMENTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385191_a_386520]
-
nu am avut intenția. Am vrut, să te avertizez. Eustace e un mare crai. - Vă mulțumesc, my lord. Nu reprezintă un pericol pentru mine, mai mare decât domnia voastră. - S-ar putea, să ai dreptate. În clipa asta sunt un pericol! murmură și îi contură ovalul fetei cu degetele. Pe neașteptate, îi desprinse cocul și părul căzu greu pe mâna lui. Își umplu pumnul cu el și absorbi parfumul. Alma nu avea toate reacțiile la ea. - Ar trebui, să-l porți despletit
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
Emotie > FERICIRE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cândva mi-ai bătut la fereastră, Timidă, cu ochii sclipind, Cu zâmbet de fată frumoasă, Cu pleata bălană, în vânt. Un cânt murmurai, ca izvorul Ce cheamă lumina din nopți. Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți. Cândva mi-ai adus primăvara, Din albul covor de nămeți. Mi-ai prins la ureche, o floare, Di stelele-aprinse-n ferești. Mi-ai fost
FERICIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385223_a_386552]
-
Pe lângă plopii suri; O palmă ca mătasea Pe pleoapa adormită, O șoaptă parfumată, Un cântec de caval. Să-mi picure pe buze Nectar de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe Să-mi fie alinarea, Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Referință Bibliografică: În miez de nopți / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare
ÎN MIEZ DE NOPŢI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385224_a_386553]
-
I. ÎN TĂCEREA GÂNDULUI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2360 din 17 iunie 2017. ÎN TĂCEREA GÂNDULUI trist murmură apele în ținutul de pe drum sufletul se lovește de tăcerea gândului azi, acum raze se frâng de geamuri închise, de lacăte puse azi nu îmi amintesc nimic decât suferința unui suflet alungat de aici, dintre voi de nimeni căutat nu
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
acum e prea târziu să plec, să vin orele trec, anii se scurg uși închise suflete învelite în haine murdare, murdare de tristețe departe de lume mă întorc printre rânduri să cânt, să plâng ... Citește mai mult ÎN TĂCEREA GÂNDULUItrist murmură apeleîn ținutul de pe drumsufletul se loveștede tăcerea gânduluiazi, acumraze se frângde geamuri închise,de lacăte puseazi nu îmi amintesc nimicdecât suferințaunui suflet alungatde aici, dintre voide nimeni căutatnu plâng, nu cântera devreme, ieriacum e prea târziusă plec, să vinorele trec
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]