1,082 matches
-
de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
lumi... Pe trepte abisale Suișului îi fluturai iluzii, Țipând din răsputeri s-audă surzii. Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
ori se furișa grăbităSpre alte lumi... Pe trepte abisaleSuișului îi fluturai iluzii,Țipând din răsputeri s-audă surzii.Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândulîngemănată-n sângeriu de daliiCu raze blânde, mângâind vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai biciuia neiertător tăciuniiDin vatra-ncinsă-n care râdeau macii.Îngenunchind pe pat de frunze moarteIubiri vetuste, născociri deșarte...Se zbuciumau a neputință vracii
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
RUGINIE" Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTE Ț I ESTIVALE GEORGETA RESTEMAN Așterne-mi visul, frunză ruginie Așterne-mi visul, frunză ruginie Când dai sărutul tău, sfințit de toamnă, Pământului mustind... ești tristă, doamna, Prin fald de neguri rătăcind pustie... Dezmiardă-te în limpezimi de ape Drumeag făcându-ți printre stânci rebele Pribeagă-n vânturi ascunzând sub pleoape Zăvoaiele-ntristate și fără pasarele... Așterne-mă cu tine-n pace lină Adie
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
Basarabia”; • lansarea cărților: „Edinețul de azi”, „Provocări ale scrisului”; • Spectacolul muzical gratuit, la Palatul de Cultură din orașul Edineț, cu trei creații muzicale semnate de compozitorul Ghenadie Ciobanu, interpretate de Orchestra Simfonică a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, dirijată de academicianul Gheorghe Mustea. • Vernisarea expozițiilor ICR Chișinău „Poemele limbii române” și „Constantin Stere - scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Edineț; • Sesiunea de comunicări: „Un compozitor contemporan - Ghenadie Ciobanu”. Participanți: acad. Gheorghe Mustea și prof. Ion Gagim; • Vizitarea
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Teleradio-Moldova”, dirijată de academicianul Gheorghe Mustea. • Vernisarea expozițiilor ICR Chișinău „Poemele limbii române” și „Constantin Stere - scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Edineț; • Sesiunea de comunicări: „Un compozitor contemporan - Ghenadie Ciobanu”. Participanți: acad. Gheorghe Mustea și prof. Ion Gagim; • Vizitarea bisericii din Trinca, ctitorie a lui Vasile Stroescu. Te-Deum. Moment omagial la mormântul părinților lui Vasile Stroescu din satul Trinca; • Concertul formațiilor folclorice din Parcova și din Cupcini, în incinta Centrului de Cultură din orașul
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
istorică a neamului său, devenită simbol al Durerii, în imensul cor al cunoscutelor țipete de pescăruși. O astfel de rugăciune îl face pe poet să exclame: „atâta suflet nu există-n soare/Părinte!” . În psalmii poetului ideile poartă aureole lirice, mustind în fiecare vers și sunt crucificate în metafore-simbol, radiind mesaje luminoase, într-un joc feeric, miraculos, plin de mister. (exemplific: „Nimeni nu se-nvoiește-a muri pentru păcat./ Cu câte-o cruce-n mână ies morții la arat/Un cer
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
muntelui Gorgane, aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un ștergar și mi le așeza cu drag într-o trăistuță pe
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
dacă aș fi un boboc de iris m-aș deschide voluptos într-o floare albastră la marginea zării, dar parcă mai bine ar fi să fiu o sabie, un paloș, un dinte de Archaeopteryx, în aceasta zi bolnavă de toamnă, mustind de obsesii, îmi vine să arunc cu nuci în scorburi să omor veverițele, pițigoii, să-mi iau ochii în mâini și să mă-ntind în toată nefericirea-mi pe-un strugure. Referință Bibliografică: Accente grave de toamnă târzie / Aurel Conțu
ACCENTE GRAVE DE TOAMNĂ TÂRZIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372713_a_374042]
-
mulțumesc că ați venit prieteni, În seară de noiembrie, târziu , Să ardem împreună... Rug de stele , În vremuri de restriște și pustiu. Vă mulțumesc că ați venit, prieteni, Covor de frunze brun peste alei ... Orașul doarme-ncremenit în ceață , Cu suflete mustind a iz de tei. Vă simt aproape...Sufletu-mi de ceară, Remodelează-un adevăr știut.. Căci lucrurile au un singur nume Și cele vechi și cele de-nceput. Vă simt aproape...Ceara se topește Și se transformă-n cer , în
SEARĂ DE NOIEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373153_a_374482]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CHIAR UN PIC CAM OFILIT Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Acum când păsările ciripesc, Când toate iubirea regăsesc, În urletul de viață mustesc, Natura cuvântă că toate iubesc.. Când ghioceii au răsărit de mult, Flăcăii duc inima la un consult, De-ar fi așa doctor să le aline, Iernile grele ”tratate cu suspine.. Ghiocelul sprintenel ce s-a ivit, Prin pojghița rece el
CHIAR UN PIC CAM OFILIT de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373214_a_374543]
-
ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale Nordului cultural românesc. Scrisă simplu, fără divagații și date inutile despre scriitorii abordați, cartea mustește de viață, căci sunt surprinse momente cheie din freamătul cultural băimărean. Aflăm din paginile volumului, de exemplu, că poetul și jurnalistul Gelu Dragoș a publicat, printre altele, cartea “Revistele școlare” și că este membru nu doar al Ligii Scriitorilor, ci
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
Aș vrea să fiu izvorul Ce setea îți alină Și-o dulce mângâiere Când inima-ți suspină... Să fiu eu raza care În zori, de dimineață Îți dă o sărutare Sclipind pe a ta față... Aș vrea să fiu parfumul Mustind de primăvară Ce inima-ți încântă Și sufletu-nfioară... Să fiu iubirea care E mai presus de toate... Să fiu același eu Cu tine...zi și noapte! Vis în noapte Pășesc hoinar în noapte Cu gândul călător Să caut cumva acolo
POEMELE IUBIRII 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372102_a_373431]
-
pe drumul ce ducea către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui.” Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului. “ Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
dat pui (s-a înmulțit). Eu am mers plin de neliniște la neamul care trăiește într-o mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat cu măsurat și am botezat cu vin mulțimea înfrățită ce mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mîntuitorului pentru cei speriați(chinuiți de duhuri) care zăceau. Toți cabirii (kabilii?)14 cînd au ieșit în poiană, au fost cercetați și botezați cu vin în credința sfintei
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
culturală se înscriu toți minunații scriitori români din Serbia, din Basarabia, Nordul Bucovinei, mulți dintre cei din țară, universitari, academicieni, critici și istorici literari, oameni de cultură, fețe bisericești luminate, jurnaliști, artiști, editori, traducători. Vremuri am spune pline de romantism, mustind de idei și fapte culturale, de efervescență creatoare. Saloanele de Carte de la Iași, Chișinău și Cernăuți, festivalurile de poezie, sesiunile Academiei Române, Filiala Iași, ale Academiei de Științe a Republicii Moldova, Zilele ,,Convorbirilor Literare”, ,,Sărbătoarea Poeziei”, de la Iași, Colocviile revistei ,,Lumina” de la
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
stropșite nefeeric Ciupiți obraji de lună, în gură cu-o alună Păzite păsări frânte, în colivii răsfrânte Țânțari goliți de-otravă, zâmbind mai jos c-o-'ctavă În sâmburii rânjiți, ucigași mânjiți E lumea asta plină de plagă și-i venină Mustește îngropată în propria-i armată Cu tunuri, lănci și prize, sărind, în gând, reprize Nesomnul fantomatic, minciuna-n Democratic Că din Paleozoic s-a scurs un Mezozoic Și-acum mucim toți proștii, precum în munții noștri Se balegă pe stâncă
O VACĂ... ȘI LUMEA ÎN CARE TRĂIM* de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374658_a_375987]
-
în fapt de seară, Când rândunelele se strâng, pe sârme, stoluri Și lasă-n urma lor ecouri mute-n zboruri. Se-neacă înspre Sud cu alt parfum al florii, Copiii se adună din nou în curtea școlii, În teascuri vechi mustesc struguri brumați, Pădurea-și plânge-n frunze stejarii desbrăcați. Pătulele trosnesc de rod, muncit, bogat; Ogoarele sunt negre de brazde, de-a lungul și de-a lat. În nopți adânci, când gerul dă să muște, În șiruri lungi se-aude
SEPTEMBRIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374751_a_376080]
-
tastatură, numai de dragul de a colecționa diplome, de a-și vedea numele și elucubrațiile „literare” prin revistuțe „de cultură”, de a bea șampanie pe la festivaluri de artă și de a da interviuri pe cine-știe-ce canale regionale de televiziune care oricum mustesc de sub- și de anti-cultură. Pentru că, la urma urmei, orice s-ar spune, cultura fără Dumnezeu nu-i decât un ziar bun de împachetat brânză. Câtă vreme mai există exegeți precum domnii Al. Florin Țene, George Petrovai, Voichița Tulcan Macovei
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
cu spor. Nu departe de ea, un tânăr străin abia angajat la fermă se opri din cules și se lăsă învăluit de vocea aceea dulce. Inima îi tremură de doruri și tristeți doar de el știute, în timp ce lacrimi demult îngropate mustiră timide în ochii albaștri. Un impuls nestăvilit îi purtă pașii către locul de unde izvora acea cântare îngerească și soarta lui fu pecetluită. Iubirea însăși răsărea dintre frunze de vie și struguri copți, îngenuncheată ca pentru rugăciune. Ochii lui vedeau ceea ce
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
un exemplu edificator pentru Trilogia cunoașterii), Valentina Becart nu are un sistem filosofic închegat, ci un noian de sentimente sau resentimente pe care încearcă să le camunfleze sub un metalimbaj ceva mai abstract, dar nu imposibil de descifrat. Poezia sa mustește de simboluri ambigui, începând chiar cu titlul volumului - În umbra zeilor. Ce-ar sugera acest titlu? Pe de o parte, poate, modestia sau ambiția poetei de a accede spre vârful Olimpului sau, poate, ascunde sarcasmul adresat celor care se cred
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
stau singur și-mi mâzgălesc sufletul cu ochi de albastru așteptând să văd iar culorile tale atât de frumoase. Atunci În vremurile-acelea când toamnele își scuturau de pe umeri aurul pletelor, rândunele și albe cocoare scriau pe cerul sufletelor noastre cuvintele mustind de arome. Lumina mierie dănțuia peste flori și prin frunze și brazii cu fruntea semeață sărutau albastrul izvorât din ochii ciutelor și vulturilor. În casa aceea dintre palmele brazilor cu acoperiș de stele te așteptam, dar cântecul tău plecase să
PICTURA DIN SUFLET de LEONID IACOB în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369262_a_370591]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SETEA DIVINĂ Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să curgă sângele peste pieptul gol peste ochi peste frunte peste pânza de in sub picioare mustind roșu nămol să sature setea din duhul divin să cheme în carne pe cel neîntrupat. Când scapără focul sub pielea de taur prin sângele curs cel chemat a intrat și-și reazemă capul sub coarne de aur. Privind către lumea
SETEA DIVINĂ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369282_a_370611]
-
entuziasm, de înflăcărare creștină. Dacă ți se pare că totul se năruie în jurul tău, mergi la Părintele Amfilohie și vei pleca mai sigur pe forțele tale, mai entuziasmat, mai puternic în credință și vei lua și Duh Sfânt. Părintele Amfilohie mustește a Duh Sfânt și este disponibil și dornic de a-l împarte și celorlalți, pentru că de unde dă Părintele, nu se împuțineză, ci se înmulțește, pentru că numai cele lumești se împuținează. Părintele Amfilohie este un înger în trup, un soldat înarmat
DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378683_a_380012]
-
prinde,ca pe o pasare, iar el pare că se strecoară printre degete , ca un fulg ,căzînd în praful uscat al pămîntului. Îl caut cu ochii printre frunzele copacului adiate de vîntul tinerel de primăvară. În genunchi, scurm în pămîntul mustind de viață și îmbătat de aromele trezirii , după somnul lung al iernii, căutînd o frîntura din el. Îmi este dor de un cîntec! Îl caut printre vechile pietre ale munților Macinului , prințe fire de măcriș și cupe de bujori, prințe
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]