38,366 matches
-
Catalin Davi În ciuda faptului că nu este specializat pe artă românească contemporană, Muzeul de Artă din Craiova a inițiat în ultima perioadă, un program ambițios în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
Artă din Craiova a inițiat în ultima perioadă, un program ambițios în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi și Aurel Bulacu. De altfel, cei doi nu sunt la prima manifestare comună în sălile muzeului. În urmă cu două decenii, ei au mai făcut o
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi și Aurel Bulacu. De altfel, cei doi nu sunt la prima manifestare comună în sălile muzeului. În urmă cu două decenii, ei au mai făcut o expoziție împreună, dedicată atunci fostului lor dascăl, pictorul Ilie Marineanu. Actuala expoziție, intitulată sugestiv După 20 de ani, punctează evoluția lor artistică în acest răstimp. Titlul prezentului articol parafrazează, de
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
care consideră că arta românească se caracterizează printr-un exces de gravitate și apetit doar pentru subiecte "serioase", când este un loc comun faptul că nu există o ierarhizare valorică a temelor, ci doar a seriozității cu care sunt tratate. Muzeul de Artă din Craiova ne-a oferit prilejul de a avea laolaltă doi profesioniști, fiecare reprezentând o ipostază de manifestare a contemporaneității dintr-o perspectivă conceptuală diferită. Este ceea ce mă determină să optez pentru "partea plină a paharului", fiind optimist
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
mâna lui, se muzeifică. De fapt, Al. Piru e un sceptic, pe când G. Călinescu era un epicureu al Literaturii - diferență esențială, care vorbește de la sine. Rostul literaturii pare a fi, pentru Al. Piru, acela de a furniza exponate într-un muzeu. Operele sau scriitorii nu sunt altceva decât prilejul unor articole de dicționar (deși Al. Piru nu a publicat niciodată un dicționar propriu). În fond, procedarea nu e chiar lipsită de o anumită filosofie din sfera scepticismului sau poate a cinismului
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Mallarmé lumea exista pentru a sfârși într-o carte, pentru Al. Piru literatura există pentru a sfârși într-o istorie a literaturii, o panoramă sau un dicționar. Plăcerea lui Al. Piru se reduce la a pregăti opera literară pentru un muzeu de curiozități. Rezumatul practicat de critic e ca operațiunea de eviscerare înainte de formolizare: organismul operei e golit de conținutul său vital. Rezumativ, obiectiv, de-o neutralitate adesea jucată ironic, concis și clar, fără emoție estetică și fără rezonanță afectivă cu
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
de Fiona Sampson (ediție bilingvă engleză-română, în traducerea Ioanei Ieronim și a Brândușei Prepeliță-Răileanu, postfață de Lidia Vianu. Editura Vinea, București, 2004), Scara rulantă - Escalator de Ioana Ieronim (ediție bilingvă engleză-română, în traducerea lui Adam Sorkin și Sergiu Celac. Editura Muzeului literaturii române, 2005), Zmeie peste munte - Dragon Kites over the Mountains, de Ioana Ieronim (ediție multilingva română, catalană, engleză, traducere de Joan Llinas și Adam Sorkin. Editura Meronia, 2005). Cu acelasi prilej a fost lansat și ultimul număr al revistei
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
Alexandra Olivotto S-a întâmplat ca, de curând, fiind în vacanță, să nu îmi pot stăpâni curiozitatea și să pun piciorul într-un muzeu erotic. Pe lângă alte exponate sub sticlă, respectiva instituție se lăuda cu o minusculă sală de cinema care "te simțea" la intrare și începea să difuzeze un film porno de o vechime relativ impresionantă, intitulat Confesorul. Văzând acestea, nu mi-am
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
literatului francez și adună la un loc o serie (amplă) de cronici, articole, prefețe, comunicări, texte circumstanțiale, printre care se numără și cel referitor la Cioran, integrat în primul capitol al cărții: Literatură. Următoarele se intitulează Filosofie, Cinema, Reportaj, Teatru, Muzeu, Polemici. Altele sunt circumscrise mai strict: A fi evreu, Despre un fascism francez, Bosnia, Adio, Israel, Lumi în război, Folosirea timpului. Scriitorul mărturisește în scurta prefață a cărții că ceea ce a stat la baza alcătuirii ei a fost faptul că
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
pentru o cameră de spital în care n-aveau acces decât câțiva intimi. Aștepta. Nu mai vorbea. Nu era sigur că-i recunoștea pe ultimii credincioși care-l vizitau. Cioran care, într-o zi, comparase conversația cu "o artă fără muzeu" devenise afazic. Unii bănuiau o viclenie în plus în maniera unui om care nu se omorâse niciodată după virtuțile dialogului. Alții se întrebau dacă nu cumva pentru acest amator de exiluri, tăcerea definitivă și distrată n-avea aspectul unui ultim
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
abordat de acest petit-maître napolitan, care a lucrat în ambianța primilor peisagiști nordici veniți la Romă, apoi la curtea Medici la Florența; își datorează redescoperirea modernă lui Marco Chiarini, care a identificat desene similare celui de la București și în colecția Muzeului de la Lille, (prezentată la Pitti în 1991 într-o expoziție similară acesteia). Operele școlii florentine reprezintă însă cel mai unitar corpus din expoziție: Florența a fost orașul unde desenul a fost întotdeauna baza oricărui demers artistic (prima Academie de Arte
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
există cumva și aceia puțini, au reușit, în vasta confuzie de după 1990, asemenea lui Horia Bernea, să construiască atît de profund și de trainic, de la instituții morale, cum a fost aceea a atitudinii sale publice, la instituții naționale, cum este Muzeul }ăranului Român și pînă la instituția artistică, aceea pe care o reprezenta el însuși, de o enormă amplitudine și de o comparabilă profunzime. Personalitate cu o certă și naturală vocație enciclopedică, el reface, într-un anumit fel și într-o
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
chestiunea receptării operei istratiene în Europa și pe alte meridiane, iar Monica Joița (într-o comunicare citită in absentia) a evidențiat dimensiunea "balcanică" a operei scriitorului brăilean. Numeroasele proiecții de film, ca și interesanta expoziție de fotografie realizată cu sprijinul Muzeului literaturii române din București, au contribuit la crearea unei atmosfere propice evocării scriitorului și "personajului" Panait Istrati.
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
amărîtă, uniformizatoare, proletară, kitschoasă, descopăr chipuri, atitudini, înflăcărări de atunci. Aș zice chiar credința. În cuget și-n simțiri. Un fior pe șira spinării mele. Un zîmbet tîmp în colțul gurii. În pauză, holul teatrului este ca o sală de muzeu. Ca o ipostază a comunismului. Roșul predomină, flutură steaguri, texte imbecile pot fi citite peste tot, presa vremii, ceasloave, pe un monitor, imagini de pe stadioane, defilări, vizite de lucru, ovații, aplauze, aplauze, aplauze. Mi-a venit să țîșnesc pe ușă
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
știu, prin țările străine, un spectacol fantastic, în care se amestecă mirare cu admirare. Apoi Germania, cu orașele ei muzicale, adăpostind, în amintire, neostoite, celebre iubiri. Rusia, dimpreună cu literatura și, în parte, cu istoria ei. Italia, o țară, un muzeu. Emoția primelor "ieșiri", Ungaria, Polonia, China. America și International Writing Program, "scuzată" cu o anume recunoștință față de contestările de tot felul ale unor intelectuali europeni. În fine (dar nu la urmă...) Franța cu picturi și cu hanuri, cu bistrot-uri și
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare la țările Române în arhivele, muzeele, colecțiile sau așezămintele de cult din Grecia (muncă făcută competent și cu acribie de un colectiv condus de acad. Virgil Cândea). Merită amintită - pentru similitudinea lor cu desfășurarea de forțe și idei ale unor momente revoluționare din istoria românilor - "soarta
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
măcar să-l mai schimbe și ei puțin, măcar verbele instigatoare la atrocități, îmi spun; și din nou mă întorc la Napoleon și la obiectele lui muzeale păstrate la Carnavalet pe care îl revăzui abia ieri, la 1 iulie 2002... Carnavalet, muzeul municipalității. Rue Pavé colț cu rue Francs Bourgeois, aproape de Madame Sévigné, strada... Vitraliile, la intrare, statuia lui Ludovic XIV, în curte. O vacă feudală, (firmă de băcănie) lângă multe chei vechi cu aspectul lor de unelte de lucru primitive, ori
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
anii 1860 -, plin cu pistoale cu mîner de argint, pumnale și iatagane cu mîner de fildeș, etc.".2 În 1825, aflîndu-se la Viena, Dinicu Golescu este entuziasmat de "acea mare zidire întru care este strînsoare de arme". Boierul muntean descrie muzeul vienez de arme ca un bun cunoscător. Aici "sînt odăi închipuite ș= amenajateț și săli mari cu stîlpi, toate numai de arme ș...ț: pușci, pistoale, săbii, iatagane și alte felurimi de mult număr; cu aceste toate, închipuite odăi și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Finanțelor: "Vreau ca, printr-o supraveghere activă, infidelitatea să fie reprimată, iar folosirea legală a fondurilor publice, garantată". Semnat Napoleon. în jur, marii mareșali ai Franței: Lyautey... Vauban... Turenne... Foch... De Lattre de Tassigny... E vineri, zece octombrie 2003, așadar. Muzeul alăturat al eliberării și deportărilor îl străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
arheologul tînăr căzut în patima monografiilor, durata se măsoară cînd în folii de ranitidină sau în intervale care-l despart de următoarea criză de ulcer, cînd în flirturi întîmplătoare. Pentru tanti Paulina, în microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu care cad, sigur fiindcă așa a ieșit în cărți, din spărturi în pereți. Pentru călugărul Onufrie, zis Gherghe, zis demult Moțatul, în cît îi ia să crească smocului ca de rață din creștetul lui ori, mai ales, în cîți ani
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
odinioară. O firmă expirată - Craiova maxima s-a transformat într-o legendă care face rău echipei de astăzi. Nu sînt un vînător de simboluri. Cum de a ajuns, totuși, "Universitatea" printre trofeele lui Dinel Staicu, ex-milițianul care a deschis un muzeu al lui Ceaușescu, vrînd să scoată bani de aici? Specialistul cu țidulă în ecomonia subterană, căruia PNA-ul îi bate din ce în ce mai insistent la ușă, și-a pierdut aplombul de mare om de afaceri. A început să se vadă pe el
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
sau Fântâneru fac din proprietăreasa de altădată, cu maniile și cu firea ei cicălitoare "suportul" unor destăinuiri dezordonate despre chiriași niciodată grăbiți, trăind într-un soi de noctambulism maladiv. Aceeași linie o continuă, în volumul publicat în 2003 la Editura Muzeului Literaturii Române, Scrisoarea lui Lavoisier, Iolanda Malamen. Altfel poetă (cu excepția, în formă, nu în fond, a (micro) romanului Felipe și Margherita, despre întîmplări dintr-un ev mediu fantastic și a Casei Verdi, o confesiune într-un vis, sau într-un
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
pe Fabrizia între "granițele" aceleiași relatări ușor narcisiace din Abel și Abel. Finalul, prea mult jucat, rupe de-a binelea vraja irealului "împielițat" într-un ciné-verité: "Doresc să facă parte din textul cărții mulțumirile mele pentru criticul Alexandru Condeescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române." La sfîrșit, după lungi ocoluri ostenite, melițînd poetice singurătăți, înapoi, pe pămînt... Iolanda Malamen, Scrisoarea lui Lavoisier, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2003. 144 pag.
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
într-un ciné-verité: "Doresc să facă parte din textul cărții mulțumirile mele pentru criticul Alexandru Condeescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române." La sfîrșit, după lungi ocoluri ostenite, melițînd poetice singurătăți, înapoi, pe pămînt... Iolanda Malamen, Scrisoarea lui Lavoisier, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2003. 144 pag.
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
la Galeriile Tate Modern. Vizitatorii londonezi și turiști cu aplecare spre arta din toată lumea străbat spațiile imensei galerii de pe malul drept al Tamisei în căutarea a ceea ce este mai nou și mai valoros în artele moderne. Este cel mai vizitat muzeu de artă din lume, cu 5.250.000 de vizitatori în anul 2000, ceea ce inseamnă mai mult decât dublul unor mari muzee new-yorkeze și pariziene. Un asemenea record, înscris de altfel în Guinnes, poate să dea o idee despre acest
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]