1,401 matches
-
sunteți singurul în măsură s o faceți. Ar fi un valoros ajutor, pentru care v-aș rămâne recunoscător. Ce mai știți de Monografia „Ion Dragoslav” la care ați lucrat cu prof. A. G. Stino? În ce editură e vorba să apară? Nădăjduiesc că sunteți sănătos, atât pentru mulțumirea familiei Dv., cât și pentru bucuria de a putea crea încă mulți ani de aici înainte. Va fi tot atât de mare și bucuria fălticenenilor care vă așteaptă la centenar. Rugându-vă să transmiteți respectuoase sărutări
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Eugen Dimitriu 268 VASILIU, Alexandru 1 Fălticeni, 16 ianuarie 1972 Mult Stimate Domnule Inginer, După o tăcere îndelungată, mai precis de la moartea duduiei Coca Vasiliu 322, vă dau un semn de viață, profitând de faptul că am găsit adresa Dv. Nădăjduiesc că în acest răstimp v-au ocolit necazurile și că v-ați bucurat de sănătate deplină și mulțumire sufletească, în mijlocul distinsei Dv. familii. Sper că mă țineți minte. V-am însoțit la cimitirul Oprișeni, cu ocazia tristului eveniment de care
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și cum trebuie! Dar 320 o să mi rup lanțurile și, cele circa 150 de pagini, cât vor fi necesare celor două sate, Dolhasca și Gulia, le voi avea și apoi vine cine trebuie să-mi arate calea cea fără de întoarcere. Nădăjduiesc ca Pronia să vă ție tare și pe Dvs., fiindcă aveți câmp larg de desfășurare și... mai mult, și... mai departe. Mai întâi să mă iertați că nu v-am răspuns mai repede. Am avut multe chestii de pus la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
amiciție și urări de bine. P. Călinescu 4 (București), 13 februarie 1978 Stimate Domnului Dimitriu, Am primit scrisoarea prin care îmi împărtășiți necazurile pe care le-ați îndurat. Vestea că ați suferit două congestii pulmonare m-a afectat foarte mult. Nădăjduiesc însă să fie ultimele dumneavoastră suferințe și neplăceri. Mi-a făcut deosebită plăcere să citesc articolul semnat de Dv. referitor la Ulița Rădășenilor, care mi-a răscolit amintirile fălticenene. 404 Trebuie să vă împărtășesc că ieri am terminat „Amintirile” și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să fie cerut de Muzeul Fălticeni, la Arhivele Statului Suceava. Consider că vă interesează și pe Dvs. în acțiunea despre care mi ai vorbit Matale, când ai fost la București, după cum mă interesează și pe mine, data exactă a nașterei. Nădăjduind că nu te va supăra rugămintea, primește te rog, Dragă Domnule Dimitriu, cele mai alese mulțumiri anticipate și expresiunea celei mai cordiale afecțiuni. Roland Hârlescu 481 4 București, 6.8.1973 Domnule Dimitriu, Am citit în „România liberă” un scurt
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cele mai cordiale urări Matale, împreună cu întreaga familie, dorindu-vă sănătate, ani mulți și cele mai apropiate bucurii. În referire la transmiterea către Galerie, îmi revine această acțiune, pe care doresc foarte mult să o înfăptuiesc direct, prezentându-le personal. Nădăjduiesc ca în următoarele 2-3 luni să pot pleca pentru un concediu și prima oprire va fi Fălticeni-Suceava, aducând personal totul. Deci, un curând relativ apropiat, reprezintă concretizarea efectivă a dezideratelor manifestate cu stăruință din partea Galeriei, prin Matale. A mai rămas
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cordiale sentimente, Roland Hârlescu 11 București, 22.5.1978 Mult Iubite Domnule Dimitriu, Întârzierea rândurilor mele nu estompează câtuși de puțin bucuria nețărmurită pe care mi au adus-o rândurile Matale și valoroasa contribuție pentru tălmăcirea marelui talent Aurel Băeșu. Nădăjduiesc că vei avea bunăvoința de a mă ierta și sunt foarte mulțumit că „serialul” s-a încheiat cu bine, după cum reiese din scrisoarea Matale, adăugându-se și mulțumirea mea sufletească pentru prodigioasa și multipla activitate desfășurată. Mulțumesc cu toată căldura
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al transcendenței active, ca simbol profetic al operării transcendente în imanent. Se speră, în acest context, că dinspre transcendență injustiția va fi anihilată, binele va fi restaurat iar răul proiectat într-un trecut ireversibil. În planul transcendenței, suferindul evocat aici nădăjduiește, într-un mod pe care el însuși nu-l conștientizează deplin, că-și va reîntâlni persoana ce s-a îndepărtat respingându-i în final proiecțiile iubirii sau ființa dragă pe care a pierdut-o întru moarte. Plecând de la propria experiență
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aproapele, în următorii treizeci de ani. Așa cum alții s-au jertfit, părăsindu-și meleagurile natale pentru a le vesti Evanghelia, românii ortodocși pot resimți astăzi sarcina incomodă față de minoritatea țigănească. Mizând pe resursele infinite ale iubirii care „pe toate le nădăjduiește”, viitorul rămâne deschis. Urgența integrăriitc " Urgența integrării" Într-un timp în care identitățile naționale în Europa sunt chemate la osmoză, ecuația culturală schițată mai sus ne îndeamnă la câteva judecăți temeinice. Se cere pusă în balanță mai întâi partea bună
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arată-ne nouă și slăvita Ta Înviere”. Oricât de solemnă ar fi simbolica răstignirii, în actul comemorării se ivește un moment de anticipație. Învierea nu este foarte departe. Aceeași îndrăzneală, izvorâtă dintr-o putere a dragostei care „pe toate le nădăjduiește”, transpare în primele stihuri ale Prohodului: „Dar cum mori, Viață/ Și cum șezi în mormânt/ Și împărăția morții Tu o zdrobești/ Și pe morții cei din iad îi înviezi (exanistas)?” (Starea I, 2). Intensitatea acestei nerăbdări cunoaște un crescendo în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ai teamă (v. 5) care ne arată că Eminescu, în această compoziție poetică, se situează cu totul în afara spiritualității creștine, bazată pe Speranță, și se încadrează, cum e evident, în cea indiană. Este o atitudine statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestuia într-un raport corect cu Creatorul său. Aprofundarea unei asemenea tematici este de actualitate și totodată necesară, îndeosebi când se remarcă incapacitatea omului de a se privi pe sine și pe Dumnezeu, de a-și vedea păcatele și a nădăjdui în ajutorul milostiv divin, sau când se constată ignoranța tot mai repetată a acestuia în fața chemării divine de a se întâlni. Susținem că sublinierea și întreținerea corectă a unui proces dialogic, ca parte evidentă a reconcilierii sacramentale, constituie un instrument
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
boala mea se schim-bă în sănătate. Tu ai păzit viața mea de adâncul mistuitor! Tu aiaruncat înapoia Ta toate păcate mele! Că locuința morților nu Te valăuda și moartea nu Te va preaslăvi; cei ce se coboară în mormântnu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta... Domnul să ne mântuiascăși vom cânta din harpă în toate zilele vieții noastre înaintea Templului Domnului!” (Isaia 38, 8-20).Aceeași nădejde o exprima în rugăciunea sa și proorocul Iona,atunci când a fost aruncat în apă și a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dacă Mântuitorul a plecat de la gadareni ca să nu-i înspăimânte (Luca 8, 37),astfel El nu se mai arată lumii după înviere tocmai pentru ca ea săgăsească totuși pe Dumnezeu, la Care: „Dragostea toate le suferă,toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă” (1 Corinteni 13,7). Încă și ucenicilor Săi le spusese: „Privegheați, dar, rugându-văîn toată vremea ca să vă întăriți și să scăpați de toate cele au să vinăși să stați înaintea Fiului Omului” (Luca 21, 36), adică ei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să stea și să aducă „jertfă de laudă” pentru „mila de pace”:„De Te vei uita la fărădelegi, cine va putea suferi? Că la Tine estemilostivirea. Pentru Numele Tău Te-am așteptat, sufletul meu a aș teptat Cuvântul Tău, a nădăjduit sufletul meu în Domnul din strajadimineții până în noapte. Din straja dimineții să-și pună Israil nădejdea în Domnul. Că la Domnul este milă și multă mântuire laEl. Și El va izbăvi pe Israil de toate fărădelegile lui” (Psalm 125, 3-8
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai ales ideile reprezentanților neoplatonicismului. Cartea lui Gemistos, un tratat ale cărui fragmente ajunse până la noi au fost editate pentru prima dată de C. Alexandre în 1858, studiază „legile și așezămintele de stat, credința și silințele prin care oamenii pot nădăjdui să ajungă la viața cea mai bună și mai frumoasă - sau, pe cât este cu putință, la viața cea mai fericită”. Important este că învățatul din Bizanț a incitat la reflecții asupra filosofiei lui Platon. Să urmărim însă care este motivația
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dispară, lăsându-i pe toți într-o dezorientare cauzată de acest fapt. Nu era în firea lui de luptător neînfricat și creștin convins o astfel de dezertare. Speranța care moare ultima, mai licărea și în conștiința lui ca o scânteie, nădăjduind începerea, într-un viitor nedefinit a organizării luptei încetate pentru un timp, și în acest caz trebuia păstrată încrederea tuturor față de centrul de comandă, indiferent că acesta va fi el, Nicolae Petrașcu, sau un altul. Un devotat și sacrificator continuu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
departe, apoi de două ori mai puțin, apoi mai mult ca niciodată, etc. Fluxul mării se face astfel, soarele pare să meargă astfel" (ibidem, vol. II, fr. 646, p. 157). 99 "Nu-s decât creștere, nu pot decât/ Să tind, nădăjdui. Mysterium tremendum" (Întoarcerea poetului, p. 116). Iar ceea ce crește nemărginit, închegând teocentric, este - într-o formulare cvasi-pascaliană - "cel ce rămâne și cel ce nu va fi/ Când răsturnată roata lumii eu voi fi/ Centrul osiei și tu, pe margini, centrul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
disperare" sau "istorismul prin resemnare" (cele două stări diagnosticate de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă piatra de încercare a unității noastre sufletești și, totodată, mediul care să faciliteze întruparea acestei unități în creații culturale reprezentative. Pe fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o nedumerire rațiunea pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să dea clasicitate, spirit și autenticitate durabilă literaturii noastre dramatice; dar poate că nimeni nu s-a gândit să le caute acolo unde era altceva de aflat: în aceste comedii simple și juste, scrise de un condei salubru și fermecător, nădăjduiești cu modestă ambiție să găsești repertoriul meritoriu al spectacolelor comune. I. NEGOIȚESCU Mihail Sebastian face figură de critic impresionist care discută opera în cauză fără prejudecăți, cu o înțelegere de ajuns de elastică, ceea ce l-a făcut să nu cadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de seism. Ajutoarele primite din partea guvernelor, firmelor și cetățenilor din toate continentele, după cât ne aducem aminte din relatările amintitului ziar, au depășit plafonul vărsămintelor făcute de oamenii muncii din România. Sinistrații nădăjduiau, cu drept cuvânt, că în final suferințele lor se vor mărgini la traumatismele suferite și la pierderea unor membri de familie, rude sau prieteni. Dar n-a fost așa. Înainte de a arăta însă cum s-au desfășurat lucrurile, trebuie să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
condamnat, în extrem de rarele întâlniri cu ultimii, mesajul adevărului creștin: am cerut cu tărie să mi se adreseze toți cu Părinte și de multe ori am reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua aceea? Perioadele petrecute în diferite închisori au fost și crunte, și mai laxe, mai blânde chiar. Nu știu ce anume determina aceste oscilații, de la cruzimea cea mai inimaginabilă la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
forța consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Biserică! Eu îs cu frică de Dumnezeu, domnule primar. Nu mai pot. Ies precipitat. O senzație de vomă mă sîcîie. Am strîns mîna unui criminal. Mă simt murdărit. Strîng în mînă cruciulița de argint pe care o port mereu și nădăjduiesc că mă va face să uit acest episod al vieții mele. Moștenirea Bătrînul avocat ținea morțiș să-mi arate casa în care locuia și care, de o bucată de timp, îi aparține. Îmi închipuiam că era mîndru că, spre finalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el (F., 44: 16). El insistă: "Cu focul tău arzător și metalul topit, dă semn sufletelor de răsplata pe care o menești celor două tabere, o, înțeleptule, pagubă celui păcătos și celui drept recompensă" (F., 51:9). Probabil că Zarathustra nădăjduise în iminenta "transfigurare" (fraso-kereti) a lumii. "Să putem fi noi aceia care vor înnoi existența aceasta!", exclamă el (F., 30: 9)17. De mai multe ori el se numește pe sine însuși saosyant, "salvatorul" (F., 48: 8; 46: 3; 53
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]