1,621 matches
-
-l mai țină? Ce vină a avut el, dacă era gheață pe șosea și mașina s-a răsturnat? Au murit doi oameni, asta e foarte tragic. Aveau și ei copii, cine știe cum o duc acum... Își șterge lacrimile care l-au năpădit dintr-odată. Și-a zis de multe ori că el nu va mai plânge, că bărbații adevărați nu au voie să fie văzuți plângând. Ei trebuie să-și ascundă durerile, numai femeile au voie să plângă, ca să le mângâie bărbații
BĂRBAŢII NU PLÂNG NICIODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371169_a_372498]
-
odihnește! - Ție nu ți-e somn mătușa? - Un pic! Mai privesc la televizor și pun ceva în ordine, apoi te urmez și eu la culcare. Noapte bună Deșire! - Noapte bună mătușa! Deșire se retrage degrabă în camera sa, unde o năpădesc lacrimile și ea le lasă să curgă în voie. Se roaga în sinea ei, copleșită de disperare și exasperata de secretul care-i sufocă sufletul și-o făcea să simtă că-i plesnește inima de suferință, pe care în zadar
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
prost an „ceaușist” - 1989. Industrie nu mai avem, a patra flotă comercială a lumii a fost vândută că fier vechi, navele la fel, agricultura este „la pământ”, armata mai există doar pentru decor și câțiva mercenari în afara țării, ne-au năpădit căpușele, atât autohtone cât și cele „de import”, bogățiile subsolului României nu ne mai aparțin. Cumpărăm fregate uzate, drept nave de luptă și avioane „second hand”, propuse de altii pentru cașare. din decembrie ’89 s-a petrecut asemenealui Nenea Iancu
DUPA DOUAZECI DE ANI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344855_a_346184]
-
căruța veche uitată în curte de ani de zile, casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se revăzu cu ani în urmă, aplecat peste ghizdul fântânii din piatră cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată țipase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni nu
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Voi ne-ați pregătit Golgota Și ne-ați întinat mândria. Ați vândut averea țării, Ne-ați distrus așezământul, Cum e ziua disperării, De v-ar înghiți mormântul! Voi, ce-ați vândut România La bănci și la licurici, Voi ne-ați năpădit ca râia - Trădători și venetici! Voi, ce ne-ați vândut pământul, Ne-alungați peste hotare, Să nu mai rostiți cuvântul De ROMÂN, că mult ne doare! Ați schimbat legile țării, Chiar și Constituția Căci în ziua deșteptării Vreți să ne
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
o vârstă venerabilă care ar trebui să te îndepărteze de „lucrurile lumești”, aducându-te mai aproape „de cele sfinte”, vorba bătrânilor. Valul amintirilor Mă îndrept spre Chios, în spatele căruia se distinge silueta hotelului Sport, urmând malul lacului, iar amintirile mă năpădesc din nou. Ajung și la fântâna arteziană din fața Cazinoului și, preț de câteva minute poposesc pe o bancă, lăsându-mă pradă valului amintirilor, care mă poartă spre copilărie, spre perioada în care am fost cu adevărat fericit. În primii ani
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
folosită de mult! CĂPITANUL ARNĂUTU: Vampirii n-au nevoie de intrare! Le este mai ușor să sară peste ziduri! CĂPITANUL SASU: Sau să treacă prin ele ca nălucile! EXT. / CURTEA CASTELULUI / ZI Vânătorii de vampiri pătrund călare în curtea castelului năpădită de ierburi și bălării. Aceștia își rotesc privirile de jur împrejur apoi descalecă și lasă caii liberi. CĂPITANU ARNĂUTU : O parte dintre noi să ne răspândim prin curte, iar alta să cercetăm castelul până nu se lasă noaptea. CĂPITANUL SASU
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
a noastră, dar compensate, cum spuneam, de obligarea generației mele la a aprofunda o literatură. Care ne-a creat exercițiul în această direcție în așa fel încât, mai târziu, când s-a dat drumul la literaturi europene și americane, am năpădit cu pricepere asupra lor și am știut cum să le aprofundăm. Fapt pentru care putem recunoaște și în acest caz că orice rău e spre bine!... Dar marele, enormul avantaj al acestei dictatoriale băgări pe gât, a fost că impunea
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
numai cele de veghe și siguranță. -Mă scuzați doamna Lăpușanu! Mă gândeam și eu ... ! -Nu face nimic ... domnule Dando! Lansarea a fost o reușită! -Mulțumesc! Scriitorul a ieșit pe ușa librăriei și a luato agale pe trotarul bulevardului.Gândurile îl năpădeau precum vrăbiile înfometate.Ar fi vrut ca Sorina să fie lângă el.Simțea nevoia unui suflet căruia să-i împărtășească sentimentele. Înserarea avea culoarea indigoului. A trecut strada și ... Ași fi vrut să nu fie o coincidență.Așa s-a
DESTIN TRAS LA INDIGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346788_a_348117]
-
la colții pe care ea i-a pierdut de mult. Tehnica acestor apropieri vizează totdeauna o contaminare a lucrurilor aparent fără legătură între ele. zăpada peste garduri și peste case viața... cîte-un fum Corneliu Traian Atanasiu Albul neiertător care a năpădit lumea pare să fi anulat tot ce era viu. Viscolul ne întoarce și ne situează în vremurile, lipsite de facilitățile civilizației (oricum, pe moment, anulate), cînd orice fir de fum era un semn de viață și o speranță pentru cel
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
împodobit cu ciucuri roșii. Înainte de a intra în brazdă, se închină, și ținând vârtos coarnele prășitoarei strigă la boi. Aceștia porniră încet printre rânduri. Ținând de coarnele prășitoarei și cu grija de a nu tăia lăstarii de porumb, gândurile îl năpădiră.” Puteam să merg la facultatea de agronomie ... dar taicu, Dumnezeu să-l odihnească, m-a convins să rămân în sat.Îmi spunea că vin americanii și ne vor da pământul înapoi și devin fermier. Iată ce fermier sunt! Trag la
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
lectură atentă, stăruitoare o poate sesiza, despre drama pierderii sensului. Dintr-o dată, macrocosmosul și microcosmosul nu mai interacționează armonios, între ele s-a ivit o fisură, s-au înstrăinat, unul de celălalt și fiecare de sine însuși, încât eul e năpădit de o mare angoasă. Lumea de-afară și cea dinlăuntru amenință să se surpe, concomitent, fiindcă temelia lor - sensul - nu mai e de găsit. Singur, tăcut (limbajul se sprijină din ce în ce mai greu pe referent), eul se străduiește, cu disperare, să supraviețuiască
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
FRAGMENTE DIN PRIMUL MEU ROMAN - AFLAT ÎN LUCRU) Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 670 din 31 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Când primul fulg de nea anunță sosirea unei noi ierni, frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc... Prichindel fiind, mă bucuram nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gura sobei, lângă bunicuța care spunea povești cu feți-frumoși, balauri și Ilene-Cosânzene de mă lua
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
să prindă viteză. La o barieră așteaptă un autobuz plin, cu oamenii agățați pe scară și două căruțe. Oamenii se grăbesc la treburile lor. Încercând să răsfoiască o revistă, Iulia își dă seama că nu se poate concentra. Gândurile o năpădesc din nou.Un bărbat între două vârste, neavând nimic de făcut, îi studiază fiecare gest, fiecare mișcare și asta nu-i place. Amabilă îi întinde ziarul, poate dorea să-l citească. Se felicită în gând pentru idee.În mai puțin
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ELIXIRUL Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului Privea fotografiile cu ochii plini de lacrimi. Timpul era necruțător. Mâinile descărnate de ani tremurau ușor, amintirile o năpădeau dureros. Iubirea nu scăzuse în intensitate, sentimentele pentru el erau la fel de puternice ca în tinerețe. Nimic nu se schimbase. Se așeză în balansoar sleită de puteri. Nemurirea i-l răpise cu mulți ani în urmă, când tinerețea încă-și cerea
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot fura nici hoții: Permanent le port la ,mine. Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș se uită toți vecinii La specii multe și bizare. Și buruieni de multe neamuri Promit o stranie recoltă; În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot fura nici hoții: Permanent le port la ,mine. Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș se uită toți vecinii La specii multe și bizare. Și buruieni de multe neamuri Promit o stranie recoltă; În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să mă revolt, să
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să mă revolt, să le distrug ? Căci simt adesea cum mă doare... Dar înflorită-au din belșug, Ca și durerile fac floare ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Port cu mine; Au năpădit / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
vara-n care iubirea ne-a ajuns sub teiul verde unde-am așteptat din ochi-ți un raspuns îmi amintesc de rochia-ți viorie în vis când te vedeam și cum în suflet vântuia pustie când trist te părăseam mă năpădesc tramvaie, troleibuze în care mă urcăm mă aduceau, ursuze călăuze să bat la tine-n geam îmi amintesc de toamnă cea târzie îmi amintesc de mine îmi amintesc de-o dimineață aurie îmi amintesc de tine ANGEL WITH DEW DROPS
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
tuturor se înalță pinii cu coroanele lor ca niște ciuperci uriașe dar și diversele specii de palmieri, eucalipți, iar mai jos descoperi camelii, orhidee, trandafiri sau nuferi ce plutesc ca niște insulițe luminoase pe suprafața lacului. Undeva, pe niște stânci năpădite de ierburi și arbuști se află Fontana del Pastore (Fântâna Păstorului) Dar iată că deodată printre stâncărie se deschide o grotă cu două ramificații. Pătrunzi în ea și imediat în dreapta ai surpriza să te trezești parcă în paradis. Din reapta
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
canal prin care apa deversează printr-o cascadă în alt canal. La aceasta se poate ajunge printr-un tunel în stâncă. Puțin mai la vale în fața ochilor se desfășoară un lac în mijlocul căruia se află o insuliță cu niște ruine năpădite de vegetație. De jur împrejur lacul este străjuit de arbori iar în câteva locuri sunt prezente insulițe cu nuferi înfloriți Spre aval aleile șerpuiesc printre arborii de diverse specii și diferite vârste ca într-o pădure amenajată cu grijă. Între
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
miros puternic de fân cosit, pe care sclipeau ca două bijuterii de abanos doi cai superbi, numai fibră, și am intrat în răcoarea pufoasă, cu miros de ciuperci, a pădurii. Senzațiile înălțătoare a unei lumi pline de magnetism m-au năpădit deodată, de-a valma, așa încât, până am descoperit cascada, eram deja transpusă într-o stare de împăcare și echilibru interior, greu de redat în cuvinte. M-am așezat pe un colț de stâncă la baza căderii de apă, alunecând sub
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
nume. A, ba ui-te că scrie pe verso: „OM CINSTIT” , în rest nu tu număr de telefon, nume, adresă... Cine-o fi, Dumnezeu cu mila. A luat portmoneul și l-a ascuns sub banchetă și în bucuria care-l năpădise a-nceput să fluiere melancolic, dar prin dreptul muzeului Antipa, o mașină de poliție, a cărei sirenă suna destul de grav, le face semn să tragă mașina pe dreapta. Ce s-a întâmplat, tablagiilor!... Nu vedeți numărul de la mașină? Cum vă
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]