2,578 matches
-
cele necesare înhumării. Săndica nu mai știa ce să facă. Era profund marcată de această nouă lovitură. A reușit să-l anunțe pe Mircea de tragedia situației, primind promisiunea că până seara va ajunge lîngă ea. O durere cumplită îi năvălise în întreaga ființă și încerca să se adune pentru a putea face față rânduielilor ce trebuiau urmate pentru a-și conduce măicuța lângă cel al cărui dor o ucisese atât de rapid. De mare sprijin i-au fost colegii, șefii
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
mai vorbim de femei! E drept, la început, luându-se după firmă, veniră niște precupețe să-i vândă borș, cartofi, varză murată, sau semințe de bostan, deoarece ele au un fler nemaipomenit de a descoperi fraieri cu posibilități. Au mai năvălit apoi cerșetorii, cei care vindeau lucruri furate și chiar niște indivizi ce-i propuneau să intre în rețeaua de distribuție a prafurilor. Cine știe, poate că Eracle ar fi cedat, cu timpul, vreunei ispite, numai că, visul său îl împiedica
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
ploaie torențială în care romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu scăpă, trupul lui fiind găsit în cele din urmă într-un morman de cadavre. Germanii adoptaseră chiar tactica romană de luptă. Năvăleau cu toții dinspre versanții împăduriți și nu luptau decât un sfert de ceas apoi se retrăgeau și năvăleau alte trupe odihnite nelăsându-l nicio clipă e răgaz romanilor care luptaseră fără odihnă și deși aceștia încercaseră să se reorganizeze cedaseră în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
Varus nu scăpă, trupul lui fiind găsit în cele din urmă într-un morman de cadavre. Germanii adoptaseră chiar tactica romană de luptă. Năvăleau cu toții dinspre versanții împăduriți și nu luptau decât un sfert de ceas apoi se retrăgeau și năvăleau alte trupe odihnite nelăsându-l nicio clipă e răgaz romanilor care luptaseră fără odihnă și deși aceștia încercaseră să se reorganizeze cedaseră în cele din urmă. Augustus fu mâhnit până în adâncul sufletului de această pierdere și decretase ulterior o sărbătoare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
cele necesare înhumării. Săndica nu mai știa ce să facă. Era profund marcată de această nouă lovitură. A reușit să-l anunțe pe Mircea de tragedia situației, primind promisiunea că până seara va ajunge lângă ea. O durere cumplită îi năvălise în întreaga ființă și încerca să se adune pentru a putea face față rânduielilor ce trebuiau urmate pentru ași conduce măicuța lângă cel al cărui dor o ucisese atât de rapid. De mare sprijin i-au fost colegii, șefii care
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
Acasa > Strofe > Creatie > AȘCHII DE CLIPĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului Năvălesc peste carnea mea Țintitele așchii de clipă, Mă clatin sângerând peste nea - Biet fluture ciunt de-o aripă... Mi-e vitregă-n iarnă clepsidra, Se scurge mai iute nisipul, Începe s-apese amarnic obida, Așchii de clipă îmi sfârtecă chipul
AŞCHII DE CLIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362085_a_363414]
-
grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata noapte. zorile îl găsiră pe neobositul Policarp mutând, spălând, frecând,... Vecinii treziți de zgomot, văzând apa ce năvălea pe sub ușa învăluită în aburi a amploiatului, intrară peste el și încercară să-l liniștească. Dar el nu vedea, nu auzea, gol pușcă, spăla întruna. Cineva dădu un telefon. Nu după mult timp, se auzi sirena Salvării. Câțiva inși îl
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... Citește mai mult „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... XI. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013. CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
măscări s-au făcut auzite, fiecare întrecându-se cu ceilalți, întrecându-se pe sine în a debita cele mai jignitoare expresii și înjurături. Sclipuț, comandat călit în decursul câtorva generații de subordonați, a rezistat. Ceilalți nu au rezistat. Câțiva au năvălit pe ușa din față a comandamentului penru a se face mai bine auziți. Sclipuț s-a ridicat din fața televizorului pentru a-i alunga pe intruși. Ceilalți au forțat cealaltă ușă a clubului și s-au așezat cuminți în fața televizorului. Unul
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
scutură-n ploi. Răsare iubirea în crânguri Și stelele ard printre flori, Și visele nopții-ntre rânduri Le scriu poeții în zori. Și totuși eu sunt ca o floare Sub cerul cu stele-mbrăcat, Și totuși iubirea mă doare Când nori năvălesc îndesat. Cuvintele curg peste vise, Izvoarele-n noi primăveri, Și totuși trăirile scrise Se duc să se stingă-n tăceri. Și luna se scutură tristă De șoaptele vieții-ntr-un gând, Dar îngeri în ceruri există Și-n lut se
ȘI TOTUȘI E AZI PRIMĂVARĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365394_a_366723]
-
întîmpla să ne-ntîlnim? Orice cuvînt ar fi ca o jignire, Căci am simți că stăm și nu plutim. Nu pot să-ți spun decît că vine frigul Și că-ntre noi e-un inutil oraș, Ca un talaz ce-ar năvăli pe digul Pe care l-am păzi opus și laș. Iar dac-ar fi vreun tren să te ajungă, Poate te-aș aștepta să vii-ntr-o zi Sau poate într-o noapte foarte lungă, Pe un peron la care
NOIEMBRIE FĂRĂ SCĂPARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365507_a_366836]
-
Până să priceapă, Bică a rămas ca îndobitocit iar cei doi s-au dus, într-o plecare precipitată, jignitoare. Răcnetul care i-a ajuns din urmă i-a umplut de mulțumire. N-a fost doar atât. Întărâtat, înjurând, Bică a năvălit în curtea vecinului. * Emoția amintirii acelor clipe îl transfigurase pe Albert. - Albert, cumva nu te simți bine? - întrebă îngrijorată Arina. - Ba dimpotrivă... Nici nu mai știu de când nu m-am mai simțit atât de bine. - Spui asta doar ca să fii
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Suntem înzestrați cu daruri minunate precum cel al văzului, auzului, vorbirii, etc, și le prețuim atât de puțin când reușim să ne bucurăm de ele, concepem totul ca pe o normalitate care ni se cuvine. Abia când uneori încercări diverse năvălesc peste acest firesc al nostru, facem loc și Lui introducându-l în această ecuație a propriei vieți. Cunoaștem oameni alături de care ne bucurăm, pe care îi prețuim, le suntem alături necondiționat, le apreciem îndemânarea de a urzi lucruri deosebite, oameni
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
păianjen otrăvitor în potirul cu Sfânta Împărtășanie, el a consumat tot conținutul potirului fără să pățească nimic. Ori, la ora actuală, dacă cineva este oprit să slujească, el totuși slujește. Își face cabinet particular și creștinii, ca o turmă năucă, năvălesc acolo. Lucrul acesta nu e cu acoperire în istoria Bisericii. Trăim o criză foarte profundă, nu aceasta financiară de care se face atâta caz, ci o criză de autoritate, de canonicitate, constând în felul în care ne raportăm credincioșii la
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CELEI CE NU MAI ESTE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Privesc cum picuri năvălesc din înălțimea plumburie pe ramuri care se-oglindesc în geam, născând melancolie... Atunci îmi amintesc de tine și numele-ți șoptesc cu dor cât tainic gând ascuns în mine ar vrea să scape de zăvor... Tu îmi spuneai că-n
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
reținut pe lângă casă. După o săptămână și ceva, și-a luat cutia de șah sub braț și cu pași agale s-a îndreptat spre barul de la colțul străzii. Ușa era deschisă și se vedea cum un fum albastru de țigară năvălea afară.Această imagine i-a adus aminte de un incendiu, din copilărie, petrecut la o casă de pe strada Leulești din orașul unde se născuse. De atunci trecuseră cincizeci și ceva de ani. Păși în local. Erau aceleași fețe de-acum
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > UN ALT ANOTIMP Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 647 din 08 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Un alt anotimp rătăcit peste timp, apoi adunăm o tristețe apoi trăirile răzlețe, apoi suferințele au năvălit de-a valma în suflet se strecoară toamnă. Dar rumegușul încercăm cu grabă să-l adunăm în spațiul ce ne rabdă și sa-nchegăm o geana de-adevar, atunci, numai atunci, cad florile de măr, cosita ruginita a timpului ce
UN ALT ANOTIMP de PETRU JIPA în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364911_a_366240]
-
vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. * Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. * Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]
-
la LRC, sau Raveica la Filosofie, erai, aproape, sigur că ajungi și la examenul de licență. N-am să uit cât voi trăi analiza la „O pisică trece albă gardul” sau „Monada lui Leibnitz”. Ei, acele vremuri, au zburat! Au năvălit altele, la fel de interesante. Peste doar câțiva ani și dau peste Papini cu al său GOG, roman al secolului XX. Cu celebrul motto „Satana va ieși din temnița lui, ca să înșele neamurile, pe Gog și pe Magog ...” din Apocalips, XX, 7
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
apus târziu scoteam de-acolo trist bucăți de lespezi pe care le pusesem peste tine ca peste un sicriu . oricât mi-aș fi dorit să ne mai dăm o șansă să ne mai răsfățăm în răsărituri limpezi și amezi trecutul năvălea din urmă ca o avalanșă și ne-ngropa de vii încă o dată sub zăpezi Referință Bibliografică: În dulcele stil clasic / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel
ÎN DULCELE STIL CLASIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366567_a_367896]
-
1139 din 12 februarie 2014. Iarnă atipică Peste zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă. Ninge fără noimă peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac mătănii gângăvind rugi fără număr spre cerul buimac. Ninge ca dintru-nceputuri acoperind orașul fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată ... Citește mai mult Iarnă atipicăPeste zidurile îniernate ale orașuluistă ghemuit întunericul,iar fruntea sfârtecată a ceruluibântuie-n nori de cenușă.Ninge fără noimăpeste catapetesmele lumii,iar copacii gem bolnav printre umbreîn timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele salealbite de ură.Trec zgribulite cioriprintre popoare de cristale-nghețateși-n orgia bolnavă plopii fac mătăniigângăvind rugi fără numărspre cerul buimac.Ninge ca dintru-nceputuriacoperind orașul fumegând melancolic.În odaia mea înnoptată... XXXIII. IARNĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
-i prea e departe Ca să pot lor vreodată să-l împart... Îi văd, neșovăind la faptă, Numai dorință și numai avânt; Prea crud le este trupul Ca să poată Atăt de iute Să se ducă în pământ... Dar voi primi! Hai, năvălește, Omenire, Peste mansarda mea Cu busturi calcinate! Încearcă-mi inima Și vezi dacă mai bate Pentru dreptate și pentru iubire... Pe stalagmitele îngemănate, Veniți ca să-mi sădiți vrejuri de flori! Vă dau un strop Din marea mea singurătate... Veniți, veniți
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
clipă dar m-am retras rostogolită de regrete. Am început să pun întrebări legate de fericire. Răspunsul l-am găsit frânt în noroi. Victorioasă am ucis mirajul semnului de întrebare. M-am născut oarbă și mereu lovită în picioare am năvălit în prăpastia lașității umane unde jurămintele au scormonit în fundul sufletului meu doar suferința. Referință Bibliografică: Curriculum Vitae / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 199, Anul I, 18 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]