6,003 matches
-
și profunzimea prieteniei româno-ruse, pe popularizarea valorilor culturale rusești (sovietice) paralel cu denigrarea celor occidentale, considerate a fi decadente, reacționare. Patriotismul era blamat cu vehemență (la cererea Moscovei). Mulți cărturari au avut de suferit pentru că nu s-au «debarasat» de naționalism și încă mai susțineau că Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Traian Vuia erau personalități care au marcat în bine istoria românilor.” Minoritățile naționale au avut și ele de suferit: „După
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
puterii că mesajul triumfalist nu ajunge - în lipsa datelor concrete - pentru convingerea electoratului este «năpârlirea» programată a «tribunului» PRM-ist, C.V. Tudor. Transformarea lui peste noapte în mielușel vizează două scopuri, ambele favorabile PSD-ului. Mai întâi că, renunțând la monopolul naționalismului (fie el și extremist-șovin), PRM ul lasă partidul guvernamental să pară singurul apărător al «neamului», PSD-ul preluând astfel voturile fanilor PRM-iști derutați de «schimbarea la față» a liderului. Apoi că, dacă PRM-ul va fi, totuși «igienizat», el
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ortodoxia: suntem noi. Ea n-a făcut decât să ne închidă în noi înșine și să ne vegheze tăcerea sau jalea. Destinul ei are toate caracterele destinului României. Astfel se explică de ce a participat ea la aproape toate formele de naționalism și de ce ea nu poate fi decât naționalistă. [...] Naționalismul românesc de până acum n-a fost pozitiv, ci patriotism... adică sentimentalism, fără orientare dinamică, fără mesianism, fără voința de realizare.” Același autor propunea ca: „Existența fiecăruia să constituie un element
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ne închidă în noi înșine și să ne vegheze tăcerea sau jalea. Destinul ei are toate caracterele destinului României. Astfel se explică de ce a participat ea la aproape toate formele de naționalism și de ce ea nu poate fi decât naționalistă. [...] Naționalismul românesc de până acum n-a fost pozitiv, ci patriotism... adică sentimentalism, fără orientare dinamică, fără mesianism, fără voința de realizare.” Același autor propunea ca: „Existența fiecăruia să constituie un element la temelia României. Aceasta să ne fie menirea. Nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tale de limbi și literaturi erulo-altaice unei mistificări grosolane! Și, în plus, legată de revendicări teritoriale, care nu au nimic de-a face cu literatura ! — Uzzi-Tuzii, te rog, replică profesorul Galligani, nu coborî polemica la nivelul acesta. Știi bine că naționalismul cimbric e departe de interesele mele, după cum sper că șovinismul cimerian e de ale tale. Comparând spiritul celor două literaturi, întrebarea pe care mi-o pun este: cine merge cel mai departe în negarea valorilor? Polemica cimbrico-cimeriană pare să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
radio, clubul avea În dotare și un mic bar de noapte unde se putea servi o cafea și o bere. Se vorbea despre orice. Orice temă de discuție era binevenită: de la politică, sport, salarii, pensii, familie, singurătate, noapte, zi, șovinism, naționalism, la avantajele și dezavantajele prezervativelor sau prognoza meteo pe următorii o sută de ani. Discuțiile erau Înregistrate pe casete și urmau să fie transcrise Într-un caiet, apoi bătute la mașină și duse la o editură de unde se vor Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în țările Est-europene și criza regimurilor politice africane. Noile evoluții din Est au influențat și societățile africane. Tineretul și intelectualitatea erau principalele forțe ale înnoirii. Ca specialist în problemele iugoslave, a urmărit destrămarea federației iugoslave, identificându-i cauzele, respectiv exacerbarea naționalismului etc. A dezaprobat bombardamentele asupra Serbiei, apreciind că era necesară o soluție politico-diplomatică pentru Kosovo, fără recurgerea la forță. În 1996, într-un moment în care încheierea tratatului de bază româno-ungar bătea pasul pe loc din cauza Recomandării 1201 a Consiliului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Aghiuță. Îl urmam și-l credeam. Uf, Iordan, aș fi fost cum voiai tu să fiu, zău. La trei ani știam toată Miorița pe de rost. Găsise de cuviință să mă învețe un topos al sufletului românesc, exact cînd naționalismul ("burghez"!) trebuia stîrpit și datina, acoperită de ridicol. Cum ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu forță negativă, de rejectat, statul național monstru de ucis ca orice monstru, cu lancea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe de rost. Găsise de cuviință să mă învețe un topos al sufletului românesc, exact cînd naționalismul ("burghez"!) trebuia stîrpit și datina, acoperită de ridicol. Cum ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu forță negativă, de rejectat, statul național monstru de ucis ca orice monstru, cu lancea societății civile fără frontiere. Defăimarea Mioriței n-ar fi gustat-o. Nici n-ar fi încercat să mă liniștească, așa cum ar fi încercat, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai tîrziu. Cînd vorbea despre vremea aceea, ticul lui verbal atîta tot revenea mai des. Își pierdea tonul potolit. Personae non gratae au fost amîndoi. Dacă nu se integra sistemului, într-o primă etapă, insul era dezinfectat de viruși (ai naționalismului, ai capitalismului, ai occidentului). Salubrizat în ședințe, prin critică și autocritică. Se mai întîmpla să ceri și iertare, dar să fii de neiertat. Ca Ion Barbu pentru Oscar Lemnaru; ca Șerban Cioculescu pentru Paul Georgescu; ca Vladimir Streinu pentru N.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tovărășico? Iorga e depășit". Și cine l-a depășit? Dumneavoastră? Îmi pare rău că nu i-am dat năvletelui replica asta. Reține, Șichy: n-a citit o frază. Nu i-a convenit tema și gata. Încă mai credea că "virușii naționalismului" lui lorga trebuiau distruși. Erupțiile staliniste au continuat în revista poreclită "Lașul" și după moartea lui Stalin. La liceu, învățasem că nu Gutenberg a fost inventatorul tiparului, ci un călugăr rus. Totul fusese creat de ruși, de la roată la rachetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că nu l-am întîlnit deloc în viața mea". Pricep. În loc de național e spus persan. Ingenios! aprobă Miss Deemple găselnița lui Călinescu. Insist să reții, Șichy: om era doar celovekul. Noi eram reperiști, în hamul internaționalismului proletar. Nu români. Dezrădăcinarea naționalismului, așa suna un editorial al "Scînteii". Particular etnic? N-aveam. A durat mult pînă cînd Dej a făcut recurs la ideea națională, la sentimentul național și s-a putut profita. Călinescu se eschiva. Se pronunța aluziv, să nu-l înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
explică această retragere pe poziții absolut stranii? Singura explicație trebuie căutată în atitudinea sa tot mai virulentă și sistematică împotriva modernismului (implicit împotriva metodei critice și istorice practicate de către savanții occidentali), împotriva Occidentului în general și a catolicismului în special. Naționalismul comunist, omniprezent în epoca lui Ceaușescu, i-a înlesnit, vai!, această atitudine. Maxim Mărturisitorul împotriva lui Origen via Stăniloae Aproape aceeași atitudine o regăsim în atitudinea lui față de opera lui Maxim Mărturisitorul, pe care o cunoștea în profunzime. Lui Stăniloae
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aspecte ale culturii japoneze printr-o subtilă determinare impusă de un imaginar al umbrei, al întunericului, face elogiul pielii galbene care, în semiobscuritatea ireală a teatrului no, dobândește la tinerii histrioni luciri și nuanțe nepământene. Tanizaki a fost acuzat de naționalism. Masako, în vârstă de optsprezece ani, întinde mâna spre sticluța cu loțiune whitening și nu a auzit de no decât la școală. Ea ignoră, de altfel, și paginile în care Tanizaki susține că, niciodată, pielea japoneză, indiferent cât de albă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
188. 32 Tudor Arghezi, "Tropare și altele...", în Idem, Scrieri, vol 32: Proze, Minerva, București, 1964, pp. 210-215. 33 Ibidem, p. 214. 34 Gheorghe Drăgulin, op. cit., p. 8. 35 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 36 Apud. Apostol Stan, Iuliu Maniu. Naționalism și democrației. Biografia unui mare român, Saeculum IO, București, 1997, p. 176. 37 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 38 A.E., "Din Ionești [Argeș]", în Cultura Poporului, 9 ianuarie 1927, p. 3. 39 Idem, "Sărbătorirea Sădirii Pomilor", în Cultura Poporului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acoperi găurile unei proaste guvernări, nimeni nu câștigă nimic. Este atât de simplu! Cele mai descentralizate sunt țările protestante, unde totul e mai aproape de individ. La noi, simțul ierarhiei cultivat de Biserică a fost exacerbat de comunism, ducând la un naționalism de joasă condiție, inhibând inițiativele și declinând responsabilitățile. "Un popor cu substanța tarată" (H.R. Patapievici). Așteptăm încă să vină totul de sus, de la "centru", pentru a avea apoi împotriva cui bodogăni. Cei mai destoi-nici parlamentari, în loc să se bată pentru o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și protecționism, cu tot ceea ce decurge pe cale de consecință. Astfel, se poate spune că data de 11 septembrie 2001 marchează, cel puțin din punct de vedere economic, sfîrșitul postmodernității. Atacurile teroriste din S.U.A. au scos în evidență printre altele și naționalismul poporului american, demonstrînd faptul că statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia S.U.A. a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
societate civilă este tocmai aceea care s-a concentrat cândva în nucleul "Dilemei", iar apoi, acum adică, s-a înfoiat în toată forfota ziaristică ce-l arată cu degetul pe Eminescu drept cauză majoră a... A cui, mă rog? A naționalismului, desigur. Noi, societatea civilă, vrem națiune fără naționalism, iată ce se vede cu ochiul liber peste tot. Rămâne, așadar, stringența logică: Eminescu nu poate fi al statului prin incompatibilitate istorică, nu este al națiunii prin context. El rămâne al poporului
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
concentrat cândva în nucleul "Dilemei", iar apoi, acum adică, s-a înfoiat în toată forfota ziaristică ce-l arată cu degetul pe Eminescu drept cauză majoră a... A cui, mă rog? A naționalismului, desigur. Noi, societatea civilă, vrem națiune fără naționalism, iată ce se vede cu ochiul liber peste tot. Rămâne, așadar, stringența logică: Eminescu nu poate fi al statului prin incompatibilitate istorică, nu este al națiunii prin context. El rămâne al poporului. Prefer să discut lucruri de acest fel în
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Noii Rome îi datorează sufletul. Cu toate acestea, deși românii știu că nu sunt nici slavi, nici unguri, nici germani ori greci, ci împărtășesc moștenirea romanității, chiar dacă nu direct, ei încearcă de aproape două secole să-și întregească printr-un naționalism de tip occidental identitatea care le este proprie încă de dinaintea căderii Constantinopolului. Problema României este explicabilă. Rădăcinile ei au fost geto-dace, traco-scitice, până în momentul când Traian și-a trimis legiunile la nord de Dunăre, la Sarmizegetusa. De atunci, a trecut
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
români sprijinirea generoasă și consolidarea mănăstirilor de la Athos, în vremuri de restriște. Așa se explică de ce nu există o mănăstire românească printre cele douăzeci, consacrate, de pe Sfântul Munte - n-au simțit nevoia, câtă vreme toate mănăstirile ale lor erau. Când naționalismele s-au închegat, a fost deja prea târziu ca ordinea aghioritică să se mai schimbe. Lupta pentru conștiința națională continuă însă. În cei 45 de ani de național-comunism, unele monumente istorice ale orașului, mărturii ale contribuției grecilor aici, au fost
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
biografiei marelui fluviu - se așterne pe scris, la masa unei cafenele din Triest. Acolo, Magris a avut, încă înainte ca zidul despărțitor al Berlinului să se fi prăbușit, viziunea unei Europe fără sîrme ghimpate și fără opreliști insurmontabile. Magris urăște naționalismele de toate felurile, dar, afirma el într-unul din puținele interviuri acordate presei, cele mai periculoase naționalisme sunt cele mărunte. La împlinirea, acum,a două decenii de la încetarea războiului rece, scriitorul italian, profesor universitar, germanist și erudit, a fost răsplătit
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
încă înainte ca zidul despărțitor al Berlinului să se fi prăbușit, viziunea unei Europe fără sîrme ghimpate și fără opreliști insurmontabile. Magris urăște naționalismele de toate felurile, dar, afirma el într-unul din puținele interviuri acordate presei, cele mai periculoase naționalisme sunt cele mărunte. La împlinirea, acum,a două decenii de la încetarea războiului rece, scriitorul italian, profesor universitar, germanist și erudit, a fost răsplătit cu Premiul Păcii de către Asociația Librarilor Germani. Distincția se adaugă unei liste impresionante de trofee pe care
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
pentru cel care a cunoscut de atâtea ori bunăstarea, același bun are mult mai puțină valoare." (pag. 246) Întreaga istorioară va conduce aici, fără sincope, la o critică întemeiată a premiselor anecdotice pe care se sprijină adesea falsele teorii ale naționalismului zis luminat. În alte părți (sau în alte varietăți), incongruența dintre statutul autonom al Bisericii Ortodoxe și protectoratul statal pe care aceasta și-l revendică totuși insistent e expusă cu un bun simț civic exemplar și cu un umor, intelectual
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]