2,234 matches
-
Putem distinge două categorii principale de dezinvestire: forțată și voluntară. Dezinvestirea forțată (Kobrin, 1980) se referă la încetarea relației de proprietate dintre corporație și filială, ca urmare a intervenției statului-gazdă, care recurge la acțiuni împotriva voinței corporației, cum ar fi naționalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate. Pe de altă parte, dezinvestirea voluntară vizează lichidarea deliberată sau înstrăinarea activelor deținute de corporație într-o filială
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de muncă și la volumul exporturilor; - intervenții pentru protejarea interesului național. În afară de politicile adoptate de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat a profiturilor care altfel ar fi fost obținute de investitorii străini, evitarea scoaterii din țară a acestor profituri, dezvoltarea coerentă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat a profiturilor care altfel ar fi fost obținute de investitorii străini, evitarea scoaterii din țară a acestor profituri, dezvoltarea coerentă și integrată a industriei naționale, creșterea nivelului de ocupare al forței de muncă, reducerea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un tânăr teleintelectual imberb, "analist politic" curtat de televiziuni, Cristian Preda, dat fiind că ar exista o incompatibilitate între postmodernismul politic (și cultural) și specificul național 202. Adrian Dinu Rachieru se arată încă optimist, sperând în soluția lui Dimitrie Gusti: naționalizarea elitelor. 2. Nomadism și postmodernism. Alarma lui Christophor Norris și a lui Alain Finkielkraut privind efectele educaționale asupra tinerilor se îndrituiește nu numai prin tendința infantilizării până la stadiul zombie, ci și în debusolarea noilor generații aflate într-un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Partidul Național Liberal- Brătianu și- a suspendat activitatea în august 1947; prin legea naționalizării din 11 iunie 1948 au fost confiscate într- o primă etapă 1000 de întreprinderi. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Prin legea naționalizării din 11 iunie 1948 au fost confiscate într- o primă etapă 1000 de întreprinderi industrial și miniere; prima victimă a lui Gheorghe Gheorghiu- Dej în încercarea de control a puterii a fost în 1948 Ștefan Foriș. 18) Analizați conținutul enunțurilor
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Partidul Muncitoresc Român și- a impus controlul asupra economiei; în 1948 s- a trecut la naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, din minerit și transporturi. 18) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
instituită la 30 decembrie 1947 prin abdicarea impusă regelui Mihai I, declanșează, la Plenara CC al PCR din 3- 5 martie 1948, campania de colectivizare forțată a agriculturii, care se va încheia în 1962. Pe 11 iunie 1948 are loc naționalizarea principalelor mijloace de producție, între care și companiile de film, cinematografele, laboratoarele de prelucrare a peliculei. În 1951 începe primul plan cincinal de industrializare a țării. Ca urmare a industrializării, populația rurală migrează masiv în orașe, populația urbană crescând într-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
România rămâneau țări agricole, este respins cu îndârjire de București. Comerțul exterior al României începe stabilirea de legături cu Vestul. Sunt întreprinse și încheiate negocieri cu guvernele occidentale privind sumele ce vor fi plătite ca despăgubire de statul român pentru naționalizările din 1948. Legațiile britanică și franceză din București devin ambasade. (Informații selectate din lucrările : K. Treptow [ed.], A History of Romania, The Center for Romanian Studies, Iași, 1997 ; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei. Ca și în alte domenii, se creează un organism sovieto- român care să gestioneze producția și difuzarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
asigură pe boierii înspăimântați că averile lor nu vor fi împărțite norodului de către răsculați : „Câtă vreme suntem noi aici, proprietatea va fi respectată, nu aveți a vă teme”. Tudor apare deci ca un lichidator al proprietății private, un promotor al naționalizării cu japca, ce va fi realizată peste o sută și ceva de ani. Ceea ce este fals : poziția lui Tudor e aceeași cu a lui Ipsilanti. Atât în proclamația de la Padeș, cât și în celelalte documente emise de cancelaria sa, chestiunea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de montaj. Imagine magnifică a unei uriașe schelării metalice înțesate cu oameni, parcă plutind deasupra masei și mai mari de muncitori. Stoian solemn, la tribună : „Tovarăși, dragii mei tovarăși, trăim astăzi, împreună, unul din marile momente revoluționare ale patriei noastre, naționalizarea tuturor întreprinderilor !”. Tăietură de montaj păstrându-se cuvintele lui pe coloana sonoră : din nou marea arcă metalică aeriană, vestind lumea nouă, un imens drapel roșu se desfășoară spre pământ la mijlocul ei, prim- plan pe pânza roșie prin care răzbate strălucirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ref id=”1”>David Turnock, „The Planning of Rural Settlement in Romania”, în The Geographical Journal, vol. 157, no. 3 (Nov., 1991), p. 259.</ref>. În ceea ce privește mediul urban, structurile sociale fuseseră deja reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizare. Măsurile efective de neutralizare a comunității rurale au fost reprezentate de colectivizare și de angrenarea populației într-un puternic trend migratoriu rural urban. Astfel, au fost îndeplinite simultan două condiții: distrugerea comunității la sate și asigurarea forței de muncă în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
În România, chiar dacă la începutul secolului XX și în perioada interbelică au fost condiții pentru diversificare comunitară și pentru viabilizarea celor existente în mediul rural, regimul comunist a reușit să le îndepărteze. Măsurile pe care le-au luat au inclus naționalizarea oricărei forme de proprietate privată, colectivizarea agriculturii, industrializarea forțată și migrarea masivă din mediul rural în cel urban. Mai mult, procesul de sistematizare planificat să înceapă în anii ’70 urmărea de asemenea redefinirea spațiului rural pentru a crea noi regiuni
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
puține extinse de locuințe precare, cunoscute sub denumirea generică de bidonvilles. De cele mai multe ori, aceste structuri îi adăposteau pe imigranți, ele dispărând abia în anii ’70. Situația specială reclama soluții pe măsură și constatăm că au existat și în Franța naționalizări postbelice. De altfel rolul statului era subliniat tot mai mult, fiind evidentă promovarea filosofiei welfare state. În perioada 1944-1954 au fost reconstruite aproximativ 510.000 de locuințe, însă acestea erau insuficiente în condițiile unui deficit de ordinul milioanelor. Criza locuințelor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
când cei care se opuneau reformelor patriarhului Nikon și ale țarului Alexei Mihailovici au fost nevoiți să părăsească Rusia țaristă. A doua migrare a avut loc după anul 1950, în timpul regimului comunist, când după ce a avut loc colectivizarea agriculturii și naționalizarea bunurilor private, aceștia au fost obligați să caute un loc de muncă în alte zone. Această mișcare a fost în interiorul României și nu a afectat considerabil structura comunităților etniei, pentru că membrii nu părăseau definitiv comunitatea de origine, ci doar se
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fost și alte cauze care au determinat o emigrare masivă a etnicilor germani în perioada comunistă: deportarea în URSS, discriminarea minorității germane (a se vedea prevederile legii agrare așa cum au fost menționate mai sus, distrugerea instituțiilor și structurilor sociale prin naționalizare și adoptarea noilor legi referitoare la învățământ și la regimul cultelor religioase, precum și legea electorală din 1946 prin care etnicii germani erau excluși de la vot). De asemenea, în 1971, s-a interzis în mod oficial folosirea numelor germane pentru localități
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
stabilirea standardelor de viață „după normă”. Proiectarea și construcția efectivă a locuințelor a stat sub semnul cifrei 8 de-a lungul întregii perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. Naționalizarea locuințelor, care erau percepute ca modalitate de a genera profit, proprietarii lor fiind incluși adesea pe lista celor ostili regimului, precum și colectivizarea și urbanizarea au fost fenomene îndreptate, de asemenea, înspre crearea omului nou și a eliminării oricăror tendințe de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
singur tip de redută - satul. „Rezistența pasivă împotriva comunismului a fost văzută ca venind dinspre sate, sufletul poporului. Deci pentru a consolida comunismul, satele trebuiau distruse”. Structurile sociale din urban au fost reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizarea în 1948 a locuințelor și a fabricilor. Comunitatea rurală a fost dezmembrată prin două măsuri: colectivizarea (1949-1962) și antrenarea masivă a populației tinere în migrația rural-urban. Se viza un dublu scop deoarece procesul industrializării forțate solicita forță de muncă numeroasă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
implementate în perioada comunistă. Mai exact, vom pune în oglindă măsurile de dinainte de 1990 cu cele corespunzătoare luate după 1990 pentru contracarea efectelor celor dintâi, acestea din urmă fiind parte a complexului de transformări numit tranziție. Avem aici în vedere naționalizarea, colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de interpretarea ideologică, proprietatea privată reprezenta pentru comuniști un pericol în sine. Extinderea malignă a controlului asupra indivizilor reclama și deposedarea de bunuri: locuințe, spații comerciale, fabrici, bijuterii, obiecte de artă. Libertatea proprietarului de a dispune de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fie prin înțelegerea noilor locatari acceptul de a ocupa mansarda sau subsolul imobilului. Deși fără amploarea generată în anul 1950 de un decret din luna aprilie<ref id=”1”>Marea Adunare Națională, Decret nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru naționalizarea unor imobile, Buletinul Oficial nr. 36 din 20 aprilie 1950.</ref> a aceluiași an, practica naționalizării a fost utilizată pe toată durata regimului comunist. Locuințele erau privite ca mijloace de producție capabile să genereze profit, ceea ce asimila proprietarii acestora unei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
generată în anul 1950 de un decret din luna aprilie<ref id=”1”>Marea Adunare Națională, Decret nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru naționalizarea unor imobile, Buletinul Oficial nr. 36 din 20 aprilie 1950.</ref> a aceluiași an, practica naționalizării a fost utilizată pe toată durata regimului comunist. Locuințele erau privite ca mijloace de producție capabile să genereze profit, ceea ce asimila proprietarii acestora unei zone sociale implicit ostilă regimului. Așa cum apărea în decret, scopul naționalizării era „să ia din mâinile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ref> a aceluiași an, practica naționalizării a fost utilizată pe toată durata regimului comunist. Locuințele erau privite ca mijloace de producție capabile să genereze profit, ceea ce asimila proprietarii acestora unei zone sociale implicit ostilă regimului. Așa cum apărea în decret, scopul naționalizării era „să ia din mâinile exploatatorilor un mijloc important de exploatare”. Așa cum arată Chelcea<ref id=”2”>Chelcea, Liviu, „Ancestors, Domestic Groups, and the Socialist State: Housing nationalization and Restitution in Romania”, în Comparative Studies in Society and History, vol
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Chelcea<ref id=”2”>Chelcea, Liviu, „Ancestors, Domestic Groups, and the Socialist State: Housing nationalization and Restitution in Romania”, în Comparative Studies in Society and History, vol. 45, nr. 4, 2003, pp. 714-740, p. 728.</ref>, „un efect evident al naționalizării a fost apariția puterii statului în calitate de mare proprietar. În unele cazuri proprietarilor li se permitea să trăiască în condiții decente, dar în alte cazuri familii extinse erau înghesuite într-o singură cameră sau evacuate cu totul. (...) Iar cu cât era
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]