801 matches
-
sursa la care se face trimiterea este Propp, Greimas, Jakobson, Bahtin, Genette ș.a.m.d.; mi-am mai dorit să fac astfel o reverență cărturarilor (Mihai Pop, Ștefan Stoenescu, Maria Carpov, Ion Pop) care și-au legat numele de "părinții" naratologiei moderne: Propp, Booth, Greimas, Genette. O asemenea strategie a fost posibilă mai ales cînd termenul în cauză fusese lansat (vehiculat) în spațiul cultural francez. Cînd termenul provenea însă din limba germană nu l-am preluat ca atare (deși Gerald Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
profund recunoscător pentru corecturi și critici; spre sfîrșit a revenit Monica Gafița-Vasiliu aducînd ordine și stil n-am găsit cuvinte să-i mulțumesc îndeajuns, din nefericire. Prefața Autorului În dicționarul de față definesc, explic și ilustrez termeni care sînt specifici naratologiei (de ex., narem, extradiegetic), termeni a căror accepție naratologică diferă de alte accepții (de ex., voce, transformare) și termeni al căror înțeles tehnic sau "uzual" aparține unui domeniu semantic esențial pentru descrierea și argumentația naratologică (de ex., cod, regula rescrierii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și termeni al căror înțeles tehnic sau "uzual" aparține unui domeniu semantic esențial pentru descrierea și argumentația naratologică (de ex., cod, regula rescrierii). Lista mea nu este exhaustivă. Am reținut numai acei termeni care se bucură de largă circulație în naratologie termenii folosiți de naratologi cu preferințe teoretice sau metodologice diferite -, ca și unii pe care îi consider utili și care s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înțeles tehnic sau "uzual" aparține unui domeniu semantic esențial pentru descrierea și argumentația naratologică (de ex., cod, regula rescrierii). Lista mea nu este exhaustivă. Am reținut numai acei termeni care se bucură de largă circulație în naratologie termenii folosiți de naratologi cu preferințe teoretice sau metodologice diferite -, ca și unii pe care îi consider utili și care s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra termenilor folosiți în legătură cu narațiunile verbale mai curînd decît cu cele non-verbale: cred că această prejudecată reflectă prejudecățile naratologiei înseși. M-am străduit să nu neglijez vreo direcție importantă: m-am inspirat din tradiția anglo-saxonă inițiată de Henry James și Percy Lubbock, tradiția germană venind dinspre Lämmert și Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și poeticienii din Tel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratologice scrise de lingviști, psihologi, antropologi, istorici și cercetători ai inteligenței artificiale; și nu l-am uitat pe Aristotel. Totuși, mi-am trădat preferința față de ceea ce constituie, probabil, direcția naratologică cea mai influentă din ultimii ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză". În sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care eu îi văd mai curînd figurînd în dicționarele de retorică, semiotică, lingvistică sau literatură (de ex., principiul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
intrigă) și, dacă ele sînt pertinente, formularea articolelor în cauză trimite la titlurile cu adevărat relevante pentru fiecare definiție. Referințele sînt adunate în bibliografia de la sfîrșitul volumului. Cînd am început să pregătesc acest dicționar, intenționam să conturez un sens al naratologiei ca disciplină și să construiesc un spațiu pentru semnalarea unor acorduri, compatibilități și divergențe frecvente într-un domeniu care deja înregistra amploare în zilele de glorie ale structuralismului. Dar, mai presus de orice, mi-am dorit să ofer un ghid
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. act perlocuționar. Vezi ACT PERLOCUTORIU. actant [actant]. Un ROL fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE a narațiunii (similar cu FUNCȚIA la Souriau, DRAMATIS PERSONA la Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
facă). ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare [communication]. Vezi FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. conflict [conflict]. Lupta în care sînt angajați ACTORII. Ei pot lupta împotriva
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
luat narația (imaginați-vă o narație de trei pagini sfîrșindu-se cu "Mi-am început povestirea la nouă fix, și acum este douăsprezece", sau o narație de trei sute de pagini sfîrșindu-se cu aceeași propoziție). Acest detaliu i-a făcut pe mulți naratologi să prefere, pe motiv că ar fi mai folositoare, investigarea VITEZEI sau TEMPOULUI mai curînd decît aceea a duratei. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Metz 1974; Prince 1982. Vezi și CADENȚĂ, RITM. E echivalență [joining]. Legarea a două TRIADE, fiecare prezentînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
communication]. Elementele care intră în orice act de comunicare (verbală) și sînt esențiale bunei sale funcționări. ¶Bühler izolase trei asemenea elemente: DESTINATORUL, DESTINATARUL și CONTEXTUL. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare în NARATOLOGIE, a propus o schemă cu șase factori incluzînd emițătorul (Expeditorul sau codificatorul MESAJULUI), destinatarul (primitorul sau decodificatorul mesajului), mesajul însuși, CODUL (în funcție de care semnifică mesajul), contextul (sau REFERENTUL la care trimite mesajul) și CONTACTUL (legătura psihofiziologică între emițător și destinatar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ceea ce se prezintă se limitează la comportamentul exterior al personajelor (cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente), la înfățișarea lor și la mediul din care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa). XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început pentru numeroase modele influente ale structurii narațiunii. Astfel, SCHEMA NARATIVĂ greimasiană rezultă, în ultimă instanță, dintr-o reanaliză a funcțiilor lui Propp, iar caracterizarea narațiunii întreprinsă de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FACTORII CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, și orice act comunicativ îndeplinește una sau mai multe funcții. ¶Bühler identificase trei funcții ale limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1987]. limbă [langue]. Sistemul limbii sau CODUL care guvernează producerea (și receptarea) vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și nu vorbirea constituie obiectul principal al studiului lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția narațiunilor în totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă a narațiunii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă a narațiunii [double logic of narrative]. Cele două principii organizatoare în funcție de care se desfășoară (multe) NARAȚIUNI, după unii naratologi. Un principiu accentuează prioritatea evenimentului asupra înțelesului (insistă asupra evenimentului ca origine a înțelesului); celălalt accentuează prioritatea înțelesului și a cerințelor sale (insistă asupra evenimentului ca efect al unei voințe de a crea un înțeles). Pentru primul principiu, FABULA (și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prin relații de similitudine (implicînd selecția și substituția), și procesul metonimic, unde un subiect al discursului duce la altul, prin relații de contiguitate. Preluînd și extinzînd teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă, naratologii tind să trateze NARAȚIUNEA ca avînd cu prioritate un caracter metonimic: ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de continuitate. Se poate totuși argumenta că narațiunea este într-un mod important o funcție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
relații de similitudine. Preluînd și lărgind teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă (naratorul se detașează adesea, la modul metonimic, de PERSONAJUL din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR și se retrage din intrigă în atmosferă), mulți naratologi tratează NARAȚIUNEA ca fiind predominant metonimică. Mai exact, ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de contiguitate (situațiile și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ei au mai arătat că el constituie o situație (mai mult sau mai puțin prelungită) sau o deviere de la "normal" (NON-NARABIL). ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984. Vezi și PUNERE ÎN INTRIGĂ, PUNERE SUB TENSIUNE, NARATIVITATE, DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. mimesis [mimesis]. În naratologie, REPREZENTAREA, înfăptuirea (și nu RELATAREA, povestirea). ¶Platon a diferențiat două moduri poetice: cu mimesis (imitația), poetul produce o vorbire ca și cum ar fi altcineva (un personaj dat), în vreme ce cu DIEGEZA (NARAȚIA, diégèsis), poetul produce o vorbire în numele său. În vreme ce mimesisul nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ea apare uneori cu deosebită claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980; Piwowarczyk 1976; Prince 1980, 1982. Vezi și DISTANȚĂ, INSTANȚĂ POVESTITOARE, PERSOANĂ. narativică [narrativics]. NARATOLOGIE. ¶Termenul, introdus de Ihwe, n-a devenit foarte popular. Unii cercetători ai narațiunii despart cîteodată narativica de naratologie: prima dezvoltă modele sau gramatici explicînd (structura) narațiunii; cea de-a doua folosește aceste modele sau gramatici pentru a studia anumite narațiuni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980; Piwowarczyk 1976; Prince 1980, 1982. Vezi și DISTANȚĂ, INSTANȚĂ POVESTITOARE, PERSOANĂ. narativică [narrativics]. NARATOLOGIE. ¶Termenul, introdus de Ihwe, n-a devenit foarte popular. Unii cercetători ai narațiunii despart cîteodată narativica de naratologie: prima dezvoltă modele sau gramatici explicînd (structura) narațiunii; cea de-a doua folosește aceste modele sau gramatici pentru a studia anumite narațiuni. ¶Genot 1979; Ihwe 1972. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII. narativitate [narrativity]. Setul de proprietăți ce caracterizează NARAȚIUNEA și o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discrete, specifice și pozitive și fiind încărcat de semnificație în raport cu un proiect și univers uman(izat). ¶Brooks 1984; Genot 1979; Greimas 1970 [1975]; Kloepfer 1980; Prince 1982. Vezi și LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, MIJLOC, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". naratologie [narratology]. 1. Teoria NARAȚIUNII (de inspirație structuralistă). Narațiunea studiază natura, forma și funcționarea narațiunii (indiferent de mediul de reprezentare) și încearcă să caracterizeze COMPETENȚA NARATIVĂ. Mai exact, ea examinează ceea ce au narațiunile în comun (la nivelul ISTORIEI, NARĂRII și al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de alta, și încearcă să explice capacitatea de a le produce și a le înțelege. ¶Termenul a fost propus de Todorov. 2. Studiul narațiunii, ca mod verbal de reprezentare a situațiilor și evenimentelor ordonate temporal (Genette). În acest sens restrîns, naratologia desconsideră nivelul povestirii în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt povestite. Pe de altă parte, chiar texte, poate neinteresante, ca "Bărbatul a deschis ușa", "Peștișorul a murit" și "Geamul a căzut pe podea" sînt narațiuni, potrivit acestei definiții. Pentru a distinge narațiunea de o simplă descriere a evenimentului, unii naratologi (Labov, Prince, Rimmon-Kenan) au definit-o ca povestirea a cel puțin două evenimente reale sau fictive (sau a unei situații și a unui eveniment), nici unul din acestea presupunîndu-l logic sau implicîndu-l pe celălalt. Pentru a o distinge de relatarea unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]