7,852 matches
-
de provincialism, atracția pentru băutură, joc de cărți și femei ușoare. E încorporată în această aspirație chiar strategia bovarismului. Al. Andriescu relevă foarte bine în postfața romanului procesul progresiv de quijotizare a lui Ragaiac. Nicolae Manolescu a evidențiat strategiile ironiei naratorului de demistificare a "soldatului fanfaron". Mai mult decât un quijotic, Ragaiac mi se pare un bovaric, deși quijotismul și bovarismul sunt două faze istorice ale aceleiași tendințe umane. Le diferențiază cel puțin două aspecte majore: pe de o parte, bovarismul
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
cît și un dezavantaj. E o poveste pentru că prezintă numeroase personaje, o intrigă relativ complicată - cu triunghiuri amoroase, trădări, crime, pasiune, invidii, răsturnări spectaculoase de situații - iar Dunham însuși se pierde cu poftă în detaliile propriei povești, ca protagonist și narator. Ca poveste, se citește ușor și e relativ agreabilă. E parțial o analiză, în măsura în care Dunham, știindu-se străin, privește tot ce se întîmplă cu teama că îi scapă o înțelegere de outsider, pe care e dornic să o capete și
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
și permanent în control, oricît de dificilă situația. Dunham mai face dese referiri la răposata lui soție Amy, alături de care cunoscuse, se pare, o fericire greu de egalat. Dar acest trio feminin, Amy-Tania-Ena, și remarcile pe care i le inspiră naratorului dau romanului un aer foarte ieftin, de romanță de amor. Iată un pasaj în cauză, pe care îl traduc pentru conveniența cititorului: "Tania mă fermecase. Pic de sentiment, doar sex și nimic altceva. Am cunoscut eu multe femei, dar niciodată
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.); se urmăresc astfel mecanismele textuale dar - mai ales - condițiile culturale, psihologice etc. care generează ceea ce numim "atmosfera" unei opere literare (evocarea unei lumi măcar în parte știute dinainte, caracterul
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
o definiție exactă nu pare a fi posibilă, putem spune că Felipe și Margherita, cartea Iolandei Malamen, este un mic roman, un roman de dragoste deși... Lectura cărții se arată încă de la început destul de înșelătoare. Epicul și personajele sunt imprevizibile, naratorul se schimbă pe nesimțite, secvențe de diferite întinderi se succed fără o legătură aparentă între ele, romanul fiind în întregul lui un tablou de o abundență barocă care se compune și, în același timp, se topește în pasta unui lirism
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
Tehnicile prozei optzeciste se estompează și se umanizează în acestă carte pînă la a deveni invizibile, ceea ce rămîne la vedere fiind un roman recomandabil oricui. Există bineînțeles inegalități pe parcursul lui, comicul nu e întotdeauna reușit, numele personajelor sînt obositoare. Dar naratorul, care ne spune în final, cu o poantă luată parcă din Diderot, că nu știe încotro se îndreaptă personajele sale, e un narator simpatic și care știe de fapt foarte bine ce face. Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul, Roman cu îngeri
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
recomandabil oricui. Există bineînțeles inegalități pe parcursul lui, comicul nu e întotdeauna reușit, numele personajelor sînt obositoare. Dar naratorul, care ne spune în final, cu o poantă luată parcă din Diderot, că nu știe încotro se îndreaptă personajele sale, e un narator simpatic și care știe de fapt foarte bine ce face. Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul, Roman cu îngeri și moldoveni, Editura Compania, 2001, 290p., f.p.
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
adormită și adusă din Paradis de o inundație nocturnă și întîmplător descoperită de niște trecători ce ar fi acoperit-o în grabă cu ce le picase în mână, în timp ce se dormea încă... (Cătunul). Faulkner schimbă mereu registrul narației, unghiul, perspectiva naratorului intermediar îndreptat încoace și încolo ca un reflector, brusc stins, când nu mai este nevoie de el... Fraze lungi, stufoase părînd că nu se mai termină, pline de adjective, de adverbe, de fel de fel de incidente. Și, brusc, o
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
Vintilă Horia (Ed. Ideea, 120 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Personaj enigmatic Construit pe două planuri, romanul este o carte-simbol despre nevoia acută a omului modern de real magic. Amintirile naratorului despre un coleg din tinerețea universitară, Saul Zarutas, etnolog atras irezistibil de o cultură amazoniană, alternează cu povestirile pline de poezie ale unui povestaș, perso- naj enigmatic, depozitar al memoriei colective și garant al unității unei mici comunități pierdute în
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
scriitorului american Charles Bukowski (1920-1994) a apărut pentru prima dată în 1978. Protagonistul cărții este Hank Chinaski (alter ego al autorului), un scriitor alcoolic, mare amator de femei. Dincolo de obsesia pentru sex, băutură și pariuri la curse, se ghicește disperarea naratorului care-și strigă singurătatea, nevoia imperioasă de tandrețe și compasiune. Asemenea tuturor personajelor care au parcurs lungul voiaj al trupurilor, în final, Henry Chinaski, se regăsește singur. Charles Bukowski: Femei. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 169 000 lei. Veacul trecut
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
rămâne pur realistă, în clasicitatea notorie ca structură, având toate determinările de referință în această privință. Am putea să-i spunem întregului demers narativ realism psihologic după modelul Mircea Eliade, care, tangențial se vede și în această scriere. Talentul de narator este indubitabil al lui Ion Catrina. De cunoscător al schemelor de realizare, al umplerii lor cu materiale de profil. Romanul Păpușa de sticlă se definește ca o scriere autentică, prin zecile de secvențe alăturate ca în orice scriere de acțiune
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
pentru alegerea lui drept câștigător a scos în evidență limbajul și stilul povestirii: „Stanišic a creat un sat din limbaj, un caleidoscop, un univers cu multiple voci, culori acustice, jargoane, lumea în mic, ținută laolaltă în chip miraculos de un narator colectiv care e de-al locului, un narator care e isteț și viclean și deștept și un pic înțelept”. În fine, cel de-al treilea premiu, pentru non-ficțiune, a fost adjudecat de Helmut Lethen, pentru eseul Der Schatten des Fotografen
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
evidență limbajul și stilul povestirii: „Stanišic a creat un sat din limbaj, un caleidoscop, un univers cu multiple voci, culori acustice, jargoane, lumea în mic, ținută laolaltă în chip miraculos de un narator colectiv care e de-al locului, un narator care e isteț și viclean și deștept și un pic înțelept”. În fine, cel de-al treilea premiu, pentru non-ficțiune, a fost adjudecat de Helmut Lethen, pentru eseul Der Schatten des Fotografen. Bilder und ihre Wirklichkeit („Umbra fotografului: imaginile și
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
cu fanatismul și intoleranța ideologiilor totalitare, prozatorul își asumă, în fond, o dublă viziune asupra spectacolului istoriei, nu lipsită de un accent schizoid, printr-o dublă postulare, o dată în registru sublim, altădată în registru dramatic infernal. În acest fel, itinerariul naratorului e unul inițiatic, într-un traseu cu relief labirintic, fragmentar și abulic. Roman în care transpar figuri umane, simboluri, mituri, dar și teorii sau ficțiuni ale postmodernității, în care individualismul și spiritul național se intersectează cu globalizarea, Cei o sută
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
și complet rupte de realitate, e timpul să vă schimbați părerea fiindcă - așa cum o demonstrează nu doar textele, ci și numeroasele fotografii ale cărții - bucuria, lumina, inteligența harismatică și mobilitatea sunt semnalmentele adevăraților slujitori ai lui Dumnezeu. „Prietenii mei - spune naratorul, martor creditabil al adevărurilor pe care doar stilistica și textualizarea le transformă în ficțiune - sunt oameni obișnuiți. Și, bineînțeles, sunt foarte departe de a fi canonizați.” Fiecare dintre prieteni are o poveste și felul în care arhimandritul Tihon le regizează
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
autor al unor certe capodopere de proză scurtă, pe care le veți recunoaște cu siguranță. Între zidurile Mănăstirii Pecerska din Pskov există (sau se formează) monahi excepționali, care-și ascund harismele sub vălul unei vieți aparent banale, și pe care naratorul îi evocă cu o „prefăcută” distanță jurnalistică, adeverind de la bun început că „tot ceea ce veți citi aici s-a petrecut în realitate”. Oricât de speculativă ar părea această idee, dacă am compara viața din Pecerska, așa cum se vedea ea din
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
rostul de a da contur mai pregnant deosebirii dintre cei doi, amorul fiind act de posesiune pentru Damian și prilej de bucurie pentru Octavian. Pentru primul, femeia e o pradă, pentru al doilea, un dar. Povestea triunghiului amoros este înfățișată naratorului (Valentin Dumnea) de profesorul Bazil Dumitrescu, dascălul care i-a avut elevi pe Damian și Octavian, și în curtea căruia a avut loc fatidica întîlnire din 8 iulie 1940. Prin urmare, firul narativ se desfășoară pe trei planuri: Valentin Dumnea
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
verigă povestitoare) pune în pagină ceea ce Bazil Dumitrescu (a doua verigă narativă) îi împărtășește din memorie în marginea dramei (a treia verigă) celor doi colegi de liceu. În felul acesta „duhul povestirii“ de care e posedat Bazil Dumitrescu trece asupra naratorului. La această schimbare de releu se adaugă maniera à rebours de refacere a istoriei, dinspre prezent spre trecut, cu străbaterea firului cronologic de-andoaselea. Paradoxul este că, deși cititorul este purtat de-a lungul unei drame căreia îi știe deznodămîntul, suspansul
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
și despre „satul multisecular, vag macondian, cu rol de axis mundi, (...) matricea metamorfozelor spectaculare ale comunismului românesc“. Romanul Apă neagră poate fi citit, într-adevăr, ca o narațiune parabolică a adaptabilității românului subt vremi sau a carnavalizării unei istorii dramatice (naratorul vine, la un moment dat, și cu ideea boicotului istoriei, prin „pierderea de sine“ a personajelor, însă adaptarea intră în contradicție flagrantă cu boicotarea). Construcția epică a lui Nicolae Stan se situează, de fapt, în interstițiul dintre formula realismului critic
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
simplu colorat, enigmistica, și detectivistica din jurul identificării unor adrese din Craii de Curtea-Veche, de pildă, sau povestea incredibilă a manuscrisului descoperit de G. Călinescu în interiorul scrinului negru achiziționat la talciocul din Colentina. Depistarea străzii Modei, devenită Pictor Nicolae Grigorescu, unde naratorul din Craii... se întâlnește cu Pantazi, și a casei acestuia, refacerea traseului crailor mateini, povestea întâlnirii lui Zambaccian cu G. Călinescu și a celor două tablouri false cumpărate de acesta dintr-un anticariat de pe aceeași (acum fosta) stradă a Modei
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
familie l-am ales eu, pentru că Emil, eroul acestei cărți, ar putea fi numit o ființă blajină, poate mult prea blajină pentru o lume atât de dezlănțuită”, citim în Nota editorului (p. 9). Două sute de pagini mai târziu, când același narator ne descrie în amănunt suicidul, aflăm că acesta a constat dintr-o mulțime de gesturi cumulate: pastile plus alcool plus asfixie mecanică. Abia ultimul a fost decisiv, celelalte dând greș. Schimbând ce e de schimbat (adică destul de puțin), vom constata
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
ironică („s-a spulberat acolo, printre măruntaiele de somon, iar rămășițele i-au fost ciugulite de pescăruși timp de câteva ore înainte ca unchiul să urce din sala mașinilor și să-l găsească”), în „Ketchikan” e tratat realist de un narator întors, la 30 de ani, în orașul copilăriei, „locul unde tatăl meu acum mort o luase prima dată razna, locul unde acest tată și sinuciderea lui, infidelitățile și minciunile lui, ca și mila mea pentru el ar fi putut în
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
Țării Vampirilor, Adina Popescu publică la CDPL prima ei carte de proză scurtă, conținând povestiri cu tentă biografică din copilăria și adolescența ei, petrecute la finele anilor ’80 și începutul anilor ’90. Scrise din aceeași perspectivă a copilului - a personajului narator care poartă numele autoarei, Adina -, și respectând o cronologie care coincide cu transformarea naratoarei dintr-un copil într-o adolescentă, Povestiri de pe Calea Moșilor poate fi socotit, într-adevăr, un roman cu 24 de povestiri capitole. Fără să facă mare
Copilăria pe Calea Moșilor, în anii ’80 by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2594_a_3919]
-
propune o formă de comportament gen Nastratin. Valoarea omului începe să prindă limbaje de referință de la haine și toate cele care privesc îmbrăcămintea. De la această proză, mi s-au luminat analogiile cu N.V. Gogol și A.P. Cehov, în postura de naratori și nu de drama turgi. Textul este viabil prin mulțimea de personaje, adevărați actanți de susținut cauza unui ziarist, mai mereu în contra regimului... asupritor. Pe scurt, Dovlatov s-a purtat ca un dizident care mai credea că poate reforma lumea
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
de la subiectul I le-a cerut candidaților să prezinte valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect dintr-un text prezentat. Iată ce a notat unul dintre candidați: “Verbele permit povestirea unei acțiuni trecute, care provoacă freamătul și curiozitatea nexteriorizată a naratorului”. Subiectul al II-lea cerut candidaților să scrie un text de tip argumentativ despre calitățile umane, pornind de la afirmația lui Lucian Blaga “ Nu e de ajuns să ai mari calități;trebuie să știi cum să le folosești cu rost”. Un
Perle de la BAC: “Hyperion a zburat la Dumnezeu pentru că a prins-o pe Cătălina cu un alt bărbat” () [Corola-journal/Journalistic/22523_a_23848]