911 matches
-
utilitariști și de Kant, ci și de Regulă de aur care, așa cum au ar]țâț capitolele din partea a doua, este central] multora dintre marile tradiții etice. Aceasta este, trebuie s] recunoaștem, o asociere selectiv] a temelor comune. Concluziile capitolelor despre naturalism și relativism nu se potrivesc atât de simplu cu cele ale altor capitole din partea a șasea; dar, în același timp, concluziile lor nu sunt incompatibile, în mod strict, cu abordarea comun] pe care am identificat-o. Pentru a ap]ra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încearcă să obțină avere și prestigiu în comunitate. Lupta pentru pământ, în varianta realist-rebreniană, însoțită de erotism și mai ales de patologie psihologică, este abordată fără nuanțe substanțiale de originalitate. De altfel, V. a fost văzut ca un „exponent al naturalismului zolist potențat cu simbolistica «romantică» a vânturilor, crivățului și apelor dezlănțuite” (Mihai Cimpoi). Singurele scene care fac diferența se referă la retrospectivele despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
din nou în țară, reapare pe scenă, distingându-se prin maniera sobră, de austeritate clasică, a interpretării. În urma unui concurs este numit profesor la Catedra de declamație a Conservatorului bucureștean (1873). V. a fost un adept al realismului segregat de naturalism, pe care îl repudiază, și degajat de orice emfază și retorism (Despre declamațiune), totodată un profesor cu merite deosebite, prin clasa lui perindându-se o pleiadă de viitori mari actori, printre care Grigore Manolescu, C.I. Nottara, Mihail Mateescu, Iancu Brezeanu
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
altul retras în umbră, crâncen, drept și cu o voință de fier, care îi ajută să ia de fiecare dată viața de la început. Adesea personajele devin simboluri: Întemeietorul, Stoicul, Schimnicul, Conștiința, Eroarea. Ultimele nuvele ale lui V. indică orientarea spre naturalismul psihologic, cu accentul pe întâmplări dramatice, pe destine și cazuri de conștiință. SCRIERI: Vânt și lumină, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1974; Maria, Chișinău, 1977; Inele de iarbă, Chișinău, 1981; Întoarcerea cailor, Chișinău, 1982; Râul și frunza, Chișinău, 1982; Omul din
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
11) Cu toată tristețea, dar și cu nădejde punem punct transmisiei noastre de la Catedrala Patriarhală (TVR 1, 03.VIII.2007) (12) La ce s-a ajuns acum? "La ce era firesc: abandonarea pudibonderiei, detabuizarea, frisonul senzual-sexual (cu excesele știute), reinventarea naturalismului, dar și o împletire interesantă a temelor (Ruxandra Cesereanu, de pildă, pendulează între metehnele spațiului concentraționar, sex și poezie)" (Radu Paraschivescu, citat în EZ, 08.III.2008). (13) Bernard Shaw scria că moda nu este altceva decât o epidemie bine
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
își terminase marile fresce din capela Sixtină. În scurt 28 Pietro di Cristoforo Vannucci zis il Perugino sau Pietro Perugino (1450‑1523) - pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și Augustino Carracci din Bologna au încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura lui Caravaggio, care prin tehnica de clar‑obscur bogată în contraste de un naturalism surprinzător și de un puternic dramatism al sentimentelor, a fost adoptată de numeroși alți pic‑ tori. 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur Rembrandt a fost considerat unul dintre cei mai mari pictori din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a satului, obiectivă, realistă, față de cea idilic-semănătoristă, romanul Ion a fost criticat în epocă de către teoreticienii curentului de la începutul secolului al XX-lea. Unii critici literari îl acuzau pe autor că nu respectă, în acest roman, principiile realismului, ci ale naturalismului, evitând să idealizeze realitatea. În perioada în care a lucrat la roman - timp de șapte ani - Rebreanu mărturisește că a folosit două surse de inspirație: amintirile și materialul documentar. Punctul de plecare al romanului îl constituie o scenă văzută de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
zugrăvește destinele copiilor lui Fouan Louis și lupta acestora pentru împărțirea pământului, de aici, titlul romanului: Pământul. CONCLUZII Prin simbolurile și constelațiile de simboluri din cele două romane, autorii au ilustrat temele fundamentale ale celor două curente literare: realism și naturalism. Simbolurile cardinale din operele studiate contribuie la exprimarea realității într-un mod veridic, indicând și influența mediului asupra individului. Deoarece simbolul este un semn material purtător al spiritului, el nu se adresează conștiinței, gândirii, ci intuiției, fiind cel care conferă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
a ilustratorului față de text, atitudine reflectată printr-o reprezentare excesiv de mimetică și detaliată a realității: Aici nu este voba numai de un desen minuțios sau de exces de amănunte. Nu este vorba numai de reproducerea fidelă a naturii 10. Dincolo de naturalismul reproducerii, al doilea factor care poate influența expresivitatea unei ilustrații este schematismul acesteia, născut din "diletantism sau necunoașterea desenului"11. A doua exigență în ilustrarea unei cărți este ritmul. Ion Frunzetti vorbește despre necesitatea unei cadențe emoționale a ilustrației, asemănătoare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
subiectiv al expresionismului, reprezentantul celui de al treilea tip. Schema lui Walzel nu ne spune numai că această evoluție a existat, dar și că schimbarea a avut loc într-o înlănțuire logică. Panteismul, ajuns la un anumit nivel, duce la naturalism, naturalismul duce la impresionism, iar subiectivismul impresionismului duce, în cele din urmă, la un nou idealism. Schema este dialectică și, în fond, hegeliană. Cei care privesc obiectiv aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
al expresionismului, reprezentantul celui de al treilea tip. Schema lui Walzel nu ne spune numai că această evoluție a existat, dar și că schimbarea a avut loc într-o înlănțuire logică. Panteismul, ajuns la un anumit nivel, duce la naturalism, naturalismul duce la impresionism, iar subiectivismul impresionismului duce, în cele din urmă, la un nou idealism. Schema este dialectică și, în fond, hegeliană. Cei care privesc obiectiv aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se vor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Camera roșie este prototipul romanului suedez modern, care, în contrast cu melodrama, conduce elementul dramatic la extrem. Citindu-l pe Linné, este captivat de adevărurile exprimate de el și introduce tematica influenței mediului înconjurător și a eredității în caracteristicile personajelor sale. Introduce naturalismul în mișcarea teatrală modernă și descrie caractere complexe. Își exprimă ideile în eseuri despre crima psihică și despre drama modernă și teatrul modern. 90 Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708), botanist și medic francez, realizează o colecție bogată de plante culese
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
aduce consacrarea unui prozator-romanul ca semn de maturitate a unei literaturi [...].În al doilea rând, modul polemic în care Ion compromisese idilismul semănătorism era în măsură să releve adevărul crud despre viața țărănească, un adevăr a cărui relevare predispunea la naturalism; or, această duritate a observației realiste era o noutate șocantă[...].În al treilea rând, în raport cu proza ardeleană, fie că e vorba de Mara lui Slavici, fie de Arhanghelii lui Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu a reușit în Ion să înlăture efectele
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
delnițe sunt neîngrijite sau lucrate de mântuială. Asupra eroului principal, critica a formulat opinii contradictorii.Eugen Lovinescu,socotind că Ion e “expresia instinctului de stăpânire a pământului”,“o figură simbolică,mai mare decât natura,ce depășește tendința de nivelare a naturalismului”,îi atribuie“o inteligență ascuțită,viclenie procedurală și mai ales o voință imensă” pe care George Călinescu i le contestă pentru că, membru al unei colectivități,Ion ar gândi și ar acționa uniform,mânat nu de un ideal,ci de “o
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
filiația dintre literatură și iubire în articolul cu același nume( din volumul Amalgam), profesând o operă de “dezmisterizare a iubirii”, reflectând-o în materialitatea ei pasională. “A crea oameni nu înseamnă a copia după natură indivizi existenți.Asemenea realism sau naturalism e mai puțin valoros ca o fotografie proastă”, susține scriitorul în volumul menționat. Nașterii, iubirii, nunții, morții scriitorul le consacră largi “poeme‟‟ în opera sa, privindu-le ca un fin și obiectiv analist, în perspectiva stabilității,a eternității. Aceste fenomene
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
reface raporturile dintre obiecte și le (re)așează într-o relație de contiguitate, în regimul plenar al afirmării individului, se naște o adevărată fascinație a luminii, exprimată în artă, în discursul teologic și în filosofie. Renașterea ajunge la formularea unui naturalism estetic, care asociază cunoașterea cu aspirația spirituală metaforizată, redată de ascensiunea în lumină (asimilată cu libertatea spiritului, chiar în relația acestuia cu divinul; interesant e că ne putem reaminti aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de „a pilota procesul de creație”, responsabilii „culturali” din democrațiile populare pretind acum „trecerea la realismul socialist”: apologia miracolelor promise de comunism, denunțarea „sabotorilor”, maneiheism simplificator, pe scurt o literatură și o artă de propagandă servite de tehnici amintind de naturalismul secolului al XIX-lea. „Romanul producției îi înalță în slăvi pe muncitorii stahanoviști. Culegerile de poezii de circumstanță în cinstea sărbătorilor comuniste sau a aniversărilor conducătorilor „mult iubiți” îi dezonorează pe cei care se compromit cu așa ceva. Uneori, aceste „opere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legilor naturii, nu poate accepta ca valorile să Își aibă rădăcinile În subiectivitate. Umanismul juridic, analizat În calitate de „produs al epocii moderne” (Villey, 1983, p. 8), este acuzat că ar confunda dreptul cu morala. Totuși, chiar dacă recunoaștem o anumită pertinență a naturalismului anticilor, putem să punem sub semnul Întrebării coerența unei gândiri care conține În germene istoricismul pe care tot ea Îl denunță. Într-adevăr, dacă Încredințăm naturii grija de a determina norma, nu Înseamnă oare că renunțăm la drept ca transcendență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obișnuit par exagerate, dacă nu chiar injuste. În primul rând, trebuie să-i recunoaștem meritul de a furniza câteva argumente acelora care, purtați de valul optimismului evoluționist, prevedeau dispariția, o dată cu modernitatea triumfătoare, a sentimentelor identitare excesive. În plus, acuzația de naturalism, termen care dorea să discrediteze, se bazează pe o interpretare pripită. Această acuză este, În schimb, valabilă În cazul tezelor neodarwiniste ale lui Pierre Van den Berghe, pentru care etnicitatea constituie o metodă de selecție a celor Înrudiți (Van den
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
milă față de societatea mustind de falsitate în care trăiește, nu are nici un pic de milă pentru femeile care sunt cu „falocentrismul“ în gură ziua întreagă, nu are milă față de alcoolici (pe care-i descrie atât de bine și cu atâta „naturalism“ încât te prinzi din prima că face sau a făcut parte din rândul lor), nu are milă față de sine. Stilul său e atât de „diferit“ față de tot ce citim acum, lupta lui față de politicile sexuale sau războaiele de gen atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
încadrează aici. Vezi de asemenea L. L. Schucking, Charakterprobleme bei Shakespeare, Leipzig, 1919 și L. C. Knights, How Many Children Had Lady Macbeth ?, Cambridge, 1933 (retipărit în Explorations, Londra, 1946, pp. 15-54). Dintre studiile mai recente despre lupta dintre convenționalism si naturalism în dramaturgie cităm: S. L. Bethell, Shakespeare and the Popular Dramatic Tradition, Durham, North-Caroline, 1944, și Eric Bentley, The Playwright as Thinker, New York, 1946. 5. Pentru observații privind problema timpului în roman, vezi Edwin Muir, The Structure of the Novel, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
366-405; Gerard L. De Gre, Society and Ideology: an Inquiry into the Sociology of Knowledge, New York, 1943; Ernst Gruenwald, Das Problem der Soziologie des Wissens, Viena, 1934; Thelma Z. La vine, JVa-turalism and the Sociological Analysis of Knowledge, în culegerea Naturalism and the Human Spirit (îngrijită de Yervant H. Kri-korian), New York, 1944, pp. 183-209; Alexander C. Kern, The Sociology of Knowledge in the Study of Literature, în Sewanee Review, L (1942), pp. 505-514. 30. Max Weber, Gesammelte Aufsătze zur Religionssoziologie, 3
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cursurile de germanistică de la Goethe Institut. Am descoperit, În acei ani, o „Germanie filistină”, strict din punctul meu de vedere; Începând cu „capii literaturii”, un Böhl sau Grass - ambii laureați ai premiului Nobel -, axați mai ales pe un fel de naturalism de tip expresionist (expresionismul, marea „specialitate” modernă a Nemțiloră, culminând cu Döblin, În anii ’20, până la Canetti, Evreu de origine germano-bulgară, și alții, specialitate care pe mine personal nu m-a Încântat niciodată prea mult, deși nu pot nega că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care Întârzie să producă opere viabile rămâne o modă! Eu, În ce mă privește - deoarece memoriile sunt și un bun pretext pentru confesiuni, nu-i așa? -, eu n-am dorit niciodată să afirm autenticitatea În realțiile sau În tipologia umană. Naturalismul francez o făcea magistral, ca și cel românesc, În frunte cu bistrițeanul Liviu Rebreanu. Cine poate fi mai magistral și mai impunător decât un Emil Zola, care descoperă și duce „reflectarea” mediilor și a fiziologiilor umane joase până la o formă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]