971 matches
-
après boire"-ului, dixit Rabelais, se conturează profilul bețivului, a celui îmbătat cu vin, pe scurt, apare ceea ce într-un mod agreabil se numește "estetica bețivanului"100. Începând cu Horațiu până la saga alcoolică a lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în flagel social. Anticii sacralizau beția, astăzi aceasta se tratează cu medicamente. Beția mistică nu mai este decât delirium tremens
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost cazul în grupul celor patru capete de cai, ultimul fiind redat cu gura larg deschisă, dar s-a constatat cunoașterea elementelor de perspectivă, în tabloul rinocerilor, lung de 2,5 m, suprapunerea prin mișcare, în panoul leilor, redarea naturalistă a unor animale. Reprezentarea denumită Arca lui Noe ar putea completa, simbolic, existența tuturor animalelor cunoscute de Cro-Magnon pe parcursul explorărilor continui, specifice perioadei, în căutarea de surse de hrană, de materii prime pentru cioplirea uneltelor, a mediilor favorabile pentru instalarea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
prin modul de redare a elementului antropologic sau animalier, prin decorul care suplimentează realizarea artistică, acestea reprezintă simboluri încărcate cu motivația de a transmite o informație sau o explicație (G. Bosinski, 1990, p. 67). Ele nu reprezintă realitatea, ca elemente naturaliste, ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
l'esthétique contemporaine a lui Guyau asupra definirii frumosului. Guyau s-a referit la vitalitatea estetică și a subliniat rolul intuiției în literatură. Lucrul acesta l-a adus pe Iorga în tabăra lui Guyau. Iorga i-a atacat pe scriitorii naturaliști cum era Zola (invocîndu-l pe Guyau), argumentînd că a nu vedea în lume nimic altceva decît viciu și putreziciune constituia un mod de tratare simplist și nerealist. Guyau afirma că opera unui geniu este armonioasă și unitară în descrierea lumilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează Centrul de cercetări biologice Jibou, Județul Sălaj, unitate cu personalitate juridică, prin reorganizarea Stațiunii tinerilor naturaliști din Jibou. Articolul 2 Centrul desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în domeniul științelor naturale și biologiei, educație-formare-specializare, microproducție, activități muzeistice și turistice. Articolul 3 Centrul de cercetări biologice Jibou funcționează în subordinea Direcției generale a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice de pe
HOTĂRÎRE nr. 565 din 18 mai 1990 privind înfiinţarea Centrului de cercetări biologice din oraşul Jibou, Judeţul Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107154_a_108483]
-
5 Structura organizatorică și numărul de personal se aprobă de către Direcția generală a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, la propunerea consiliului de administrație al unității, în termen de 15 zile de la data emiterii prezenței hotărîri. Articolul 6 Personalul Stațiunii tinerilor naturaliști din Jubou trece la Centrul de cercetări biologice Jibou, fiind transferat în interesul serviciului, iar baza materială a stațiunii se preia de către centru. Articolul 7 Se abroga Ordinul ministrului învățămîntului nr. 3092/1974 privind înființarea Stațiunii tinerilor naturaliști Jibou, cît
HOTĂRÎRE nr. 565 din 18 mai 1990 privind înfiinţarea Centrului de cercetări biologice din oraşul Jibou, Judeţul Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107154_a_108483]
-
complex și pentru a înlătura oboseala care apare după 15-30 minute exerciții de vorbire. Desenele lor spontane cu creioane colorate sunt foarte interesante pentru analiza dezvoltării psihomotore. Ele redau persoana și lucruri din anturajul înconjurător, dar nu în mod obiectiv, naturalist, ci dinăuntru înafară, conform trăirii subiective. Cu toată disproporția lor, ele dezvoltă atenția, imaginația reproductivă și creatoare, memoria și voința, dirijând atât percepțiile cât și gândirea preșcolarilor prin elemente de analiză și sinteză ale obiectelor desenate. O particularitate caracteristică preșcolarilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care unele străvechi, cu origine în neolitic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că-i tăiet. În secolul al XVII-lea ajung în Moldova ecourile umanismului European, reprezentantul de frunte fiind Dimitrie Cantemir, originar din 18 ținutul Fălciului. El și-a atras la Curtea sa de la Iași pe Jean Baptiste von Helmont, medic naturalist și chimist Belgian. Cunoștințele medicale ale lui Cantemir sunt evidente în “Istoria heroglifică” (folosește 70 de termeni medicali) și în mod deosebit în cunoscuta lucrare “Descriptio Moldaviae”, apărută la cererea Academiei din Berlin, în anul 1717, în limba latină. În
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și moralist ................... 133 4.10. Albrecht Dürer - punte între arta nordică și Renaștere .......... 134 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur ......................................................... ............. 135 5. Obiectivitatea frumosului și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
perfecționase în Flandra. Multe din‑ tre metodele folosite în compozițiile sale cu tematică religioasă vor fi adoptate de succesorii săi mai ales în Germania și în Țările de jos. El a reușit să îmbine dese‑ nul figurilor cu un stil naturalist, detaliat, folosind culori strălucitoare în reda‑ rea concentrată a sentimentului religios. Este elocventă imaginea alăturată, unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu di‑ mensiunea umană. Această lucrare este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor utilizate, în care adevărate convenții sonore reprezentate de arabescurile figurațiilor de arpegii servesc cu plasticitate viziunii descriptive. Forma aridă de expunere ce o implică toccata se echilibrează cu naturalețea ecourilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intempestivă a unor scurte „rafale de vânt” (ce coincid la nivelul structurii conceptuale cu punctul culminant al acesteia) pun în valoare adevărate capacități de maestru ale lui Debussy în surprinderea cu fidelitate a efectelor realiste. Echivalențele sonore ale acestor instantanee naturaliste le recunoaștem odată cu izbucnirile violente ce debutează pe acordul de ( f ). Redarea exactă a indicațiilor dinamice f cresc. - p în succesiunea lor imediată, va fi posibilă printr-o interpretare rezonantă a sunetului din bas care se asociază unei subtile formule
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și moralist ................... 133 4.10. Albrecht Dürer - punte între arta nordică și Renaștere .......... 134 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur ................................................................. ..... 135 5. Obiectivitatea frumosului și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
perfecționase în Flandra. Multe din‑ tre metodele folosite în compozițiile sale cu tematică religioasă vor fi adoptate de succesorii săi mai ales în Germania și în Țările de jos. El a reușit să îmbine dese‑ nul figurilor cu un stil naturalist, detaliat, folosind culori strălucitoare în reda‑ rea concentrată a sentimentului religios. Este elocventă imaginea alăturată, unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu di‑ mensiunea umană. Această lucrare este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității. Observațiile lor în materie de psihologie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el îi acordă romanului o funcție didactică. Însă istoria literară arată că aceasta nu este singura valoare conferită descrierii: înainte de secolul al XIX-lea, se insista în special pe valoarea ornamentală 128. Comparată cu anumite părți de bravură din romanul naturalist, descrierea "Crâșmei lui nea Colombe" pare deosebit de neutră. Ea este exactă fără a fi detaliată și nu face apel la o competență lexicală ieșită din comun. De fapt, este foarte dificil să apreciem cunoștințele cititorilor în materie de vocabular, iar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imperfect, în parte alcătuit din spusele personajelor" face posibil "marele Trotuar Rulant care sunt paginile lui Flaubert, într-o derulare continuă, monotonă, abătută, nedefinită"204. În schimb, în Gervaise, recurgerea la discurs indirect liber permite rezolvarea problemei puse de revendicarea naturalistă. Pe de o parte, Zola caută să redea "realitatea" socială, iar pe de altă parte, dorește să creeze un roman eficient cu o valoare estetică indiscutabilă, pentru a fi recunoscut drept un mare scriitor. Prima cerință îl provoacă să redea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și 5. Cât privește instanțele narațiunii, el evită narațiunea zero (gradul 1), complet exterioară lumii evocate, făcută printr-un personaj identificat în povestire (gradul 6). Din gestionarea informației reiese preocuparea lui de a pune accentul pe straturile intermediare. Un scriitor naturalist vrea să transmită cititorului o cantitate de informații importantă despre un anumit "mediu" social (în cazul de față, muncitorii parizieni). Naratorul devine atunci un mediator între acest mediu și cititor, care trebuie să fie "neutru", distingându-se astfel de alte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ei, literatura participa la o mișcare de ansamblu care, în codul pictural, a luat forma "impresionismului". Se dorea deplasarea centrului de interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
obiect care să elibereze o impresie rară atunci când întâlnește lumina. Dincolo de incidența stilistică imediată pe care o au aceste fapte de limbă, am fi îndreptățiți să ne punem întrebări despre relația, oarecum paradoxală la o prima abordare, care unește romanul naturalist cu procedeele caracteristice "scriiturii de artă" specifice sfârșitului de secol XIX. De ce literatura trebuie să-și arate artificiul cu forță tocmai atunci când pretinde că reflectă fidel realitatea? 6.8. Locul adjectivului În mod tradițional, problemele semantice pe care locul adjectivului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
au la îndemână o întreagă panoplie de semnale demarcative, ei evită adesea, în funcție de genul de discurs implicat, să creeze rupturi prea vizibile. De exemplu, observăm alături de P. Hamon 245 că, prin inserarea de secvențe descriptive în secvențe narative în romanele naturaliste, pauza pe care o introduce fragmentul descriptiv este, în general, legitimată chiar de narațiune. Astfel, personajul din povestire ajunge să se oprească pentru a contempla spectacolul descris cititorului: Ajuns la capătul ogorului, își ridica ochii și privea fără să vadă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
putea fi analizate în funcție de alte grile. În ceea ce privește descrierea, în capitolul al treilea, am semnalat existența unei diversități de tipuri de procese descriptive. Ele se află în strânsă dependență de genurile de discurs: într-o epopee medievală și într-un roman naturalist, ele nu se descriu după aceleași reguli. 7.4. Paragrafe Textul nu este doar o ierarhie de componente, ci o anumită dispunere materială. Enunțurile literare, scrise sau orale, trebuie să gestioneze acest spațiu și mai ales să îi impună anumite
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
interesătoare care vor fi făcute asupra doftorilor.... 4. Prin stabilirea de relații cu societăților știutoare din străinătate)”(N.A. Bogdan 1919) Efervescenta activității științifice a societății este ilustrata de editarea unei reviste proprii În anul 1887, apărând Buletinul Societății de Medici Naturaliști, publicație lunară bilingva româno-franceză. Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea Spitalului central “Sf. Spiridon”, a cărui activitate a fost confirmată de hrisovul domnitorului Cehan Racoviță În anul 1757. Spitalul “Sfanțul Spiridon” a avut un
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]