825 matches
-
tratat, prima fiind Etica. Cele opt cărți ale "Politicii", despre care nu se știe dacă n-au fost redactate în momente diferite ale vieții lui Aristotel, tratează în general comunitatea politică și instituțiile sale. Aristotel se interesează de politică în calitate de naturalist, observator care descrie, compară și clasifică cetățile pe care le cunoaște identificând trăsăturile care le sunt comune. Marile teme ale "Politicii" sunt: Întrucât Binele suprem se află dincolo de bunurile particulare, omul trebuie să se mulțumească cu obținerea a ce e
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
Grădină Botanica „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanica din România. A fost înființată în 1856 de cel al cărui nume îl poartă acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Prima grădină, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpă Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, cănd terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpă Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, cănd terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanica, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
nevoit să crezi că sunt zâne în spatele ei?" Adams a fost și activist ecologic, susținând protejarea a numeorase specii aflate pe cale de dispariție. Această activitate a inclus producerea seriei radiofonce de non-ficțiune "Last Chance to See", în care el și naturalistul Mark Carwardine au vizitat specii rare cum ar fi papagalul Kakapo și delfinul chinezesc Baiji, precum și publicarea unei cărți cu același titlu. În 1992, s-a realizat un CD care combină cartea audio cu o carte electronică și un slide-show
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
nume românești de plante, față de cele 5000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949. a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României. A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
variind de la mumii egiptene la comori române. a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu național public din lume. Încă de la inceput admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase și curioase”. Originile muzeului le găsim în testamentul unui medic, naturalist și colecționar, Șir Hans Sloane (1660 - 1753). De-a lungul vieții sale acesta a colecționat peste 71.000 de obiecte ce trebuiau să fie păstrate intacte și după moartă să. Așa că întreaga colecție a fost lăsată moștenire regelui George al
British Museum () [Corola-website/Science/299427_a_300756]
-
navei utilizate în această călătorie) a avut loc în anii 1897-1899. A fost organizată de „"Societatea de geografie belgiană"”, fiind condusă de către baronul Adrien de Gerlache. Expediția avea un caracter internațional, la ea participând, pe lângă belgieni, medicul american Frederick Cook, naturalistul român Emil Racoviță, meterologul polonez Antoine Dobrowolski, geologul polonez Henryk Arctowski și alții. Roald Amundsen a participat în calitate de ofițer secund al navei „"Belgica"”. Expediția a pornit din portul belgian Anvers la 10 august 1897. În apele Antarcticii a fost explorată
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
alții chimiști și fizicieni au început să conecteze lumea animată și neanimată prin chimie și fizică. Naturalist-exploratorii au cercetat interacțiunile între organismele și ambianța și metode prin care aceste legături depind de geografie — fondând discipline precum biogeografie, ecologie și etologie. Naturaliștii au început să nu mai sprijine esențialismul și să ia în considerare importanța extincției și caracterul schimbător al speciilor. Teoria celulară a dat o nouă perspectivă asupra bazelor fundamentale ale vieții. Aceste dezvoltări, precum și rezultatele cercetărilor embriologiei și paleontologiei, au
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Sinaia, întemeiat în anul 1922 și care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din București. Pentru o mai bună documentare și pentru a facilita accesul specialiștilor în mediul de viață al animalelor din Bucegi, din anul 1927 apare Cabana Naturaliștilor de pe Jepi, fondată de Societatea Naturaliștilor din Romania. Dintre cei care și-au dedicat mare parte din timp pentru studierea faunei Bucegilor amintim pe: C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache - care au studiat lumea insectelor, pe
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din București. Pentru o mai bună documentare și pentru a facilita accesul specialiștilor în mediul de viață al animalelor din Bucegi, din anul 1927 apare Cabana Naturaliștilor de pe Jepi, fondată de Societatea Naturaliștilor din Romania. Dintre cei care și-au dedicat mare parte din timp pentru studierea faunei Bucegilor amintim pe: C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache - care au studiat lumea insectelor, pe Radu Codreanu - grupe de viermi, N.
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
(n. 6/18 octombrie 1868, Pomârla, județul Botoșani - d. 17 decembrie 1937, București) a fost un medic, fiziolog și naturalist român, membru corespondent al Academiei Române. A făcut studii de fiziologie a sistemului nervos (regenerarea nervului, suturi încrucișate ale nervilor) și de hematologie. A fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România prin cursul de chimie fiziologică (1908). s-a
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
și al economiei", considerată prima revistă de popularizare din România, precursoare a primei publicații medicale românești. Iosif Szabo a fost ales membru de onoare al Societății Academice în ședința din 30 august 1872, alături de alți doi ieșeni, tată și fiu: naturalistul și medicul Jacob Czihak (Cihac) și filologul Alexandru Cihac.
Iosif Szabo () [Corola-website/Science/307163_a_308492]
-
o colecție zoologică de circa 1000 de specii de animale (insecte, moluște, crustacei, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Spațiul și personalul nefiind suficient, piesele au ramas în lăzile expediate de Mitrea până în 1894, când le-a luat în primire naturalistul Grigore Antipa. Colecția Mitrea (din care în decursul timpului s-au pierdut două treimi prin mucegăire, prin atacul insectelor dermofage, prin cutremure, prin bombardamentul de la 1944 sau prin furturi), este cea mai de preț donație primită de Muzeu în cursul
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
și Etnografie. Tot Antipa angajează în 1895 și 1896 doi asistenți : Robert Ritter von Dombrovski (1869-1932), bun ornitolog, vânător și preparator care va lucra timp de 21 de ani, îmbogățind colecțiile și realizând primele diorame, și Arnold Lucien Montandon (1852-1922), naturalist originar din Besançon (Franța), care va lucra aici timp de 11 ani, ocupându-se de colecțiile de insecte. Excelent cunoscător al insectelor heteroptere, el a creat o colecție cuprinzând 24.240 exemplare. Grigore Antipa îi prezintă în 1903 primului ministru
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
fiind Cecilia Maria Simionescu, n. decembrie 1900, Iași - d. 1961, București) este autoarea celei mai celebre cărți de bucate românești. a venit pe lume într-o familie din elită intelectualității Iașului. Tatăl ei, cărturarul Ion Simionescu, a fost un reputat naturalist, paleontolog și geograf, devenit profesor universitar de foarte tânăr, la nici 30 de ani. Micuța Cecilia s-a bucurat de cea mai aleasă educație. Stăpânea la perfecțiune germană, franceza și engleză, a studiat pianul la Paris și apoi în țară
Sanda Marin () [Corola-website/Science/308607_a_309936]
-
și ruginile la cereale, prezintă primele noțiuni de rezistență a grâului la boli, recomandă rotația culturilor ca metodă de protecție a plantelor. Renumitul poet roman "Ovidiu" în scrierile sale „"Fastele"” îl imploră pe Jupiter să apere grânele de mălură. Marele naturalist al Imperiului Roman, "Pliniu cel Bătrân", în lucrarea "Historia naturalis" a descris bolile grâului, a recomandat ca măsuri de protecție dezmiriștirea și rotația culturilor, a descris unele boli neinfecțioase cauzate de temperaturi anormale ale aerului. Pe parcursul erei medievale, ca și
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
în profesiile de tăbăcar, zidar, tipograf. Tot în această lucrare el combate șarlatanismul medical și exagerările hidroterapiei, așa cum era ea practicată la acea vreme și face propagandă pentru vaccinarea antivariolică. În 1843 a devenit membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în 1847 membru al Societății literare din București, iar în 1871 membru al Academiei Române. a înființat revista de medicină "Higiena și școala", publicată inițial la Timișoara (1876-1877) apoi la Gherla (1878-1880). În această publicație, el aborda problemele de
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
în acceptarea ideilor evoluționiste au început să fie făcute la mijlocul secolului XIX dar lucrarea din 1859 a lui Charles Darwin, Originea speciilor a făcut pentru prima oară evoluționismul o ipoteză științifică respectabilă. Cartea lui Darwin a revoluționat modul în care naturaliștii vedeau lumea, dar a cauzat o mare dispută teologică. Controversa a fost alimentată de susținătorii lui Darwin, mulți dintre ei fiind atei, care au adus argumente în apărarea teoriei. Creaționiștii din această perioadă erau în mare majoritate premilenialiști, a căror
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]
-
care avut loc în 1909. Ulterior acestei date nu s-a mai înregistrat nici o erupție, dar nici una dintre erupțiile cunoscute nu a produs victime. Alți vizitatori vin cu gânduri mai puțin ostile pe insula în următoarele secole. În anul 1799 naturalistul Alexander von Humboldt a urcat pe vârful Teide și a remarcat frumusețea insulei. Mulți turiști vizitează Tenerife începând cu anul 1890, în special orașele din nord: Puerto de la Cruz (declarat „obiectiv turistic” prin Ordonanță din 13 octombrie 1955) și Santa
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
în mâini rulouri desfășurate pe care sunt scrise rugăciuni liturgice și adorând Amnosul, simbolizat prin Hristos copil culcat pe patenă, acoperit și păzit de arhanghelii Mihail și Gavriil, pictat pe glaful ferestrei din axul altarului. Sacrificiul este reprezentat încă o dată, naturalist, în proteză , prin bustul lui Hristos mort, ieșit din potir, iar un înger îngenuncheat culegându-I într-un caliciu sângele care țâșnește din coasta Sa, totul încadrat de alți doi îngeri. În diaconicon, reprezentarea sfinților loan Chrysostom, Mihail al Sinadelor
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
an, chimistul scoțian Archibald Scott Couper (1831 - 1891) dezvoltă acest concept arătând că atomii de carbon se pot uni între ei formând catene care stau la baza unor molecule cu structură complexă. În 1861, Butlerov susține, la Congresul Medicilor și Naturaliștilor Germani din Speyer, că proprietățile unei substanțe nu depind numai compoziția sa chimică (adică de felul și numărul atomilor din moleculele substanței respective), ci și de formula structurală (adică de modul în care atomii din molecule sunt uniți între ei
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
în 1772, a descris un animal ca fiind „o pisică tigru”, cu toate că dihorul marsupial a fost la fel descris, ceea ce face imposibil aflarea adevărului. Prima întâlnire certă a fost cea a exploratorilor francezi pe 13 mai 1792, precum a notat naturalistul Jacques Labillardière în jurnal său de călătorie, din expediția condusă de D'Entrecasteaux. Totuși, abia în 1805, William Paterson, Locotenentul Guvernator al Tasmaniei, a trimis o descriere detaliată pentru a fi publicată în "Sydney Gazette". Prima descriere științifică detaliată a
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
a scris numele mereu cu ligatura æ, atât în manuscrise cât și în publicații. Patronimul sau a fost Nilsson, iar numele sau complet în suedeză ar fi Carl Nilsson Linnæus. În lucrările de specialitate publicate în limba română, numele celebrului naturalist suedez este scris și sub alte forme: „Systema naturae” apare în 1735. În această lucrare Linné clasifică omul în ordinul primatelor. El îl denumește Homo sapiens și îl așază alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]
-
(n. 6 iulie 1686, Lyon - d. 22 aprilie 1758, Paris) a fost un naturalist, botanist și medic francez, frate mai bătrân al lui Bernard de Jussieu precum unchiul lui Antoine-Laurent. El a experimentat între altele despre efectul anumitor plante împotriva dizenterieei respectiv febrei. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Ant.Juss.. Antoine, al
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
(n. 17 august 1699, Lyon - d. 6 noiembrie 1777, Paris) a fost un renumit botanist, naturalist și medic francez, frate mai tânăr al lui Antoine de Jussieu precum unchiul lui Antoine-Laurent. Abrevierea numelui său în cărți științifice este B.Juss.. Bernard, fiul medicului și propetarului unei farmacii Laurent de Jussieu (1651-1718) și a soției sale Lucie
Bernard de Jussieu () [Corola-website/Science/302385_a_303714]