825 matches
-
făcută capabilă de-a esprima toată scara forței, să învingă și asupra tonului celui mai puternic; pentru că ea poate cel puțin să realize toate intensiunile și de-aceea ne poate ținea mereu în dispozițiune artistică. Și aicea artistul bate pe naturalist, pentru că cel dentîi ni dă un întreg stăpânit de el. Stăpânirea asupra înălțimei și profundității tonului, asupra portamentului și a volubilității, în fine scările tăriei tonului includ cultura tonuliii în laturea ei elementară; căci aceste momonte luate la un loc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să admită două lucruri ca nelucrurile eterne și infinite existente pentru sine (timp și spațiu) cari sânt (fără ca ceva real să fie) numai pentru a cuprinde ele toate cele reale. De părtinesc a doua teorie (de care se țin cîtiva naturaliști metafizici), acceptând timp și spațiu ca relațiuni ale fenomenelor (lîngă sau dupăolaltă) abstrase din experiență, atunci sânt siliți să conteste valabilitatea învățăturilor apriorice ale matematicei în privirea obiectelor reale (de es. în spațiu) sau cel puțin certitudinea apodictică a unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
copilașii) capătă în cele dentăi șase zile nutreț foarte bun, aproape mistuit sau cel puțin curățit de orice materie indigestă. De acolo vine că în acest period nu se balegă (ca copilul în pîntece), ba, precum susțin o seamă de naturaliști, nici nu au șezut; acest din urmă se află altfel și la cel mic viermuș de albină, dar e atât de rudimentar încît se sustrage chiar celei mai amănunțite cercetări microscopice. După ce viermușul au crescut în opt zile atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Își Închisese copiii. CÎnd mă gîndesc iarăși la toate astea, am impresia că am fost crescut În captivitate, la fel ca acele animale rare care sînt Înconjurate de toate precauțiile În grădini zoologice și a căror naștere Îi interesează pe naturaliști, deși specia pe cale de dispariție era mai curînd tatăl meu. În organizarea menajului părinților mei, mama Își lua asupră-și să facă ordine În tentativele de relații sexuale ale copiilor. Nu cred că acest lucru a fost rezultatul unei discuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
zece minute. Ai ceva de scris? — Nu, da’ am memorie bună. Dă-i drumul! Mal zise: — Ultima chestie la care lucra Danny era o conexiune între Joredco Dental Lab din Bunker Hill - unde se fac proteze dentare animale - și un naturalist care crește wolverine la câteva străzi distanță. Nort Layman a identificat la victime urme de mușcături făcute de dinți de wolverine. Uite care ar fi conexiunea. Buzz fluieră. — Iisuse Hristoase! — Da, dar treaba e tot mai groasă. Unu: Dudley Smith
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din Franța” (59, p. 37). De fapt, în Europa polemica durează de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. În celebra sa lucrare Species plantarum (1753), suedezul Carolus Linnaeus a dat o singură denumire cânepii : Cannabis sativa. Disputa s-a declanșat imediat. Naturalistul francez Jean-Baptiste de Lamarck a susținut că trebuie făcută diferența între Cannabis sativa (care crește în Europa, fiind înaltă și fibroasă) și Cannabis indica (ce crește în Asia, fiind scundă și psihotropă). Ulterior, s-a propus și o denumire pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în vin, rachiu sau cafea „spre a provoca pretinse [sic !] sensațiuni voluptoase și visiuni nălucitoare” (123, p. 217). Pentru turci, „visiunile nălucitoare” și „sensațiunile voluptoase” datorate consumului de opium nu erau câtuși de puțin „pretinse”, cum scria Șăineanu. În 1546, naturalistul francez Pierre Belon nota următoarele : Nu există turc care să nu cheltuiască ultimul ban spre a-și cumpăra opium, pe care-l poartă asupra sa în timp de pace și de război. Ei mănâncă opium, fiind convinși că îi face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fracturile de coloană cu paraplegie(laminectomii decompresive) și malformații vertebromedulare și a rezolvat numeroase cazuri de traumatisme cranio cerebrale. Pasionat chirurg a neglijat valorificarea științifică a activității sale chirurgicale, care a fost totuși prezentată în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști, de către secundarul sau, doctor Swiecinsky, În anul 1903. Profesorul Constantin Bottez (1854-1909), elev al Facultății de Medicină din Paris, a lucrat ca extern În serviciile cunoscuților chirurgi Gosselin, Verneuil și Trelat. În anul 1882 Își susține teza de doctorat, „Tumorile
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
chist dermoid), tumori moi, multiple, aderente la os, asociate cu dureri nocturne la bolnavi În vârstă (gome). Pentru traumatologia craniocerebrală, lucrarea profesorului C. Bottez intitulată „Fractură de bază de craniu", publicată În 1889, În paginile „Buletinului Societății de medici și naturaliști" din Iași, aduce În discuție o serie de aspecte diagnostice și terapeutice. Autorul prezintă din punct de vedere anatomopatologic primul hematom extradural de fosa posterioara, asociat cu un hematom extradural parietooccipital stâng. FRACTURĂ DE BAZĂ DE CRANIU (1889) Bolnavul D.P.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
viața universitară a Iașului. Tradiția medicală este ilustrata de activitatea și prestigiul unor instituții științifice și spitalicești precum și de contribuția unor personalități medicale cunoscute În istoriografia medicinii românești. Din cadrul instituțiilor, În prim planul tradițiilor se situează Societatea de Medici și Naturaliști din Iași. Această societate, rod al conștiinței profesionale și științifice a numeroși intelectuali ieșeni - medici, farmaciști, chimiști, botaniști, ingineri agronomi și juriști, a asigurat climatul propice Începutului unei adevărate activități științifice precum și oportunitatea de a lua contact cu lumea științifică
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
intervenții chirurgicale, examinarea pieselor anatomo patologice, nesfârșite zile de gardă, rezolvarea a numeroase urgente din serviciile de chirurgie ale Moldovei (Rădăuți, Botoșani, Piatra Neamț etc.). Preocupările sale multiple s-au manifestat și În cadrul a numeroase societăți medicale (Societatea de Medici și Naturaliști, Societatea de Neurochirurgie, Uniunea Medicală Balcanică, etc). A desfășurat o frumoasă activitate didactica În calitate de Îndrumător al medicilor secundări de chirurgie generală și ORL veniți pentru specializare În cedrul Clinicii de Neurochirurgie, a Îndrumat numeroase lucrări de diplomă ( 24 lucrări) ale
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
nivel european prin oferirea serviciilor medicale de calitate, cu promptitudine, în climat de siguranță, încredere, flexibilitate. CAPITOLUL VIII CRONOLOGIE Realizarea primului serviciu de neurochirurgie la Iași s-a realizat În contextul unei importante tradiții medicale. 1. Societatea de Medici și Naturaliști Înființată În anul 1830 2. Spitalul Sfanțul Spiridon inaugurat În 1757 Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea acestui spital a cărui Începuturi sunt confirmate de hrisovul domnitorului CehanRacoviță În anul 1757. În acest spital
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
covârșind patronatul străin. Filosofia a fost un alt domeniu apropiat preocupărilor mitropolitului Nectarie. Astfel, a scris un studiu despre imaterialitatea sufletului - Das Problem der immateriellen, geistigen Seelensubstanz, (Problema substanței imateriale și spirituale, Padeborn, 1910) - care urmărește toate ipostazele, și ale naturaliștilor, asupra sufletului ca să se oprească la convingerea că trebuie să ținem la adevărul revelat: că avem drept principiu al vieții o substanță spirituală, imaterială. Intrând în domeniul Teologiei Pastorale, în anul 1915, în scopul abilitării sale la Facultatea de Teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
critica pură aplicată nu asupra ființelor, nu asupra esențelor și care vede în studierea ființelor și a operelor doar un pretext esențelor ... geniul, genul și Cartea.” Thibaudet pentru meditarea 467. „În critica literară și artistică trebuie să-i imită pe naturaliști: avem sarcina să găsim oamenii în spatele operelor, să reconstituim viața reală a societăților, cu ajutorul unei cărți sau a unui tablou.” Emile Zola 468. „Zadarnic citește orice, acel care citește numai cu ochii cele ce citește.” M. Codreanu 469. „Cunoașterea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
valorilor consacrate... vreau să fiu o molie subversivă, să-i dezintoxic etic pe acești intelectuali de cârpă, să le de-sclerozez mintea, să le de”pink”tez viața ... vreau să fiu dezordine... Data 5, ...am descoperit astăzi un dihor căruia naturaliștii au uitat să-i consemneze numele în nomenclatorul lor: timpul... noi suntem de fapt mirosul subțiorilor lui , duhoarea care-și întinde nări ca să se poată mirosi: deflorăm constant straturi, ipostaze, subsidaruri - indecidabil dacă conștient sau nu - care însă nu ne
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
poreclit astfel din pricină că era mic, gras, cu burtă, și mergea crăcănat. Era ras complet atât pe față, cât și în cap. Avea o gușă enormă, ce-i mai atrăsese și supranumele de Pelicanul sau Babița, firește, în legătură cu specialitatea lui de naturalist. Toată lumea îl știa, însă, de Crăcănel, iar foarte mulți elevi nou-sosiți habar n-aveau care e numele adevărat al profesorului și-l cunoșteau sub această încîntătoare denumire. Acasă, toți, când vorbeam despre profesori, de obicei nu le spuneam pe nume
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pierderea habitatului. Atunci când erau strânse în menghină și înghesuite într-un colț, animalele se comportau feroce, într-un efort disperat de a supraviețui. Aceasta era explicația atacului oribil la care fusese martor. Lumea naturală se prăbușea. Îi spusese asta chipeșului naturalist Ramon Valdez, care îl însoțea. Valdez clătinase din cap. Nu, señor, așa s-a întâmplat întotdeauna, încă de pe vremea tatălui meu, a bunicului și a străbunicului meu. Ei povesteau mereu despre atacurile nocturne ale jaguarilor. Face parte din ciclul vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ducând vasul acela inutil. Gajus nu spuse nimic, privi la sclavul care se îndepărta și, având senzația că era supravegheat, își coborî privirea ca și cum și-ar fi reluat lectura. Văzu un singur cuvânt pe sittybos: Callisthenes. Un filosof sau un naturalist care călătorise în Orient împreună cu Alexandros Macedoneanul. Callisthenes. I se făcu greață. Puse jos volumen-ul. Niciodată nu avea să mai poată lua în mână vreo operă a acelui autor. Închise ochii. Avea nevoie de o înghițitură de apă. Rămase așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
reprezentarea tradițională - destabilizată - își pierduse legitimitatea de facto. O pasiune absolutistă, o mistică a imanentului - reacție compensatorie la desacralizarea existenței și a artei, la dizolvarea fundamentelor/reperelor stabile - animă, într-un cerc vicios al excesului, radicalismele artiștilor moderni: pe urmele naturaliștilor, vitaliștii antiintelectualiști exaltă esența biologică a naturii umane, eliberarea „plebee” a instinctelor, puritatea impurității; pe linia cultivării unei naturi artistice de-naturate, suficiente sieși, cubiștii și abstracționiștii sînt în schimb seduși de geometria autonomă a formelor pure. Futurismul italian se naște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
suprarealismul francez un triumf al pozitivismului asupra unei mistici specifice: „Consider poezia franceză iremediabil ratată prin inadaptarea tipului social, intelectual și retoric la marele romantism. (...) fiind o atitudiune de vis și de extaz, poezia trece pe deasupra oricărui accident. (...) Ca și naturaliștii, reprezentanții acestei maniere sînt schematici. Suprarealiștii degajează din vis mai mult logica de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumina visului (...) problema de lumină imanentă ce l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Revoluția artistică de azi rupe legăturile cu natura organizată, păstrînd doar datele ei eterne: culoarea și forma în alfabetul ei geometric. Artistul reconstruiește selon le cube et le cylindre o lume infinit mai vie și mai expresivă decît a palizilor naturaliști”. Cu toate acestea, atît pictura, cît și poezia „fără subiect” ar avea - potrivit lui Vinea - un punct de plecare în tradiția populară autohtonă. Să vedem cum stau, de fapt, lucrurile... Ideea „tradiției folclorice” anonime, colective a avangardei constructiviste, ca și nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de cele mai multe ori nu rodesc deloc. Însă nici nu mă gândesc să-i tai. Mă mișcă fidelitatea cu care Îi țin partea; și-mi aduc aminte că, practic, toate persoanele pe care le-am cunoscut - chiar prietenii care se declară naturaliști - i-au ținut Întotdeauna partea; că, mai presus de toate, lumea În general continuă să-i țină partea. Cei care nu curăță pomii nu au parte de rod; cei care pun la Îndoială cunoașterea nu au parte de rod; cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
numai că a propus un mecanism aparent la fel de imbatabil ca și motorul cu aburi, dar chiar metoda sa de descoperire și succesul ei În rezolvarea unei enigme importante au pus la dispoziție un model la fel de imbatabil și unilateral pentru Însuși naturalistul amator, făcând ca abordarea mai veche și mai umanistă să pară copilărească. Un naturalist amator „bun“ În zilele noastre este doar cel a cărui muncă este prețuită de savanții profesioniști din domeniul respectiv. Un element În plus al Înstrăinării a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
dar chiar metoda sa de descoperire și succesul ei În rezolvarea unei enigme importante au pus la dispoziție un model la fel de imbatabil și unilateral pentru Însuși naturalistul amator, făcând ca abordarea mai veche și mai umanistă să pară copilărească. Un naturalist amator „bun“ În zilele noastre este doar cel a cărui muncă este prețuită de savanții profesioniști din domeniul respectiv. Un element În plus al Înstrăinării a sosit o dată cu cinematografia și televiziunea, care sunt selective În alt fel. Ele prezintă realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
multe speranțe - În următoarea creație importantă, Prințesa Casamassima, un roman social panoramic de proporții dickensiene sau balzaciene, În care se aglomerau personaje din toate clasele și categoriile, de la aristocrați la anarhiști. Se documentase pentru fundalul acestei povestiri cu dăruirea unui naturalist francez, făcând până și o vizită la Închisoarea Millbank, pentru a Își asigura autenticitatea unei scene În care tânărul erou este dus să Își vadă mama Încarcerată. Romanul avea aproape două sute de mii de cuvinte, iar publicarea lui În revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]