1,158 matches
-
prin cap când mă simt rău? Nu știu cum să mă fac înțeleasă. Mă simt pierdută, absolut pierdută. În clipele acelea sunt sigură că pentru mine nu mai e nimic de făcut, că totul e o fundătură amară. - Nu trebuie să te necăjești atât de tare, - îmi spune capul cu șerpi negri. - Ce-aș putea face? - Nu știu nici eu. - Crezi că ar fi mai bine pentru mine să mor? - o întreb - Posibil. Încearcă să te-nchipui moartă. - Și cum să fac? - Cum
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
din «Arma secretă a lui Arhimede» de D. R. Popescu“ - Codruța Popov. Domnul Daniel Petrescu nu a fost de față la ceremonie. Diploma de Societar al T.N.T. i-a fost adusă acasă de fiul său. Pe Daniel Petrescu viața îl necăjește și-l pune greu la încercare. Dar boierul știe bine rolul optimismului, speranței, răbdării. Scena îl așteaptă răbdurie. Căci ea, scena, știe cel mai bine: actorii nu îmbătrânesc niciodată. Doar își răsfiră, în joacă, printre degete, nisipul vremii lor...
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
am trecut de partea profesorilor, ceea ce era anormal și, cumva, mișelesc. Din punctul de vedere al clasei, aceasta constituia o trădare. Se petrecea în noi un fel de dedublare, pe de o parte, la fel ca și întreaga clasă, îi necăjeam pe profesori și făceam diferite pozne la lecții, iar pe de altă parte, la adunări trebuia să-i judecăm pe cei care făceau aceste lucruri, trebuia să-i denunțăm în mod public. Unii dintre noi deveneau astfel pur și simplu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
alchimic. Are un călcâi de aur (pe care, tocindu-l la răstimpuri, îl folosește pentru a-și plăti varii răscumpărări), dar îi e sortit să moară într-un butoi cu excremente. „Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da’ din ea va pieri. Va putrezi, da’ nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da’ nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da’ nici de lamă de
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
leu sau cît costa și-mi zicea: Du-te și ia o pîine, ca să vă dau să mîncați. Brutăria era în colț. Și eu nu vroiam. Nu mă duc, ziceam. Iar ea: Du-te și ia o pîine. Era foarte necăjită cu atîția copii, și eu eram ăl mai afurisit. Adică nu făceam ce mă ruga, dacă nu vroiam eu. Și ei nu înțelegeau de ce nu vroiam. Dar eu, dacă ieșeam pe stradă, totdeauna era o umbră mare în urma mea, cu
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
se pare fericită. Fără a fi un escapist (e prea naiv și generos ca natură ca să se dedea la asemenea leacuri facile), Andersen caută, în voiajul său, vindecarea de cotidian, acel cotidian care ne copleșește cu griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
conversează" Felix și Tony, eroii din piesa care dă chiar titlul volumului: "Felix, (uitându-se atent la portjartier) : Ăsta... l-a uitat nevastă-mea (îl aruncă amărât pe fereastră). Tony: Nu te amărî. Felix (amărât): Da, dar eu o iubeam! (Necăjit de moarte) Cum am luat-o, cum a fugit. Tony: Pe-a mea, abia dac-am laut-o eu... Nu fuge... (E încurcat) Ei... nu ca să zic...m-a iubit și pe mine una. Îmi tot spunea c-așa, că
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
erau superbe, în schimb cele colorate erau o mizerie absolută. Am cercetat raftul cu cărți. Toate erau romane: Păcatul - atributul bărbatului, Flacăra iubirii stinse, Prima noapte, Cum flirtează cei căsătoriți. - Nu, nu, sirs, spuse Mr. Adams, nu trebuie să vă necăjiți. Vă aflați într-un mic orășel american. Multă lume își imaginează că America este țara zgîrie-norilor, unde zi și noapte auzi huruitul metrourilor subterane și aeriene, mugetul infernal al mașinilor și țipetele disperate și neîntrerupte ale agenților de bursă care
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
000.000 lei, prefectul a spus că Nicușor Constantinescu va suporta personal întreaga sumă: “Banii ăștia o să-i suporte din buzunar, asta e clar!. Eu mă bazez pe legi, nu pe discuții, așa cum procedează Nicușor Constantinescu. Îl înțeleg că e necăjit, dar e problema lui că nu i-au ieșit lucrurile așa cum a vrut”, a mai spus Palaz, care a mai adăugat că oficialii CJC trebuie să deconteze și suma de 500.000 de lei în favoarea polițiștilor și a jandarmilor, pentru
Războiul referendumului pentru desfiinţarea judeţului Constanţa continuă. Prefectul judeţului: Nicuşor minte () [Corola-journal/Journalistic/24601_a_25926]
-
a privit speriată. M-a privit cu reproș. Și-a strecurat/ Palma ei stângă, fierbinte, în palma mea dreaptă,/ Rece ca gheața. Am dat din cap: «Ai dreptate!/ Sunt minciuni otrăvite. Știi cum sunt oamenii.../ N-ar trebui să te necăjești prea tare... Știi și tu...»// Ne-a privit ca pe două broaște râioase și a plecat./ În urma ei, Tea a început să plângă. Da,/ Eram - farg! merde de la merde! - un ticălos./ Un mare ticălos. Și un tâmpit. Cel mai mare
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
linia de profil întreg spre a se ajunge la un Iuda modern schițat de Papini? Gânditorul italian a prefigurat "omul nou", al oricărui gulag, fabricat după o altă rețetă "morală". Iuda modern e un mutant, culpa morală nu-l mai necăjește, nu mai este încercat de criza de conștiință. E un Iuda decăzut calitativ. Acesta nu e totuna cu Acela. Fapta lui ucide, dar nu mai are forța sanctificării celui sacrificat. Biblicul Iuda e constrâns din interior să se autopedepsească. Impulsul
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
se arătă amabilă, se dădu mai încolo și-i zise alteia: - Dă-te mai încolo să se așeze „Elefanta“ alături, dă-te mai în stânga. Așa se întoarse Zinaida la vechea ei poreclă - „Elefanta“. Era într-adevăr porecla ei, așa o necăjeau la școală, se supăra când era mică, acum îi era drag numele... Abia a treia oară o întâlni Zinaida pe Katia. Aceasta mergea pe cărarea asfaltată care ducea pe ocolite la biserică, mersul îi era clătinat, șchiopăta puțin cu un
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
femeia, prin tinerețea ei. Este un fel de forță necruțătoare a destinului ca tocmai într-o relație cu un celebru și minunat artist și filozof vîrstnic, tinerețea să fie cea care-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii bărbați. R.B.:V-ați referit la o superioritate. Dar vîrsta nu este nici merit, nici dezavantaj. Să revenim la receptarea diferențiată a cărții. In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
nici un chef să se oprească, ci doar să fugă cât mai repede posibil. Îi era deja suficient mirosul ăla de haine întinse la uscat în casă, de mâncare ca să simtă nevoia imperioasă de a o șterge, de a se furișa necăjit în noapte. Cum făcuse de atâtea ori în adidași și în pijama. Intra într-un bar, cu rumeguș pe jos și jocuri video. Dar Delia nu-i mai permite să intre în casă. - Copiii suferă când te văd că pleci
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
Matti trebuie să fie îndrăgostiți, ba poate chiar „o pereche". Și dacă erau „o pereche", atunci firește că era drept, și chiar se cuvenea, să-i bârfească oleacă, ba să se și veselească un pic pe seama lor și să-i necăjească. La urma urmei, în orișice loc un băiat și o fată care vor să fie din când în când împreună doar ei doi, în loc să fie tot timpul cu prietenii lor, sunt întotdeauna priviți ca o pereche. Și perechile stârnesc întotdeauna
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut de seriozitate academică și chiar e așa. Nu știu dacă mai există în Occident și altă revistă de românistică în afară de a mea. Ce mă necăjește e că "Románia Orientale" e prea puțin difuzată și am decis să mă ocup de acum înainte și cu treaba asta, fiindcă editorul e cam leneș și e păcat ca revista să nu fie cunoscută de toți cei interesați. Cititoarea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Dar exemenele de grad! Ce odisee a plocoanelor!! Dacă ar avea doar un pic de curiozitate, d-na Andronescu ar putea afla cît mai costă, în dolari, un examen de grad sau la cît a ajuns în euro. Ceea ce mă necăjește în istorioara asta e că ea îi poate face și pe oamenii cinstiți și învățați din școli să se simtă atinși de cele scrise pînă aici. De fapt, acest microscop lor li se adresează. Celor care se încăpățînează să-și
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
aceeași cu cea în care doctorul Faust reușea, vremelnic, să redevină tânăr. De atunci, spune legenda, ucenicii lăcătuși bat câte un cui în pom, ceea ce înseamnă că n-au reușit să deschidă lacătul sau, o altă variantă, pentru a-l necăji pe Necuratul. Ormós are însă pentru această poveste, frumoasă prin însăși naivitatea sa, o explicație ce pare verosimilă: „pădurea vieneză ajungea pe vremuri până în locul unde - în amintirea acestui fapt - acum este amplasat trunchiul. În decursul timpului s-a încetățenit
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
Dar să nu ascultăm cu înfricoșare când auzim că sub trupurile scrijelite ale mucenicilor erau puși cărbuni aprinși, ci să ne gândim cum ne simțim când ne arde febra. Ni se pare viața cu neputință de trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi nebiruit de o lume întreagă, și de aici a aștepta atâtea bunătăți, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit? Ce poate fi deopotrivă cu a fi necăjit pentru buna cinstire, a primi mii de mângâieri de la Dumnezeu, a scăpa de atâtea păcate, a te învrednici de Duhul Sfânt, de sfințenie și dreptate, și de nimeni a nu te teme și înfricoșa, ba încă a te arăta mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 106-107) ,, Și că nu sunt doar vorbe cele spuse de noi, stă mărturie cercarea faptelor. Și știu că înșivă le veți spune și le veți mărturisi. Căci ce femeie, fiindu-i soțul plecat și necăjind-o suferința despărțirii, dacă a venit aici și a adus prin sfinții mucenici implorare Stăpânului tuturor, nu l-a întors mai repede din îndelungata călătorie? Iar alta, văzându-și copilul în ghearele unei cumplite boli și rupându-i-se inima
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei, binecunoscut fiind faptul că, atât timp cât vom fi în viață pe acest pământ, nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar pe cel ce zace pe patul de moarte, ele se îndepărtează numai când sufletul părăsește trupul”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Dar se vede treaba că leneșul avea proprietăți care-i rentau, bani puși prin bănci, că, fără să muncească, o ducea bine, ba îi mai punea pe alții să muncească pentru el. Leneșul le stătea în gît vecinilor și-i necăjea ca un castravete în dos. L-au reclamat ei la fisc, dar leneșul plătise impozitele, la poliție și parchet, dar leneșul a scăpat sub cuvînt că legea împotriva lenei încă nu se votase. I-au trimis scrisori de amenințare, dar
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
femeii, cât și contrastului dintre mișcările și gesturile ei, greoaie și lăbărțate și mișcările și gesturile prompte și agile ale tiraliorului și râsului său sardonic, jocul pare, de la balconul de unde îl privesc, un mic spectacol de pantomimă, improvizat, adică autentic. Necăjită de insucces, roșie la față și cu bluza udă leoarcă de transpirație lipită de formele-i mult prea abundente, femeia se întoarce cu fața spre bloc și, privind în sus, spre terasele și ferestrele pline de spectatori - dovadă că "personaja
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
ai să mai înduri o scump Isuse, Să te trădez mereu...la nesfârșit? Mi-acopăr ochi-ncet cu mâna... Te strig cu sufletu-mi rănit, O iartă-mă de vrei te rog Isuse, Prea mult cu viața mea Te-am necăjit! Răbdare multă ai avut cu mine, Stăpânul meu iubit și îndurat . Ca să ajung acasă lângă Tata, Mult, foarte mult Isuse-ai așteptat. Îți cer din fluviul Tău de milă Precum samariteanca.. știu, Că în nemărginita-Ți milă Doamne, Tu nu-mi
Risipitoarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83248_a_84573]