1,139 matches
-
când ajunseră pe Dig. Nu se zărea nimeni nici printre lanurile de porumb dinspre Miazănoapte, nici prin pădurea de plopi și sălcii dinspre Miazăzi. Locurile păreau pustii, iar fâșâitul gâzelor prin iarbă nu putea să alunge teama nelămurită ce Îi necăjea pe băieți. „Unde mergem?” „La Canton!” hotărî cel scund. Cantonul era o odaie cu pereți de pământ și acoperită cu trestie. Nu știa nimeni dacă fusese cu adevărat un canton forestier: de multă vreme Încoace acolo se adăposteau de ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
despuiați și cu fețele Îngrozite. Dracii rânjeau cu răutate, Își arătau colții de sub râtul de porc; aveau bărbi negre și coarne de țap. Unuia pictorul Îi făcuse și o puțulică nerușinată de care noi, băieții, făceam haz și cu care necăjeam fetele când le puneam să Întrebe pe mămicile lor ce era aia și la ce folosea, deși nici noi nu știam bine. Intram mânjiți de colivă și-n păr. Educatoarea, mezina familiilor de Împărați din basme, ne scotea pe prispă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se așeza Daie Gulu, ăl despre care se zicea că nu poate să moară și că se hrănește cu copii neascultători. Daie era, Însă, pașnic și tăcut și nu-i băga deloc În seamă pe ăi de Încercau să-l necăjească strigându-i „Daie, Daie, cur de paie!”. În prima seară la internatul școlii de meserii, elevii mai mari tăbărâseră pe el, Îl țintuiseră cu fața În jos. De spaimă nu putea nici să urle. Când Îi dăduseră pantalonii jos, Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
străbunica mea - Bâta, cum se zice pe aici - să-l cheme pe Cucu, să zicem, la stropit via cu zeamă bordeleză. Bâta luase În arendă niște vie de la boierul cu os domnesc și cu noroc În viață și se cam necăjea cu ea, că toată vara trebuia să stea cu pompa În spinare dacă nu voia să culeagă În toamnă numai ciorchinii strugurilor, fără boabe. Vițele boierului se arătau gingașe și mofturoase, nu te lăsau o clipă să le scapi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întâmpină cu glas ascuțit și țâfnos: „Ce e, mă? Ce-ai pățit?”. Pe Hristu Îl trecură fiori. Se stăpâni și făcu o mișcare de om căruia nu-i mai trebuia nimic de la viață. „Lasă-mă În pace, mămițico... Sunt destul de necăjit și așa...” La stăruințele războinice ale mamei sale, se lăsă Înduplecat și Începu să povestească Întâmplarea de necrezut al cărei erou fusese. Își luase și el, ca tot omul cinstit, salariul și pusese banii În buzunarul de la spate. Încălecase bicicleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
norodului. 46. După ce Și-a luat rămas bun de la norod, S-a dus în munte, ca să Se roage. 47. Cînd s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm. 48. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Și într-a patra strajă din noapte a mers la ei, umblînd pe mare, și voia să treacă pe lîngă ei. 49. Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Isus, L-a trimis mai întîi vouă, ca să vă binecuvinteze, întorcînd pe fiecare din voi de la fărădelegile sale." $4 1. Pe cînd vorbeau Petru și Ioan norodului, au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și Saducheii, 2. foarte necăjiți că învățau pe norod, și vesteau în Isus învierea din morți. 3. Au pus mîinile pe ei, și i-au aruncat în temniță pînă a doua zi; căci se înserase. 4. Însă mulți din cei ce auziseră cuvîntarea, au crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
37. După el s-a ivit Iuda Galileanul pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui; a pierit și el, și toți cei ce-l urmaseră, au fost risipiți. 38. și acum, eu vă spun: Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia, și lăsați-i în pace. Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; 39. dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați împotriva lui Dumnezeu." 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
el. 28. Căpitanul a zis: "Eu cu o mare sumă de bani am dobîndit cetățenia aceasta." "și eu", a zis Pavel, "sunt chiar născut Roman." 29. Numaidecît, cei ce aveau să-l cerceteze prin bătaie, au încetat să-l mai necăjească: ba căpitanul, cînd a aflat că Pavel este roman, s-a temut, pentru că-l legase. 30. A doua zi, fiindcă voia să știe bine pentru ce este pîrît de Iudei, l-a dezlegat, și a poruncit să se adune laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ți-o dezleg ție?" 17. Ea a plîns lîngă el tot timpul celor șapte zile cît a ținut ospățul; și în ziua a șaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Și ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii. 18. Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decît mierea, și ce este mai tare decît leul?" Și el le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
zis: "Cum poți spune: "Te iubesc!" cînd inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine, și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare." 16. Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte. 17. Și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis: Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
acest gând, bătrânul m-a întrebat, mustăcind a râde: Ei! Ai ghicit despre ce este vorba? Apoi pentru mine nepriceputul îi greu să spun ce fel de vin îi aista. Au greșit ei și cei pricepuți, fiule. Așa că nu fi necăjit. Îi vorba de un vin vechi, făcut din...smochine... Parcă nu sunt numai smochine, părinte. Apoi am mai adăugat eu și ceva buruieni anume potrivite pentru așa o trebușoară. Așa spune, părinte! După aceste vorbe, am rămas tăcut, gândindu-mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
amintita uliță și să te gândești la faptul...Dar uite, parcă-i un făcut. Tocmai mi-a venit în minte o afacere a călugărilor de la o mănăstire a lui Petru Șchiopu voievod și nu a unui oarecare negustoraș... Nu te necăji, părinte, că nu-i dracul așa de negru! Or fi făcând și sfințiile lor o afacere la locul ei...De fapt știu la ce te-ai gândit când ai deschis vorba. Dacă-i așa, atunci dă-i drumul și nu mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spunem fără să greșim băscienist, iată ce găsesc într-un articol a unei jurnaliste drăguțe. Povestea ea, că se întâlnise cu niște prieteni care aveau o fetiță în clasa I-a. I-a explicat jurnalistei, că au hotărât să nu necăjească fetița cu tot felul de chestii (gimnastică, pian, etc...), cum fac unii părinți, dar că i-au luat meditator de germană. Și transcrie jurnalista discuția: „Păi, stai puțin, de ce germană?“, m-am mirat. „Păi, e bine să știe...“, mi s-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iar voce lui tuna, ochii îi fulgerau. Mă prindea de spate și eu urlam de frică ca un lup mic și flămând... Mama mă mângâia și-mi făcea cruce: ai visat urât. Liniștește-te, dormi! Ea nu știe că-l necăjim pe nebun. S-ar supăra prea tare. Ne-a povestit că îl cunoaște de când era mic și era un copil cuminte ca o fată și bețivul de Gheorghe Tofan l-a speriat cu pușca.Tata îl liniștea mereu. Mă întrebam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
eu, popa Chicuș, mărturisesco com amo dat 2 vii mănăstirii (Aron Vodă), ca să scrii la pomelnec... Și-u fost staroste de negoțotori și alți negoțotori. Cine va întorci să cie proclet. Și mi-am pos pecete”. Pentru a nu-l necăji mai mult, am rămas tăcut pe mai departe... Până la urmă am îndrăznit să vorbesc totuși: Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să amintesc de o nouă danie primită de această mănăstire. Ca trezit dintr-o visare, călugărul și-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea de venitul său”. Cu alte cuvinte, să dea uium ca oricare muritor de rând care ar veni să macine. Asta e un fel de egalitate între stăpânire și gloată... Acum însă aș vrea să spun un lucru care mă necăjește peste măsură. Facă-se voia ta, fiule! De un an de zile încoace (din 2007), pe acest loc a început să se construiască clădiri moderne, fără a se ține seamă de situl arheologic de mare însemnătate al Curții domnești ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În sfârșit, ultima privire, marcată de tumultul dăruirilor și epuizărilor succesive din cele două nopți nedormite. Nanone se cuibări cu un oftat prelung între pledurile din sanie. ― A fost o veritabilă beție cerească. Adio, dragul meu Orfeu, și nu te necăji! Vei rămâne întotdeauna tânăr. Inima ta are forța unei inimi de zeu. Pot să iau asta cu mine? Degetul ei arăta spre ișlicul din blană de samur siberian pe care Iancu îl ținea într-o mână. I-l așeză chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ochi. PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA Partea a treia PAGINĂ NOUĂ 20 Ivan pândea ușa Înălțimii Sale. Aștepta să fie chemat. Dar asta nu se întâmpla și tăcerea din spatele ușii se prelungea. Nu se auzea nici un zgomot. Nici măcar tusea care îl necăjea, în ultima vreme, pe general, mai precis, de când înfruntaseră viscolul acela cumplit prin satele ciumaților. Brrr! Bine că scăparăm! Mai ales generalu’! Ce s-ar mai fi ales de ei, de toți soldații, de tot puhoiul armatei, dacă Înălțimea Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
te trăgeau la fund. Erau feluri de mâncare ce lăsau un gust care exploda în tine și care te lăsau cu răsuflarea tăiată la o jumătate de oră după ce le mâncai. Unele erau delicate, cu o aromă obsedantă care te necăjea ca o amintire a ceva ce ai cunoscut cândva, dar care acum îți scăpa. Lămâi verzi murate, umplute cu nucșoară și chimen, creaturi crepusculare, fierte la foc mic pe lemn de copac parfumat, pește mic de râu, copt în nuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
iar viața sa rămânea tare ca piatra și netulburată de iubire. La momentul potrivit, se va găsi pentru el fata potrivită, fără intervenția unei povești de dragoste. Între timp, se distra îngânând cântecele de dragoste de la radio, ciupind-o și necăjind-o pe fata ciudată din autobuz care îi atrăsese din întâmplare privirea. Astfel, fu o adevărată surpriză când Pinky își schimbă strategia indirectă cu una directă pentru a fi recunoscută. O privi uimit când îi ieși în cale înveșmântată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Bine, atunci, înainte ma... În momentul acela, deși cerul abia începea să se lumineze, observă, cu ochii lui de vultur, dorința cea mai aprigă a inimii sale: acolo, în dudul cel bătrân de lângă poartă, porumbelul verde cel modest, care-l necăjise atâta vreme, îl înnebunise și îl sedusese cu trilurile sale fluide, cu amintirile cele dulci... sfredelitoare... legate de cântece din filme vechi, pe care mama lui le asculta pe când era copil. Ah, tristețea aceea obsedantă, vocea aceea limpede care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
vine. Pariu că asta ar fi o priveliște grozavă. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc cu gura până la urechi. Și-a apucat să vadă ceva? — Nu-ș’. Tot ce știu e că s-a Întâmplat ceva. Dar era puțin necăjită din cauza asta. N-a vrut să-mi zică nimic. Am văzut-o urcând scările, am adăugat eu. Părea foarte furioasă. — Păi, asta e, dădu ea din umeri. Cred că, știi tu, n-au făcut-o. Ar fi nițel cam ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
plesnitura. După caz, adică după ce poznă ai făcut, uneori fața ta are o forță de atracție mult mai mare. Atunci urmează o plesnitură zdravănă și obrazul îți dogorește. În clipa aceea, Pietro a aruncat întrebarea cu care obișnuia să mă necăjească: „Ei, voinicule, pe când nunta?” Pentru prima dată, am simțit că-l iubesc. Tata slăbise. Mânca prin oraș ce-i cădea în mână și ce plătea Pietro. Seara ne adunam în sufrageria familiei Flumian, dar el nu voia să le fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un gigant. Sărmana moarte. Ne vine să ne ducem să-i punem o mână pe umărul ei dur, să-i spunem la ureche, sau mai exact, la locul unde o avusese, sub osul parietal, câteva cuvinte de simpatie. Nu vă necăjiți, doamnă moarte, sunt lucruri care se Întâmplă mereu, noi, ființele umane, de exemplu, avem mare experiență În materie de mâhniri, eșecuri și frustrări, și uitați că nu ne dăm bătuți, amintiți-vă de vremurile de altădată când ne răpeați fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]