1,179 matches
-
își revină. Mai presus de toate, a devenit un obicei ca oamenii bogați să ofere o zecime din veniturile lor celor săraci. Vei vedea că aceștia sînt oameni de afaceri fără prea multe scrupule, dar au o slăbiciune pentru cei necăjiți. Desigur, în multe cazuri se fac donații din motive personale, egoiste, cum ar fi cele făcute în public, cu scopuri publicitare. Dar nu tot ce facem în viață pornește oare din egoism? Nu cumva îi ajutăm pe ceilalți deoarece asta
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
poate scăpa nimănui, ea este chemată a pune pe tineri în fața realităților vieții, să-i silească să ia contact cu suferințele norodului, să-i pună în măsură a cunoaște țara lor, cugetând asupra nevoilor ei și ale celor mulți și necăjiți, care sunt factorul determinant de armonie, de bună înțelegere, de sănătate morală și fizică. La această lege iar nu am fost chemate a ne rosti tocmai noi care suntem inițiatoarele acestui proiect. De ce acest lucru pentru că cu toate izbânzile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mai greu. Așa, cugetând la chinurile Domnului, treceam mai usor peste durerile noastre. Suferințele Lui ne întăreau pe noi și ne făceau sănătoase. Am învățat să fim mulțumiți cu viața și crucea noastră, să privim la alții care sunt mai necăjiți că noi. Că dacă vom privi la alții care trăiesc mai bine ca noi și au o cruce mai ușoară, nu vom fi niciodată mulțumiți cu ceea ce avem. Noi nu știm Tainele lui Dumnezeu. El împarte la toti, și știe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un pact de neagresiune pe care doar doamna natură îl poate înțelege. Copiii, indiferent de ce-or zice sociologii, erau extraordinari. Neculai Cioroi, oficial Oprea, Marina Petrișor, premianți benne merenti; Vasile Roman, un artist al viorii, Sâlimon Nicolaeă Erau copii necăjiți, săraci dar bogați la minte și suflet. școala era compusă dintr-o cameră și un antret, cele șase bănci adunând laolaltă 30 de copii. Din ce bani luam ca salariu făceam parte și pentru copii, oarece cărți și rechizite apărând
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu Fenea și se ferea de ea. A venit apoi și mi-a spus că frate-său nu are bani pentru taxe și chiar dacă ar avea nu ar da. Ce să-i răspund? Iată, gândeam eu, sunt oameni mult mai necăjiți ca mine. Biata fată mai are doi ani și ar ajunge învățătoare. Păcat! Păcat mi-a spus și directorul școlii după ce i-am povestit despre fată. și eu am zis mai departe: Domnule director vreau s-o ajut eu dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-mi-se din Bod, de lângă Brașov, avea o constituție fizică fragilă. Nu pretindea bani de la enoriași, nu lua de la colivar, din ofrandele aduse. Se mulțumea cu puțin încercând, la rândul său, să fie de firesc sprijin atâtor și atâtor necăjiți. Sărac dar bogat în dra189 gostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea afară. Ai lui credeau că îl vor pierde. Dar n-a fost să fie așa fiindcă snopul de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ca din pământ; n’ați pățit așa ceva cumpărând un suc ori o Înghețată? Și, apoi, În tren, alții, până la Buzău. Dar ce e real și ce e fals În toate acestea, mai precis În ceea ce se vede? Desigur, există oameni necăjiți. Și ei trebuie ajutați. Dar cum să-i deosebești de “salariații” de la Milogul SRL? Pentru că - nu-i un secret pentru nimeni - există o industrie subterană menită a stoarce, bani nu altceva, de la cei ce-și caută un loc În rai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bătaie, când fugeam de la legănat copii mamei. Și pot zice că am crescut mai mult pe cuptor la bunica. Ea îmi dădea mâncare multă și bună că ei erau oameni chiaburi, iar acasă la noi părinții mei erau aproape foarte necăjiți. Bunica mă lua cu ea pe la nunți și pe unde era horă în sat de fete și flăcăi. Nu se făcea horă la crâșmă și odată cu asfințitul soarelui toate fetele erau acasă. Și la horă mergeau cu cineva de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Ghiorghi Grigore Macovei. Însă oamenii îl porecliseră Bușmei. Lui îi murise soția. Și trăia numai el cu doi băieți a lui, cu Ion care era cel mai mic și cu Neculai, care era cel mai mare. Era foarte, foarte necăjit. Avea o pușcă și cu aceia, aducea din pădure de-ale mâncării, împușcând câte o sălbătăciune. Odată ducându-mă la el am văzut în mijlocul casei o covată mare plină de carne. Și l-am întrebat: "moșu Ghioghi, ce ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
după bețivul și dizertorul ista. Cum o mai trăi știe Dumnezeu". Și biata Aglaia a trăit foarte greu cu el, că din școală când eșia nu nimerea acasă ci la crâșmă. Și am văzut-o cu copii mulți și foarte necăjită. Și la 1 Noiembrie 1906 m-am prezentat la regiment, și am fost repartizat la Compania a VII-a cea mai severă companie din Regiment. Comandatul companiei era Dl căpitan Neculcea Constantin de loc din Pașcani. Un an cât am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de industrie. Deși pezevenchiul de Ion Luca Caragiale, îi ia în râs, zicându-i ei Zoe și lui Tipătescu, în piesele de teatru O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută, ei au suflete alese și au făcut mult bine, celor necăjiți. Ion Radu era șeful echipei de dansuri naționale, al Școlii Normale "Vasile Lupu "Iași. Dar pare că era mut, el nu striga din gură ci eu. Spunea poezii foarte lungi și foarte frumoase din limba indiană, traduse de George Coșbuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din pricina unei observații aspre a tatălui său s-a spânzurat. Iar Anișoara, fata, a învățat la Universitate și are o funcție de mare însemnătate la București. Și băiatul Crișan a crescut la bunica sa Ilinca lui Grifore Grecu, o femee foarte necăjită. Foarte mult a ajutat-o Nică V.Dediu un crâșmar, cu un suflet de înger, că atunci când Ilinca Grecu, bunica lui Crișan se ducea la Nică V.Dediu și acela o ajuta cu toată inima. Și fiindcă Crișan, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
scriitorul Simirad? Cu siguranță. Ca profesor universitar, aveam libertatea totală de a-mi organiza cursurile, de a alege metodele pe care le consideram cele mai accesibile; ca primar, lucrurile n-au stat deloc așa. "Eram de foarte multe ori stresat, necăjit chiar, și atunci când mă apucam să scriu, rezultatul era o piesă tristă" Mi s-a părut, citind prozele dumneavoastră, că sunt decupaje din realitate. Cum procedați de fapt? Luați faptul real și-l îmbrăcați prozaic? Nu. Cred că primul care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
al umorului. Cât de mult v-a ajutat umorul în viață? Sigur, aș fi fost capabil de un umor mult mai consistent în scrierile mele. Din păcate, nu aveam întotdeauna dispoziția spre asemenea picanterii. Eram de foarte multe ori stresat, necăjit chiar, și atunci când mă apucam să scriu, rezultatul era o piesă tristă. Când aveam bună dispoziție, când mă trezeam dimineața și vedeam soarele acela cubanez dând o lumină nemaipomenită, cum nu poți găsi în altă parte, eram capabil să elaborez
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de a-și petrece zilele călduroase de vară la gârlă. Astfel, Nică își lasă fratele mai mic în leagăn și pe mama lui necăjită de câte probleme avea și pleacă... la scăldat. El uită însă rugămintea mamei și își petrece toată ziulica jucându-se în apă ―în starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume! Pedeapsa pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și Moldoveanu, un dublu al eroului, dar și un mystagog. Tovărășia cu coconul cel mai tânăr conduce la o anihilare de tip cosmogonic: „- Ține, vere, tu de vârf,/ Că țiu și eu de mănunchi./ (...)Dar Scorpia ce-mi făcea?/ De necăjită ce era,/ Drept în sus că s-azvărlea,/ Cu gura proțap ieșea/ Ca să cuprinză lumea/ Și prin paloș că trecea,/ Pân’ la coadă se spărgea/ Și doi frățiori ieșeau/ Nevătămați, cum erau”. Saltul în statutul de inițiat este, în această baladă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un fapt real care mi-a înaripat și mai mult speranțele. Apoi alte și alte teze cu note mari și chiar foarte mari, încât la sfârșitul primului trimestru am luat medii bune și foarte bune, luminându-mi sufletul de școlar necăjit și atât de descurajat la început! Acum, parcă și lumea din jurul meu era alta! În ultima zi de cursuri a venit și tata de acasă pentru unele cumpărături, m-a luat cu drag în prima mea vacanță de elev normalist
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă ridică pe brațe și mă plimbă printre șirurile lungi de mese, azvârlindu-mă cu putere în sus! Se întâmpla poate cel mai extraordinar moment din viața mea de școlar. Nu mi-aș fi putut închipui că, tocmai eu, școlarul necăjit și amărât din clasa I, cu dor nesecat de ai mei și casa părintească, să ajung, la sfârșitul ultimului an de studiu, să fiu purtat triumfal în fața tuturor elevilor școlii! Dintre foștii mei conșcolari, tot mai puțini la număr, își
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vrea să învețe, spunând că se mută la bunica ei la țară. Mama Florentinei se alarmează și mi se plânge de acest impas din viața fiicei sale. Curând, într-o seară geroasă de februarie, fac o vizită în această familie necăjită... Discutăm mult până la apariția fetei, care e foarte surprinsă și bucuroasă că mă vede. Discutăm puțin unele nimicuri și când o întreb de școală, fata și-a înghițit limba... M-am retras cu ea în camera neîncălzită și „la rece
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
i-am încredințat judecății Domnului, însă am luptat să-mi apăr cinstea, dreptatea și dragostea de viață! Trăiesc într-o lume frământată, zbuciumată, o lume care încearcă să-și croiască un nou drum spre viitor. Văd în jurul meu o lume necăjită, lipsită de strictul necesar, ajut cât pot și trăiesc decent din drepturile pe care le am ca fost slujitor al școlii și ca veteran de război. Dacă timp de aproape cincizeci de ani regimul comunist m-a arătat cu degetul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
numai că a repetat înjurăturile, dar mi-a și spus: - Ce crezi că ești la măta, acasă? Vezi, așa se î nvață meseria, cu sacrificii! În situația în care mă aflam trebuia să suport pedagogia primită. Acasă, mama era destul de necăjită, nu avea ban i să hrănească cele trei guri, iar eu, ca ucenic, pe ntru cele patru ore de practică în atelier primeam doar 120 lei pe lună, bani care nu-mi ajungeau decât doar pentru pâinea zilnică. Cumpăram pâinea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ireductibil, mai „rânjitor”?! Sigur, cum o spuneam, cele trei mari religii care descind din Abraham, mozaică, creștină și mahomedană, au „expediat” iute această spinoasă întrebare în forma unui basm emblematic, cuceritor și salvator pentru soarta și mințile multor milioane de necăjiți, de oameni. „Norocul nostru” se află Dincolo, un „dincolo” ce trebuie meritat, această lume, a Vizibilului, nu e decât un „pasaj” de trecere, un loc, o „vale” încărcate cu semne negative, făcute spre a ne induce în Eroare, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
știi de nu-i sub tensiune și una, două, curentul te trăznește și una două dă cu dumneata de pământ !» - « D’apoi cum vine asta ?, să dea cu mine de pământ ? Și încă la mine-n casă ?» Verde de Paris Necăjit și înegurat, Ion vine la Gheorghe și-l întreabă : - «Măi Gheo, oare ce-ai dat tu vacii tale de-o beut când ți-o fo’ beteagă ?» - «D-apoi ce să-i dau mă Ioa, i-am dat o cană de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați de îmbogățiții de peste noapte și de administrația de stat coruptă de atunci, ca din mai toate vremurile, de altfel. Se spune că ar fi luat parte cu ceata lui la revolta țăranilor din 1907, fiind arestat și întemnițat în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci bocanci păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă păr
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]