3,901 matches
-
cu claritate necesitatea ca instanța de trimitere, cu ocazia îndeplinirii obligației de motivare a încheierii de sesizare, să procedeze la argumentarea caracterului dificil al chestiunii de drept prin prezentarea motivelor pentru care norma legală a cărei interpretare se cere este neclară sau susceptibilă de interpretări diferite, ceea ce ar face necesară declanșarea mecanismului de unificare de față. ... 52. Această necesitate a fost subliniată în multiple decizii ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dintre care menționăm exempli gratia Decizia nr.
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
f) din lege (ipoteza reclamantului) și că alineatul al doilea al textului arată vârsta minimă la care se poate ajunge aplicând reducerea reglementată de primul alineat. ... 55. Rezultă că instanța de trimitere nu a identificat în speță o normă aplicabilă neclară, lacunară sau susceptibilă de interpretări diferite, astfel că nu sunt întrunite circumstanțele necesare pentru a considera că întrebarea formulată se referă la o veritabilă chestiune de drept. ... 56. În cadrul aceleiași analize se observă că hotărârile judecătorești transmise de instanțe
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
din 11 decembrie 2023, paragrafele 41 și 42). ... 50. Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 51. În legătură cu acest aspect, atât timp cât art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 utilizează în conținutul său sintagma
DECIZIA nr. 111 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299153]
-
Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018, nu se justifică intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept în discuție neîndeplinind cerința esențială de a fi o reală și veritabilă problemă de drept, născută dintr-un text incomplet, neclar, susceptibil de interpretări contradictorii. ... 62. De altfel, atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, în mecanismele de control al constituționalității legii și, respectiv, de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii, corespunzător misiunilor trasate pentru
DECIZIA nr. 111 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299153]
-
organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma «servicii publice autonome de interes național», autoarea acesteia, în realitate, solicită Curții Constituționale să definească sintagma „servicii publice autonome de interes național“, întrucât este neclară. (…) ... 16. Societatea Română de Televiziune este o instituție publică, fiind definită în art. 31 alin. (5) din Constituție ca serviciu public autonom, sub control parlamentar, a cărei organizare este reglementată prin lege organică, fiind evident că este o entitate de
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
unei jurisprudențe uniforme, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024). ... 60. În jurisprudența completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024). ... 60. În jurisprudența completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că obiectul procedurii trebuie să fie reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 31 octombrie 2022). Ca atare, procedura
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
instituție publică a Societății Române de Televiziune, raportat la care devin incidente prevederile art. III alin. (1) ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2001 - sesizarea își păstrează caracterul inadmisibil prin aceea că chestiunea ridicată nu este una controversată, dificilă, neclară, ambiguă, aptă să genereze jurisprudență divergentă cât să necesite intervenția instanței supreme pe calea mecanismului preventiv de unificare jurisprudențială. ... 65. Concură la această concluzie conținutul clar al normelor relevante în analiză, respectiv: – cele ale art. 1 și 2 din Legea
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
să privească o chestiune de drept care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui/unor text/texte de lege, chestiunea de drept sesizată, anume statutul de instituție publică a Societății Române de Televiziune nefiind unul neclar, discutabil ori insuficient reglementat ci, dimpotrivă, consacrat neîndoielnic prin legea de organizare și funcționare a entității furnizoare a unui serviciu de interes public național și receptat ca atare în jurisprudența și opiniile instanțelor, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
învestite cu soluționarea cauzei, deoarece aceasta are misiunea de a stabili legea aplicabilă raportului juridic dedus judecății. Este relevant faptul că procedura sesizării prealabile urmărește asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are rolul de a stabili, în locul instanței judecătorești, care este dispoziția legală incidentă, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, o atare atribuție rămânând în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
claritate care este formula de calcul al salariului, iar prin încheierea de sesizare instanța de trimitere nu a argumentat în niciun fel dificultățile întâmpinate în procesul de interpretare și aplicare a normei juridice menționate, neindicând existența unei dispoziții legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce. ... 52. Pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă sau să presupună incidența unor principii
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
juridice menționate, neindicând existența unei dispoziții legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce. ... 52. Pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă sau să presupună incidența unor principii generale cu conținut sau sferă de aplicare discutabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
al instanței, exprimat într-o manieră sumară, incompletă, se limitează la a prezenta opinia acesteia cu privire la modul de calcul al sporurilor în cazul trecerii dintr-o gradație în alta, fără a expune norma de drept ce ar fi neclară sau un eventual conflict de norme, care, cel puțin în aparență, sunt în egală măsură aplicabile raportului juridic dedus judecății. ... 45. Opinia instanței de trimitere apare, astfel, ca un răspuns general la susținerile contradictorii ale părților, fără a identifica o
DECIZIA nr. 155 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299193]
-
de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete un caracter coerent și unitar. ... 51. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu despre determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la
DECIZIA nr. 155 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299193]
-
de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară sau neclară), fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 80. Având în vedere aceste considerente teoretice, chestiunea de drept invocată este apreciată ca având un grad de dificultate de natură a justifica intervenția
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
a ajunge în Ucraina. Fila informatizată a pașaportului său avea o grosime mai mare, motiv pentru care au trecut la verificări cu aparatura tehnică din dotare. Și permisul său de conducere a trezit atenția polițiștilor, întrucât prezenta datele de identitate neclare, iar ștampila aplicată nu era cea care se folosea în mod curent. Cercetările au scos la iveală că asupra actelor se intervenise: s-au efectuat ștersături cu chimicale, s-au introdus date scanate ș.a. Până la urmă, s-a stabilit identitatea
Agenda2005-10-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283461_a_284790]
-
înjurat-o și i-a strigat: hai sictir cu haita ta, hoțoaică bătrână, că nu vă mai potoliți! Disperată, s-a dus a doua zi la primărie. Tot satul fierbea. Se împărțise, ca deobicei în astfel de situații tulburi și neclare, în cei pro și contra celor implicați în scandal. Maică-sa l-a rugat insistent pe primar să vină la fața locului, să vadă parbrizul spart și scândura ruptă de la gard. În baza acestor probe să intervină ca „să-i
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
la cer, mă privește cu o infinită și binefăcătoare înțelegere. În rând cu icoana, un tablou cu flori de miozotis își arată lumina albastră, pătată pe alocuri, de muște. Mai încolo, în razele lunii pătrunzând prin geamul deschis, o copie neclară și decolorată după “Fata cu tulpan” de Grigorescu, face tete-a-tete cu o felicitare de 1 Martie, lipită direct pe tencuială. Într-un colț, fixate în zid cu pioneze, filele unui calendar expirat înfățișează câte un monument dintr-un mare oraș
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
senzația că face parte din ea, ca este totuna cu ea, dar din a cărui întunecime, aproape pe neașteptate, s-a conturat perturbându-i oarecum liniștea, o siluetă măruntă cât a unui copil. Apariția avea o față ca o pată neclară, estompată, și era legată strâns cu un batic pe cap, ceea ce o făcea să semene cu o matrioșcă și poate că tocmai aceasta a făcut-o să aibă sentimentul că silueta îi este foarte familiară și că ea, fără nicio
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
personalitatea, sunt veșnic agitați. William Shakespeare se întreba: „De ce nu-s oamenii așa cum par?” Și continua: „Sau, dacă nu, să nu mai pară oameni!”. Cei în necunoștință de cauză, nehotărâții, amestecă uneori adevărul cu minciuna, dau culoare gri adevărului, culoare neclară, amăgitoare, derutându-i pe cei din jur. Dar spusele lor pot fi verificate și confirmate sau infirmate prin observație, prin experiență, prin demonstrație logică și oamenii pot fi aduși pe drumul bun, corect, dar pentru aceasta trebuie să existe, la
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Articolele Autorului Era singură. Era noapte. Toate gândurile ei zburau spre stele. Nu se mai simțea sigură de nimic. Mâine reprezenta pentru ea un cuvânt și atât. Se îndepărtase de toți și toate. Simțea nevoia de această singurătate. Devenise totul neclar. Parcă se așezase o cortină neagră peste tot ceea ce construise, cu migală, de-a lungul timpului. Nu înțelegea comportamentul ironic al unor persoane pe care le avea mereu în preajma sa. E vorba despre caractere limitate? Sau despre un fel de
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382873_a_384202]
-
vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci/LA FEL DE ABSURDE ȘI GOLAȘE/PRECUM ROCILE CĂZUTE PE BRÂNCI.// ȘI REVĂRSATE CA MAREA...” (cf. Stâncile teșite). Sintagma “rocile căzute în brânci” surprinde, după cvasi-banala formulare “albastrul de stânci” - ...sau după neclara, din punct de vedere cosmico-ideatic, comparație metaforizantă: Cer decăzut ca oglinda. OGLINDA, conform mitologiei asiatice, încifrează o simbolistică extrem de îmbietoare/ofertantă, prin profunzimea ei mistică: tărâm de hotar, al înfruntărilor și biruințelor succesive, ale lumii iluziei asupra iluziei lumii - și
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
taurus est. Cu excepția „poporului simplu”, partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea mai vastă întindere de suprafață murală pictată din câte se cunosc în lumea ortodoxă.” Și, astfel, de-
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]