1,009 matches
-
pe umăr și-mi ridică bărbia încleștată de efortul stăvilirii lacrimilor, Dar faci atât de mult, Daniel! Numai prezența ta și l-a schimbat mult, acum trei săptămâni, când tu nu erai încă venit, a fost într-o stare de nedescris, băuse mult, n-a vrut să vorbească cu nimeni, și ieri când am venit l-am văzut cu totul schimbat și asta numai datorită ție! Nu-mi mai pot opri lacrimile, le las să curgă, și Corina, neavând batistă, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a întins și a tras-o lângă el cu tandrețe. Ea și-a ascuns fața la pieptul lui. Acel miros special al lui Oliver. Uitat, dar amintit cu un impact înfiorător de puternic. Piperat, dulce-condimentat și ceva unic și de nedescris care nu venea de la săpun sau dintr-o sticlă sau din haine. Un miros în care era doar el. Familiaritatea lui îi făcea ochii să lăcrimeze. Cu o delicatețe de nesuportat, a sărutat-o ușor în colțul gurii. De parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
într-acolo. Gazul a explodat și casa a fost cuprinsă de flăcări. Am plecat în trombă, cu farurile stinse. Russ mi-a aruncat următoarea replică: — Obscenitatea aia nu merita să rămână în picioare. Apoi m-a cuprins o sfârșeală de nedescris - urmată de somn. Russ m-a lăsat la El Nido. M-am aruncat în pat și m-am cufundat într-un somn adânc de douăzeci de ore. Când m-am trezit, primele lucruri pe care le-am văzut au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a întunericului nopții, în cele mai puternice confrerii sacerdotale din Roma se răspândi a doua zi zvonul că, pe corabia de aur închinată unei divinități străine malefice, o preoteasă venită din țări îndepărtate făcuse asupra Împăratului niște rituri obscure, de nedescris, care aveau să-l facă invulnerabil. După câteva zile s-a aflat că, în noaptea cu lună plină din martie, pe noul drum de marmură din jurul lacului apăruse - poate printr-o vrăjitorie a zeităților îngropate între Nilus și nisipuri sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
câteva luni, nimeni nu va mai putea să-l înlăture, iar din Senatus, din vechile familii nu va mai rămâne nimic“. Din când în când, spaimele lui erau sporite sau atenuate de veștile despre nopțile desfrânate ale Împăratului. „E de nedescris ce se întâmplă, dacă e adevărat...“, se gândea Asiaticus - însă informațiile erau confuze, fantasmagorice, lipsite de precizie. Se hotărî: „Ăsta e momentul. Acum ori niciodată“. Precaut, convocă puțini tovarăși credincioși într-o vilă a sa din suburbiile Romei, anunțându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-se În mod paroxistic, dar eu nu le simt ale mele, nu mai simt că Îmi aparțin. Am o senzație concretă de amplificare și parcă particip la viața tuturor regnurilor; de aici, acea plăcere senzuală, dar și o greață de nedescris; sunt un polip uriaș ce-și soarbe puterea pervers din carnea materiei. E Încă vie pulsiunea conștiinței că am un corp numai al meu, dar văd cu Încetineală cum mă transform În ceva indecis, aflat la hotarul nemanifestării. Îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și pe Sandu la colț. Eram, pot spune fără ocol, disperată. Prevedeam niște chinuri Îngrozitoare. Îmi stăpâneam cu greu lacrimile. Dar nu plângeam, ci stăteam și priveam la ei, uneori mai făceam pirueta himmel, dând la iveală suferința mea de nedescris. Când au Început evacuarea patinoarului, el a plecat Înainte cu Nela, nici nu s-a uitat la mine, ba chiar au mai făcut o piruetă Înainte de a ieși. Ce era să fac? Viața mea, dorul meu, speranța mea plângeau Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
s-au uitat la mine - oh, cum să descriu privirea aceea? O mai văd și acum, și-mi vine din nou să plâng. O groază tristă, ăsta e modul cel mai bun; ca și cum ar fi dat peste un accident de nedescris. Un copil călcat de mașină sau așa ceva - cred că, într-un fel, așa și era, dar cred că de fapt îmi plâng eu de milă. Dar s-au oprit din țipat, asta e sigur. Tata s-a prăbușit ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
casă, și că aveau de gând să stea până de Ziua Recunoștinței pe care nici măcar nu o sărbătoreau! Singura consolare era că nici Toby nu venise ieri așa cum plănuise (groaza de a-i vedea pe toți în vestibul fusese de nedescris), așa că a avut timp să-și găsească o cameră la hotel. — La hotel? Serios? se mirase el când Adriana l-a întrebat dacă dorește să-i facă ea rezervarea sau și-o face singur. — Păi sigur că da, querido, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ajungi În comuna Pui, undeva lângă Ohaba de sub piatră și ceri ajutor unui prieten să-ți pună o vorbă bună la Petroșani, la mină. Cobori cu puțul În adâncuri, ți-au promis ceva pe la Protecția Muncii, Însă o spaimă de nedescris Îți vâră În oase aceste adâncuri negre În care mergi ore În șir ca să ajungi la un punct de lucru. Praful negru ți se pune ca o mâzgă pe față, e cald și e frig, apa curge Încontinuu din tavanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu el dacă afla că fratele lui era un criminal la Închisoare. Trebuia să vorbească cu Sam. Abia acum Își dădea seama că În tot timpul În care ieșiseră Împreună, a fost probabil victima unor presiuni și unui stress de nedescris. Trebuie să-i fi fost groaznic de frică pentru Kimberley, dar și pentru el Însuși. Ruby trebuia să-l facă să Înțeleagă că orice făcuse sau nu făcuse Josh, ea Încă-l mai iubea. Puse mână pe telefon și formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ajutor o ținu deschisă la mijloc, pentru ca Alexander să poată ieși, ca de obicei, pentru reverența solo. Se auzi o furtună de aplauze a căror căldură părea sinceră și care durară două sau trei minute. Apoi, cu o ușurare de nedescris, auzi strigătele: — Autorul la rampă! Deci, până la urmă, totul mersese bine. [Elizabeth Robins percepu imediat pericolul. Strigătele care solicitau prezența autorului la rampă Începuseră la galerie, preluate cu entuziasm de prietenii lui Henry aflați În loje și staluri, dar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ușor ajungeau degetele unei fete cu codițe negre... Foamea care rodea... Jocul cu zarurile... Iar apoi, de necrezut în fotografie: Bergen-Belsen, cadavrele stivuite - uitați-vă, haideți, uitați-vă, nu întoarceți privirea numai pentru că așa ceva este, într-o formulare grăbită, de nedescris... Nu, nu mi-am întors privirea și nici nu m-am uitat doar scurt, speriat, peste umăr. De când salariul meu pe oră pentru munca de cioplitor în piatră pe șantier rămăsese la aceeași sumă, dar în valută nouă și, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
orhideele din serele sale luminate ca ziua, trăind cu speranța că, odată și odată, pe cer, se va reaprinde soarele. V. din spital mă retrag din ochiul meu speriat. Am privit acolo, prin oglinzi și am văzut o urîțenie de nedescris. Un chip bătrîn, suferind, degajînd răutate și perversiune. Dragostea pentru mine a încetat cenzura și imaginea tînărului frumos și limpede s-a metamorfozat. Mă reîntorc la adevăratul meu chip tînăr. V. părăsește în grabă plaja și nu mi se alătură
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
gest elocvent butonul telecomenzii, nu mai văzusem pînă atunci o telecomandă și nici televizor color stereo, schimbam canalele Întruna, hipnotizat, seara tîrziu, oprindu-mă mai ales la filme thriller, așa s-a deșteptat cinefilul din mine, Într-o vibrație de nedescris, cînd se trăgea cu pistolul, Axel, fiul cel mic, exclama pe-un ton neutru it’s stupid, reușind de fiecare dată să mă irite deși avea doar zece ani, uite că eu nu găseam că it’s stupid și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aveam o mutră de fraier insuportabil, deoarece a renunțat repede, la un moment dat am auzit rîsete, grănicerii glumeau cu indienii, așadar se cunoșteau, ori tocmai făcuseră cunoștință și erau Încîntați unii de alții, m-a lovit o furie de nedescris, deci asta era aprobarea de la serviciu, o cotizație pentru vameș, numai că eu n-aveam de gînd să marșez, eram cinstit, ziarist, și-am Început să-mi fac bagajele hotărît să mă dau jos, să rămîn dracului la Episcopia Bihorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
capul. — Să nu cumva să-l omori, mama lui! spuse Jack. Denton Îl scuipă pe puști În față. Din hol se auziră strigăte. Jack alergă afară, luă colțul și frînă, patinînd, În fața numărului 121... Ușa Închisă. În hărmălaia aia de nedescris n-avea cum să tragă cu urechea. Jack izbi ușa cu piciorul. Lemnul sări În așchii. Ușa se crăpă. Înăuntru doi colorați - unul adormit pe un pat pliant, altul sforăind pe o saltea. Jack intră. Sirene de poliție urlau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu foarte aproape, poate că undeva În Liverpool Street sau Moorgate, dar suficient de aproape ca să-i simți șocul, izbitura Înspăimîntătoare a unei pale de vînt sufocante. Tumbele școlarului pe treptele stației se transformară Într-un țipăt de plăcere de nedescris; un adult se repezi să-l extragă și să-l ducă Înăuntru. Helen Întinse mîna, și Julia i-o prinse strîns. O luară la fugă, dar nu În stație, ci cît mai departe de ea, Înapoi În Lombard Street. RÎdeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
veni s-o ajute, ținîndu-i capul cu destulă prudență, În timp ce Kay Îi Înfășura bandajul. Apoi puseră targa jos și Încercară să ridice corpul și să-l Întindă pe ea. Nu prea era loc, și În jur domnea o dezordine de nedescris: pămînt azvîrlit din grădină, ramuri din copac și țigle sparte. Începură să Îndepărteze mizeria cu piciorul, respirînd din ce În ce mai aspru În timp ce-o făceau, bodogănind și Înjurînd. Chiar așa, cînd numele lui Kay fu pronunțat În stradă - rostit insistent, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ambele mâini și, într-un acces de neoprit, incepu s-o întrebe: - Scumpo, vezi?! Ai început să vezi... hai, spune!, se precipitau vorbele,iar brațe calde se grăbeau să o cuprindă într-o unică mângâiere. Se iscă o forfotă de nedescris. Vorbeau toți, deodată. Se aplauda. Era ca un triumf. Tatăl nu-și putea opri lacrimile care-l podidiseră brusc. Nu înțelegea prea bine ce se întâmplă. Preț de o clipă, închise ochii, ca într-o tăcută mulțumire, apoi privirile i
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
floare, Dar n-am decât o inimă. Gândind la Eva Eternul Arhitect divin A hotărât, în zi măiastră, S-avem o coastă mai puțin Și s-o avem în coasta noastră.G.L.U.P.I. Unei femei Ești un mister de nedescris, Te-admir din creștet până-n poale, Și-atunci când ții un ochi deschis, Cu celălalt mă bagi în boale! Femeia - o permanentă tentație Zic, gândind în chip firesc Când apare la vedere: Deie-mi mâna s-o iubesc Fără, însă, a
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
uniți cu adevărat într-o singură inimă, într-un singur suflet, într-o unică familie al cărui tată este Dumnezeu. Cît de mult contribuie răspîndirea în inima credincioșilor a acelui Spirit tocmai pentru că se roagă și cere cu suspine de nedescris! Cît de mult se bucură să mențină poporul creștin în iubirea învățătorilor săi întru Cristos, poporul supus și ascultător pe care Clerul trebuie să-l conducă spre viața cea sănătoasă! 17. Sînt mai multe cauze ale existenței unei atît de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
întinde mâna. îi simt iar atingerea, incredibil de palpabilă, rece și totuși indefinibil caldă. Nu mai dau din mâini. Mă las trasă de Edo, din ce în ce mai sus, simt materialitatea aerului pe care îl străbatem amândoi și simt, cu o exaltare de nedescris, imaterialitatea pufoasă, precum o spinare alburie de inorog, a norului pe care poposim. 7. Edo aruncă o privire fugară în sus. Cerul se pregătea de asfințit cu un veșmânt cețos, destrămat pe alocuri de scrijelituri albe și stângace de nori
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
piele de marochin și pe sofalele îmbrăcate în mătase de culoarea castanelor, ademenind, pe grupuri, lângă ei, câte o măsuță lăcuită, cu tacâmuri pentru servire din bucatele bufetului suedez. Amfitrionul, animat de un chef nebun și de o simpatie de nedescris la adresa lui Vladimir, necunoscutul din nordul Moldovei, prietenul lui cel mai drag, un tip de milioane, un om de aur, se dezlănțui în voie. Sorbindu-l din ochi, cântă, acompaniindu-se cu armonika lui personală, pe care o adusese, înainte de Revoluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
următori), un al doilea clișeu remanent, cel al inegalităților sociale și al chestiunii țărănești, textele pomenind În mod constant, la anumite intervale de timp, despre această nefericită țară, a cării lăcuitori parte mare din pricina unor puțini bogați zac În sărăcie nedescrisă. Se mai poate remarca, la Începutul lui 1840, Încercarea lui Bariț XE "Bariț" de a grupa știrile irlandeze Într-o rubrică aparte, „Irlandia”, după ce până atunci fuseseră inserate Întotdeauna sub titlul „Britania Mare”. Era, implicit, o recunoaștere a individualității politice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]