1,595 matches
-
sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de răgaz încă o coloană de prizonieri. De fiecare dată când avea asemenea prilej, cu vocea înecată de emoție, Manole întreba: "Frați români, nu
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui. Norocul sergentului Pintilii veni din faptul că în coloana sa murise un nefericit. Și iată-l pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să i-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
și-a strigat „Nu trage, sunt de partea ta, tâmpitule!” „Da!? Dar acum douăzeci și șase de ani, nu părea deloc că ai fi de aceeași parte cu mine. Sunt Juma congolezul, cel căruia i-ai ucis frații și părinții!” „Nefericitule, tu, crezi că ești singurul căruia i-am făcut asta? Crezi că-mi mai amintesc care dintre ei ești?” „Vino mai aproape, poate-ți amintești!” A mai făcut doi pași și-a fost secerat de-o rafală de gloanțe venită
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Sunt mamă, sunt..., răspund cu o grimasă. A patra zi, nu-mai-pot! Mă doare! Mă dor... toate cele. Gata, predau bărbăția și mă duc să mă confrunt cu medicul de familie! Ajung la cabinet. În sala de așteptare găsesc vreo cinci nefericiți. Stau cuminte și aștept la rând făcându-mă că citesc o revistă luată de pe măsuța de lângă acvariu din s.d.a. (sala de așteptare). Pic, pic, pic! De pe frunte mi se preling picaturi care cad pe revistă. Pic, pic, pic... Picătura
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
văzute ca fiind așa prea des, căci sunt ignorate, dar nu tot la fel de puțin face.. Astfel, cam întotdeauna „normalul” este acela ce formează ‚generalul’ sau chiar ‚abstractul’, într-o societate. Dacă există în cest fel persoane ce au avut casnicii nefericite nu au nici drept de a încerca a influența cumva pe cineva care nici nu a întemeia una. Acesta din urmă ar trebui să aleagă dintre cele pozitive, chit că nu ar fi văzut una concret, însă o are ca
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
cinci steluțe, la Netflix networks. Vă recomand They Came to Play, deoarece este despre artă. În cartea dumneavoastră , "Supleantul", spuneați:<< Ce opțiuni avem? Să trăim în România, dar nefericiți? Sau să fugim, să devenim liberi, dar printre străini, deci tot nefericiți?>> Sunteți un om fericit? Fericirea, succesul, realizarea potențialului ocupă mintea umană de la apariția limbii și a scrisului. Întotdeauna experiența fericirii sporite, ori măcar gustate, este căutata în SUS, nu în JOS. Ridicându-ne cu civilizația. Atunci de ce-a scris
SCRIITORUL PETRU POPESCU: ZOIA CEAUŞESCU M-A SFĂTUIT SĂ FUG, FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA CÂT ERA DE PROFETICĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377974_a_379303]
-
să mă întorc în cabina mea și să aștept deznodământul, oricare ar fi acesta. - Tu ce mai ai de gând să faci? îl întreb. Ridică indiferent din umeri. - Nimic. Ortiz nu mai e, drogurile sunt deja la pirați iar Zimmmer, nefericitul Zimmer, în fundul oceanului! S-a ales praful de toată munca noastră! - Dar probele? - Au distrus și probele! Cum dracu`mai vrei să-l înghit pe Voquin ăsta? - Nu știu, Ingrid îl înghite! mai încerc o breșă în eșafodajul FBI-istului
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
nenorociți care poluau o planetă cu mai bine de două treimi apă, un program de curățenie. De această problemă s-au ocupat doi dintre savanții Institutului Militar de Mari Proiecte și Programe. Vi-i prezint! În sală fură aruncați doi nefericiți străvezii cu ochi bulbucați și guri de la o ureche la alta. În mod normal căpeteniile ar fi izbucnit în râs. Ei însă nu cunoșteau conceptul. Erau doar solemni, așa cum sunt toți marii comandanți ai universului. Caricaturile începură să orăcăie despre
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
că a doua zi urma să semneze hârtia prin care își dădea lotul. Dacă nu, să fie ars și împuns... ori ținut zălog în mijlocul ariei!... Pe măsură ce noaptea se așeza liniștită peste împietrirea omului și peste nebunia hăitașilor, ruga surdă a nefericitului ajunse acolo sus, unde toate sunt cu dreptate cântărite... Zorii luminară un tablou ca de pe altă lume: aria omului împrejmuită de țăranii încă toropiți de băutură, somn rău și acreală, snopii părăsiți în mijlocul ariei, copăcelul pârlit și omul... nicăieri! Când
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
se mișcau neliniștite în jurul a ceva, tulburând nemișcatea albă. El scoase la iveală din rucsacul său verde un binoclu și privi atent, în direcția cu pricina. Haita era destul de numeroasă și se vede că vânaseră ceva, vreo căprioară sau alt nefericit animal le căzuse pradă și-l devorau chiar la poalele pădurii. -Ia încetinește un pic Costache și privește acolo! Ia uite, că fiarele deja nu se sfiesc să se arate ziua în apropierea satului. Au prins ceva. Nu-mi place
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
știe, chiar cu precizie câți are și pe unde sunt. Asta așa, ca o notă proastă pentru cucuvelele din așa zisa „lume bună”, sau cele ce populează copertele revistelor pentru adulți și care fac o tragedie din orice sarcină, iar nefericitul ce a avut inconștiența de a o însămânța crezând pentru o clipă că este fericit, plătește pensii alimentare de valoarea unui automobil de lux, în fiecare lună, cam toată viața, blestemându-și zilele și căutând diverse căi pentru a le
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
românesc, un volum de „luminoasă dăruire” conturând un tablou de excepție al Mariei Tănase. M-am bucurat să regăsesc scrieri despre și pentru neam și țară și la Editura Humanitas, care a propus volumul „Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe) de Lucian Boia, la a cărui lansare a fost invitat dl. profesor Cornel Sigmirean o personalitate în istorie pe care o apreciem în mod special în plan local. Mi-au atras atenția și cărțile scrise de Radu Paraschivescu
SUB CERUL CUVINTELOR – BOOKFEST TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375212_a_376541]
-
iarba presărată cu pete de argint! Un mugure de crin lăcrimând, micuțul, Pocnește din urechi de supărare Că n-are frați pe lângă el, desculțul, Să-l ajute voinicește să se zboare! Văzându-l amărât, pașnica lalea Își deschise brațele spre nefericit; Îl sărută-odată, în brațe îl ia Și așa rămase, zid de neclintit ! Puțin mai în stânga, lângă un răsad Două lăcrămioare se plâng, interzise : - Auzi, surioară, îmi vine să cad Când văd că stăpânul vine la narcise! Toate astea spuse parcă
AROMA UNEI NOPȚI FUGARE (D U M N E Z E I R E !) de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372201_a_373530]
-
murit mai mulți. Povestea a ajuns însă la urechile temutului Lucius Aelius Seiano care pe atunci era prefectul gărzii pretoriene. Acesta l-a chemat imediat pe magistrat pentru a-i cere socoteală fiindcă aflase că acesta nu era deloc bolnav. Nefericitul s-a sinucis știind bine ce îl aștepta. Iată la ce l-a dus superstiția sa. Dacă ar fi mers în vinerea aceea în Latium ar mai fi trăit. Dar să continui ce am început. Acum, știți, marea majoritatea celor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
vă urlu și eu una: „Sculați voi oropsiți ai soartei, sus!“ De ce lăsați să stea pe tron minciuna ce numai disperare v-a adus? E timpul să înceapă-al ei apus, să o distrugem pentru totdeauna. Dacă trăiți pe sponci, nefericiți e vina celor ce prin impostură vă asupresc ca să-i îmbogățiți. Paharul este plin peste măsură. E vremea ca din somn să vă treziți, să fiarbă-n voi a răzvrătirii ură! Anatol Covali Referință Bibliografică: Naționala / Anatol Covali : Confluențe Literare
NAŢIONALA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369217_a_370546]
-
nu-l aprecia. Asemenea tratament, adăugat la umbrele unei copilării în care n-avusese voie să râdă ori să se joace ca alți copii, îl distanțaseră din ce în ce mai mult pe fiu de tată. În fond, își zise Mira, erau amândoi niște nefericiți în felul lor, mai ales bunicul, fire de perfecționist. Era nefericit, dar nu că fusese plugar, nu! Regreta că nu era mai școlit. Venise războiul - primul - și abia terminase șase clase când tatăl său căzuse prizonier, iar, la întoarcere, se
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Dumnezeu, și încă a unui Dumnezeu spiritual, este atît de puțin concretă în sine, atît de lipsită de putere, ca să spunem astfel -, încît religia índică ajunge la monstruoasa confuzie de a fi totodată politeismul cel mai extravagant. Totuși, nici idolatria nefericitului ind, care venerează maimuța sau cine mai știe ce, nu este încă acea nefericită reprezentare a panteismului că toate sînt Dumnezeu, că Dumnezeu este totul. Pe de altă parte, monoteismul índic este el însuși un exemplu de puținul cîștig care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al unei alte caste, comite ceva împotriva legii în general sau în particular împotriva legilor castei sale, el se exclude de la sine din casta sa. Este expulzat din aceasta, devine un proscris și iese de sub orice protecție a legilor. Acest nefericit poate fi, însă, reintegrat. În cazul unor vini ușoare, el poate fi readmis grație unor oferte de bani făcute brahmanului și unui banchet oferit cîtorva membri ai castei sale. În cazul unor încălcări grave și cînd brahmanul vrea să respecte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și din demnitatea de a aparține lumii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și din demnitatea de a aparține lumii creștine și civile, pentru a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în epocă, atunci fiind ei, de fapt, descoperiți ca naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet face un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îl zdrobesc și, odată jocul terminat, se reîntorc acasă lăsîndu-1 plîngînd, răsturnat cu picioarele în sus. Atunci vin la el bunele bătrîne ale diplomației pentru a-1 îngriji și a-1 acoperi de bandaje care se schimbă în adevărate lanțuri. Nefericitul geme mai tare ca oricînd, în vreme ce Europa își spune: "Ce-o mai fi vrînd țîncul ăsta gălăgios? Niciodată nu-i mulțumit. Ai face bine să taci, țestoaso!"". Punctul de vedere al lui Alecsandri este tragic. Scriitorul pleacă de la o constatare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de după abdicarea lui Carol: "Români, împreună cu copiii și cu părinții noștri, să mergem la ora 1100 în bisericile noastre și, îngenunchiați în fața altarelor, cu fața la pămînt, să ne rugăm pentru greșelile de care nu sîntem vinovați. Să cerem iertare fraților noștri nefericiți care, din cauza durității timpurilor și din cauza propriei noastre greșeli, au fost smulși de la pieptul României îndurerate, și să ne luăm angajamentul solemn că ne vom uni prin muncă și prin fraternitate, prin gîndire și prin sentimente, în iubire și întru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]