9,132 matches
-
dacă acea dezbatere ar fi avut loc la momentul respectiv, ”nu se ajungea la tensiunea de acum”. Cristian Preda acuză că ”de atunci încoace, urmând o opțiune asumată de întregul USL, deputații din PE susținuti de PSD și PNL au negat că ar exista probleme cu regimul din România și au așezat orice discurs alternativ sub semnul manipulării și/sau al trădării interesului național. Ca și cum nu acțiunea autorităților e problema, ci discursul care o descrie”, consideră PDL-istul. Amintind că premierul
Cristian Preda: Ar fi stupid să așteptăm ca PE să clarifice situația din România () [Corola-journal/Journalistic/42964_a_44289]
-
trebuit să se întâlnească. La 22:05, si Nicoară a părăsit clădirea, acuzându-l pe Boc că nu a avut curajul unei confruntări publice. [flv:http://www.dcnews.ro/wp-content/uploads/2012/06/Ce-spune-Marius-Nicoara-despre-dezbaterea-esuata-cu-Emil-Boc-VIDEO-Politic-Administrativ-Stiri-de-Cluj.flv 480 368] Fostul premier a negat că ar fi plecat pe ascuns, declarând că s-a prezentat la ora fixă la întâlnire, ora 22.00, si a văzut că nu era nimeni de față și nicio televiziune care să filmeze sau să transmită evenimentul, astfel că
Campanie-maraton: candidații PDL au fugit de confruntările în direct () [Corola-journal/Journalistic/44465_a_45790]
-
și nici nu se are în vedere schimbarea unei ”conduceri pusă de PDL cu una usă de USL sau de PSD”. Întrebat dacă Executivul are de gând să anuleze decizia ANAF referitoare la blocarea conturilor Televiziunii Române, premierul Victor Ponta a negat.” Nu. TVR trebuie să îmi prezinte o soluție mie și cetățenilor care dau bani la taxa de televiziune cum se reorganizează în viitor ca să nu producă acele, sunt 120 de milioane de euro datorii, în condițiile în care TVR este
Ponta nu anulează decizia ANAF de blocare a conturilor TVR () [Corola-journal/Journalistic/44551_a_45876]
-
Otto von Bismarck a ilustrat cu strălucire, până la a fi socotit nebun, aceste atribute. Toată lumea a remarcat, inchietată, accesele sale de furie, tot mai frecvente cu vârsta, ca și pornirea maniacală de a avea mereu dreptate, chiar dacă, pentru asta, își nega vehement astăzi ideile expuse ieri. Energia conținută în veritabilele explozii ale unui om cu un fizic inhibant (avea aproape doi metri și un gabarit asigurat de lăcomia sa, de asemenea intrată în folclor, la mâncare) le inducea groaza celor care
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
și inechitabil. Recunosc, în schimb, că nu-nțeleg de ce lui Gelu Ionescu i se pare „compromițătoare” (p. 173) o afirmație ca aceasta: „Recitind sumarul Istoriei critice, trebuie să admit că selecția constă mai puțin în ceea ce afirmă decât în ceea ce neagă: e mai bine definită de absențe decât de prezențe”. Și voi arăta ceva mai jos de ce. Că pentru Gelu Ionescu această atitudine (de modă veche, dar nicidecum depășită) are și o încărcătură morală (de nu de-a dreptul polemică) se
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
i-ați preluat nu știu de la cine și nu știu de unde. Pentru simplul motiv că așa ceva n-a existat Înainte de a prelua domniile voastre puterea (toți cei care v-ați perindat pe acolo, pe sus) și acest adevăr nu-l puteți nega, oricât v-ați strădui. Dar noi știm de ce au trebuit să apară acești năpăstuiți ai sorții și ai "spiritelor voastre organizatorice" și mai știm că trebuie să ne aduceți pe toți cei care am putea deveni un pericol pentru voi
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
faptele tale, indiferent de vârsta pe care o ai. Și mai este o lege nescrisă, Legea Iubirii pentru părinți și strămoși, pentru copii și nepoți, lege care-i leagă pe toți cu fire invizibile, dar cu atât mai puternice. De ce negați această lege, oameni buni? Veți spune că nu-i adevărat, că vă iubiți părinții și rudele. Dar dacă-i așa, de ce nu aruncați o fărâmă din dragostea voastră și celor care nu sunt rude de sânge cu voi?!? De ce? Pentru că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu se poate spune despre legile voastre. Să fie cum vrea Domnul! Mass-media a patra putere În stat Spun mass-media și nu presa, așa cum se obișnuiește, pentru că În special televiziunea este cea care deține la ora actuală ponderea puterii. Nu neg deloc prin această afirmație puterea presei și a radioului dar, evoluând, televiziunea a preluat conducerea. Este firesc să fie așa, pentru că aduce În casele oamenilor nu numai litera scrisă și auzită ci și imaginea. Frumos lucru. Și puterea mass-mediei este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
urechile, sau iar ați lipsit de la lecția de geografie?!? Noi suntem adunați În jurul CARPAȚILOR, munți mândri și vii, munții care ne dau, de când ne știm, tot ce ne trebuie pentru viață și pentru ocrotirea ei. De ce, de atâția ani, Îi negați?! Balcanii Încep dincolo de Dunăre, n-avem nici măcar un crâmpei din ei pe pământ românesc. Respectați Carpații În care trăiți din care vă trageți seva și ei vă vor ajuta. Și nu mai acceptați orice vă vâră pe gât alții, pentru că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu e prea original. Paradoxala lui teorie asupra idealismului realist e pur kantiană și se poate găsi în Kritik der reinen Vernunft. Cât despre deosebirea pe care o face el între Tatsache și Wesen [...] e simplu platonism - deși el o neagă.“ Cât despre profesorul al cărui curs de teoria cunoașterii îl audia: „Husserl nu mai face parale; îl cunosc până în fundul sufletului; e multă farsă; și asta mă dezgustă; eu am rămas încă om cinstit; dar până când? Până când voi scrie prima
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor o dimensiune istorică proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la început într-un depozit general.“ În cursul de istorie a metafizicii din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai închise la culoare. și Maria era frumoasă și zâmbitoare în hainele ei albastre. și îmi zâmbea mie. și era în Lumină. În acel moment, am spus: „Uite minunea ! Să scol oamenii, să vadă și ei minunea.” Dar Maria a negat cu capul intenția mea. Eu n-am înțeles și m-am străduit din răsputeri să-i trezesc pe cei care dormeau buștean și nu se dădeau sculați. În același timp, însă, vedeam tot timpul pe Maria în poartă. Mi-a
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai jos, în funcție de ceea ce am acumulat aici, pe pământ. Iar acumulările de aici se fac nu numai prin renunțări și asceză ci, în primul rând, prin osteneală; prin multă muncă, de orice fel, după capacitățile fiecăruia, după posibilitățile fiecăruia. Nu neg asceza, nici rugăciunea, nici postul, să fim bine înțeleși! Însă fiecare este bun la timpul și la locul său, iar în acest mileniu nu prea mai văd practicată adevărata asceză, pentru că asta presupune renunțare la tot ce este lumesc și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
folosul tuturor; și „ nu uita când ești voios, române, să fii bun!” Vedeți dumneavoastră, înalte fețe bisericești, în mâna sfințiilor voastre este puterea de a transforma biserica în ceea ce trebuie ea să fie cu adevărat pentru tot omul. Nu mai negați experiențele și scrierile spiritist-științifice, existente pe întreg mapamondul. Recomandați tuturor preoților să studieze măcar câte ceva din această literatură, din experiențele nescrise ale vieții, să nu respingă nimic din ceea ce este bun și să-i învețe pe enoriași adevărata credință. De
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
stări, în viață. Motivele? Nu contează. Unii ar numi-o fugă de responsabilitate. Prostii! Nici pe departe. Dar câți ar recunoaște că o astfel de „evadare”, imaginară de cele mai multe ori, ne împiedică să alunecăm în tenebrele interioare... Pe care le negăm cu îndârjire, dar cărora le putem cădea pradă, oricând? De cine aș fugi eu? Cred că de ...mine, de acea frântură din „Eul” pe care nu-l cunosc sau îl cunosc prea puțin. În fiecare om sălășluiește și o parte
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de ...mine, de acea frântură din „Eul” pe care nu-l cunosc sau îl cunosc prea puțin. În fiecare om sălășluiește și o parte întunecată, despre care evităm să vorbim, să ne întrebăm. O trecem sub tăcere, ridicând ziduri împrejur, negând-o până la respingere. Să te cunoști și să te accepți în întregime, cu bune și cu rele, pare cel mai greu lucru din lume. Din momentul intrării noastre în viață suntem condiționați - într-un fel sau altul - să nu ne
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de afecțiune... Tristețea care mi-a cuprins gândurile, declinul sufletesc în care mă aflu de ceva timp, ei bine, toate acestea își au izvorul într-un trecut căruia nu-i mai deschisesem ușa de foarte mulți ani. Nu i-am negat existența, doar l-am ferecat o perioadă destul de lungă, undeva în adâncul meu, într-o încercare oarecum disperată, dar în final, inutilă, de a tempera durerea unei iubiri zbuciumate... Dar atât de frumoase, dincolo de tiparele unei lumi nepregătite să accepte
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ei, cea dinlăuntru: nopțile deveniseră zile, într-o iarnă ce părea că se instalează definitiv și inexorabil. Nu-și inventase niciodată sentimentele. Se născuseră firesc și, în ciuda a ceea ce intervenise între timp, rămăseseră neschimbate. N-avea de gând să le nege, să le sufoce într-un colț al sufletului. Ar fi fost echivalent cu a se nega pe ea însăși, ca om. Faptul că nu mai putea să exprime în cuvinte tot ceea ce simțea nu însemna că aceste trăiri muriseră. Nerostite
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
inexorabil. Nu-și inventase niciodată sentimentele. Se născuseră firesc și, în ciuda a ceea ce intervenise între timp, rămăseseră neschimbate. N-avea de gând să le nege, să le sufoce într-un colț al sufletului. Ar fi fost echivalent cu a se nega pe ea însăși, ca om. Faptul că nu mai putea să exprime în cuvinte tot ceea ce simțea nu însemna că aceste trăiri muriseră. Nerostite însă, ele deveneau un fel de fiare pe care nu le putea stăpâni: mușcau, zgâriau fără
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lor. Indiferent de circumstanțele în care se află. Dincolo de orice bariere. Pentru că sufletului nu-i poți dicta. Nu-i poți impune. Pentru că inima, așa cum a spus cineva odată, are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. Inimii nu-i poți nega ceea ce este al ei. Nu ai dreptul să-i sufoci, brutal, în numele rațiunii, trăirile. Chiar dacă am accepta că împrejurările nu sunt dintre cele mai favorabile. În concluzie, cui să cerem voie, atunci când ne îndrăgostim? Vieții? Sorții? Rațiunii? Există o „autoritate
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei care ajung astfel să plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul de proprietate asupra părților respective de munte, negând astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
spre noi și câte chinuri se apropie, din astre coborâte: țes o dragoste nouă cu pasiune. Noi cei vechi rămânem cu multă amărăciune, scriem febril în cuvinte subtil strecurate, în cerul gurii legate. Tescuite acolo în făpturi care se pot nega de timpul din margine ce nu mai poate aștepta. Neliniștile celor fără morminte O secvență din viață a fost să mori ca un câine, ca o paiață, fără ritual, fără îngropăciune; bătrâni, juni și fecioare fără cununie, fără liniștea potrivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ca-ntr-o revistă. Matematic, au venit la scadență ca o piatră căzută de undeva de sus, sau de jos ce nu te mai iartă. Învinețise somnul tatuat cu vise! Mi-ar trebui martor, înainte de sentință, să confirme sau să nege, judecata dată prin lege. De frică toți o acceptă, o și laudă cât de dreaptă este și ce serpentine coboară, pentru ca pedeapsa să fie scurtă și ușoară. Poate am obosit să mai zbor, să mai cânt frumusețea pământului, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
o rochie, pentru că îi dau imediat. Am ridicat mâna spre dulapul din dormitor și am avut în mână o rochie gri închis spre negru. Am vrut să i-o dau bunicii, dar ea n-a vrut s-o ia. A negat cu capul și s-a băgat sub masă, cu căruț cu tot. Mama se întindea peste masă s-o vadă mai bine. Avea o mină îngrijorată. Ceilalți așteptau și tăceau. După câteva momente, bunica a apărut iar de sub masă. De
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]