3,146 matches
-
de a consolida, avansa și promova educația, cercetarea și memoria Holocaustului. Uniunea Europeană („UE“) este un permanent partener internațional, împreună cu 25 de state membre UE, inclusiv România, care au devenit țări membre IHRA. Definițiile de lucru pentru antisemitism sau negarea Holocaustului redactate de IHRA sunt acceptate de diferite organisme și organizații internaționale și europene, inclusiv de instituțiile UE. Țările membre IHRA au adoptat, prin consens, definiția de lucru a negării și denaturării Holocaustului la ședința plenară a IHRA de la
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
devenit țări membre IHRA. Definițiile de lucru pentru antisemitism sau negarea Holocaustului redactate de IHRA sunt acceptate de diferite organisme și organizații internaționale și europene, inclusiv de instituțiile UE. Țările membre IHRA au adoptat, prin consens, definiția de lucru a negării și denaturării Holocaustului la ședința plenară a IHRA de la Toronto din 10 octombrie 2013. Această definiție de lucru, redactată de experții IHRA în cooperare cu reprezentanții guvernelor pentru a fi utilizată ca instrument în activitatea practică, este formulată după
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
un discurs sau un element de propagandă ce neagă realitatea istorică și dimensiunea exterminării evreilor de către naziști și aliații acestora din timpul Celui de-Al II-lea Război Mondial, cunoscută sub denumirea de Holocaust sau Shoah. În mod particular, negarea Holocaustului se referă la orice tentativă de a susține că Holocaustul/Shoah nu a avut loc. Negarea Holocaustului poate include negarea sau punerea sub semnul întrebării, în mod public, a principalelor mecanisme de exterminare (precum camerele de gazare, execuții în masă
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
acestora din timpul Celui de-Al II-lea Război Mondial, cunoscută sub denumirea de Holocaust sau Shoah. În mod particular, negarea Holocaustului se referă la orice tentativă de a susține că Holocaustul/Shoah nu a avut loc. Negarea Holocaustului poate include negarea sau punerea sub semnul întrebării, în mod public, a principalelor mecanisme de exterminare (precum camerele de gazare, execuții în masă, înfometare și tortură) sau a intenției de a comite genocid împotriva poporului evreu. Negarea Holocaustului este, în diversele sale forme
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
emigreze deoarece nu se simțeau în siguranță ca evrei în Europa; iar 70% considerau că eforturile statelor membre de a combate antisemitismul nu erau efective. ... 50. În rezoluția adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite („ONU“) în ianuarie 2022, negarea Holocaustului a fost condamnată fără nicio rezervă și tuturor statelor membre ONU li s-a cerut să o condamne, în spiritul rezoluțiilor anterioare ale ONU din 2005 și 2007. Rezoluția oferă o definiție a negării și a denaturării Holocaustului care
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Unite („ONU“) în ianuarie 2022, negarea Holocaustului a fost condamnată fără nicio rezervă și tuturor statelor membre ONU li s-a cerut să o condamne, în spiritul rezoluțiilor anterioare ale ONU din 2005 și 2007. Rezoluția oferă o definiție a negării și a denaturării Holocaustului care se bazează pe definiția de lucru a IHRA (supra, pct. 47). ... ... B. Materiale internaționale relevante cu privire la pedepsirea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității 51. Partea relevantă a art. 6 din Carta
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de maniera secretă în care a avut loc achitarea. Au susținut că prin conduita lor autoritățile demonstrau lipsă de respect și de considerație față de supraviețuitorii Holocaustului și aceasta constituia o încercare de a rescrie fapte istorice la limită cu negarea Holocaustului. Această situație a afectat viața privată și integritatea psihică a reclamanților, provocându-le o suferință emoțională extremă. În plus, făcând trimitere la Cauza Lewit (citată anterior, pct. 46), reclamanții au susținut că supraviețuitorii Holocaustului au fost anterior considerați de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în masă stabilită istoric a membrilor unui grup etnic a afectat dreptul la respectarea vieții private al membrilor grupului în cauză (a se vedea jurisprudența citată supra, pct. 111). Mai mult, Curtea a considerat anterior că, în ceea ce privește negarea Holocaustului, chiar dacă deghizată într-o cercetare istorică imparțială, aceasta trebuie să fie văzută întotdeauna ca având conotațiile unei ideologii antidemocratice și a antisemitismului și trebuie considerată ca îngrijorătoare în mod deosebit pentru cei vizați (a se vedea Perinçek, citată
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
publicului despre inițierea căilor extraordinare de atac, reținerea dosarelor cauzei de către serviciile secrete și refuzul inițial de a permite reclamanților accesul la dosare) au fost percepute de reclamanți, din momentul în care au aflat despre acestea, ca reprezentând o negare a existenței Holocaustului din România și a adevărului istoric despre acesta și au reînviat în ei trauma Holocaustului, ale cărui victime directe erau. Cu privire la acest punct, Curtea reține, în continuare, că achitările au avut loc la un moment
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Convenție. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil. ... ... ... B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților (a) Reclamanții 132. Reclamanții au susținut că achitarea celor doi militari care fuseseră anterior condamnați pentru infracțiuni legate de Holocaust a reprezentat o negare a acestuia și era contrară valorilor fundamentale în temeiul art. 8 și art. 14 din Convenție. Au susținut că, atunci când au descoperit din întâmplare (supra, pct. 23) că autoritățile i-au reabilitat pe G.P. și R.D., au trăit sentimente
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Aplicarea acestor principii în prezenta cauză 144. Analizând circumstanțele prezentei cauze, Curtea observă că reclamanții au declarat că s-au simțit umiliți și traumatizați din cauza revizuirii unor fapte stabilite istoric și judiciar, fapt care, în opinia lor, a reprezentat negarea violenței motivate etnic ai cărei victime au fost pe durata Holocaustului. ... 145. Guvernul a fost de acord că achitarea persoanelor condamnate pentru crime legate de Holocaust a putut genera o controversă publică și a putut deranja supraviețuitorii Holocaustului, cum sunt
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de asemenea, contextul istoric așa cum este reflectat de măsurile antisemite luate de însuși Guvernul României la momentul faptelor (supra, pct. 5). ... 150. În plus, examinând motivarea deciziilor de achitare din 1998 și 1999 în contextul definiției acceptate internațional a negării și a denaturării Holocaustului (supra, pct. 47), Curtea observă că constatările Curții Supreme de Justiție (și anume, că numai trupele germane au dus la îndeplinire pe teritoriul României acțiuni împotriva evreilor și că R.D. a respectat doar ordinele emise de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
ordinele emise de un superior) pot fi văzute în mod obiectiv ca scuze sau eforturi de a dilua răspunderea și de a arunca vina pe o altă națiune pentru Holocaust contrar faptelor istorice bine stabilite - toate acestea fiind elemente ale negării și ale denaturării Holocaustului. ... 151. În această privință, Curtea reamintește ampla sa jurisprudență în cauze privind libertatea de exprimare în legătură cu declarațiile publice de negare a Holocaustului sau cu alte declarații legate de crimele naziste, precum și cu declarațiile
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
altă națiune pentru Holocaust contrar faptelor istorice bine stabilite - toate acestea fiind elemente ale negării și ale denaturării Holocaustului. ... 151. În această privință, Curtea reamintește ampla sa jurisprudență în cauze privind libertatea de exprimare în legătură cu declarațiile publice de negare a Holocaustului sau cu alte declarații legate de crimele naziste, precum și cu declarațiile sau publicațiile care denigrează un grup etnic sau reputația înaintașilor. Un rezumat al acestei jurisprudențe poate fi găsit în cauzele Perinçek (citată anterior, pct. 200-225) și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
pct. 48; Perinçek, citată anterior, pct. 242-243; Nix împotriva Germaniei (dec.), nr. 35.285/16, 13 martie 2018]. În temeiul acestei motivări, Curtea a concluzionat în cauzele menționate mai sus că declarațiile (care au fost înțelese de instanțele naționale ca reprezentând o negare a dimensiunii exterminării în masă a evreilor, așa cum a fost raportată de istorici) au afectat demnitatea evreilor astfel încât au justificat un răspuns de drept penal; de aceea, pedeapsa de 8 luni de închisoare (cu suspendare condiționată) primită de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de aceea, pedeapsa de 8 luni de închisoare (cu suspendare condiționată) primită de autorul declarațiilor respective nu a depășit marja de apreciere a autorităților (a se vedea Pastörs, citată anterior, pct. 48). Deși cauzele sus-menționate care implică declarații antisemite sau negarea Holocaustului au determinat exercițiul de echilibrare care trebuie făcut între drepturile concurente din Convenție ale persoanelor particulare, a fortiori, Curtea consideră că acele principii sunt aplicabile și în speță, unde presupusele acte discriminatorii au fost săvârșite de autoritățile statului. ... 152
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în ansamblu, autoritățile naționale nu au prezentat motive relevante și suficiente pentru acțiunile lor care au dus la revizuirea unor condamnări istorice pentru infracțiuni legate de Holocaust în lipsa unor noi probe și prin reinterpretarea faptelor stabilite istoric și prin negarea răspunderii funcționarilor statului pentru Holocaust (în contradicție cu principiile dreptului internațional). Prin urmare, acțiunile autorităților au fost excesive și nu sunt justificate ca „necesare într-o societate democratică“. ... 156. În consecință, a existat o încălcare a art. 8 din Convenție
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Iași, aceștia susținând că respectarea plafonării cuantumului total al sporurilor, prevăzută la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, conduce la negarea recunoașterii efective a condițiilor diferite și dificile de muncă și a recompensării corespunzătoare, ajungându-se la o uniformizare salarială sub aspectul nivelului total al sporurilor, în condițiile prestării activității în condiții de muncă diferite. ... 44. Celelalte curți de apel nu
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
pot exprima acordul verbal (inclusiv telefonic), după caz. În cazul în care nu există aparținători, iar pacientul nu este autonom, nu este recomandată așteptarea acestora. Aceasta ar duce la pierderea oportunității pacientului de a beneficia de un tratament salvator și negarea șansei acestuia de a avea un prognostic favorabil. Medicul curant este îndreptățit să acționeze spre binele pacientului în conformitate cu criteriile naționale și internaționale cu scopul de a îi salva viața, de a preveni producerea unui prejudiciu suplimentar, respectiv agravarea
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
și completa ei înlocuire cu noi modalități de exprimare în artă, include mai multe curente cu programe proprii, unele mai revoluționare decât altele: dadaismul, suprarealismul, naturismul, constructivismul, futurismul etc., etichetate drept curente de avangardă. Tuturor acestor orientări le este specifică negarea valorilor tradiționale, conservatoare. Precum se vede, vechiul conflict între clasici și moderni a fost înlocuit cu conflictul dintre tradiționaliști și moderniști. Așa cum menționa Kurt Leonard în lucrarea sa Moderne Lyrik (1963), gândirea poetică tinde să se sustragă rigorilor logicii aristotelice
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
face față unor probleme complexe, de lacune în pregătire și de incapacitatea de a evalua riscuri atunci când lipsesc fragmente de informație. Limitele psihologice țin de educație și de normele culturale care influențează modul de gândire, iar ele se manifestă prin negare, inerție și teama de schimbare. Oamenii de afaceri sunt prinși între două dileme: nu știu ce trebuie să facă pentru ca organizația lor să prospere pe termen lung, nu doar să supraviețuiască și nu știu cum să dezvolte compania astfel încât să îndeplinească simultan nevoile angajaților
Companiile private și „responsabilitatea socială” () [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
ea urmărește fidel liniile corpului, scoțând în evidență suplețea trupului și eleganța, dar mascând defectele. Înainte de a merge la croitor, liderul responsabil se uită în oglindă și se întreabă: sunt dispus să-mi înlătur îndoielile, să-mi înfrâng dorința de negare și să mă înham cu orice preț la un drum plin de incertitudini și pericole? Morrison crede că răspunsurile depind nu atât de convingerile și de dorința de cunoaștere a liderului responsabil, cât mai ales de intuiția acestuia, de fărâma
Companiile private și „responsabilitatea socială” () [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
vor tot mai mult, la păcănele e un câștig facil prima dată. La gameri vârsta e mult mai mică. Care e cea mai mare provocare terapeutică pentru dependenții de alcool? A.C. Alcoolici sunt cei mai înverșunați subiecți în faza de negare, ei cred că nu au o problemă. În dependența de alcool sunt mai multe faze. Prima e negarea, când el zice ca nu are o problemă, că toți ceilalți au o problemă cu el. Apoi vine precontemplarea, zice că „da
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
mică. Care e cea mai mare provocare terapeutică pentru dependenții de alcool? A.C. Alcoolici sunt cei mai înverșunați subiecți în faza de negare, ei cred că nu au o problemă. În dependența de alcool sunt mai multe faze. Prima e negarea, când el zice ca nu are o problemă, că toți ceilalți au o problemă cu el. Apoi vine precontemplarea, zice că „da, ok, poate că am o problemă, dar nu sunt gata să fac o schimbare“. În faza de contemplare
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
vine precontemplarea, zice că „da, ok, poate că am o problemă, dar nu sunt gata să fac o schimbare“. În faza de contemplare spune „da, am o problemă reală“. Între aceste faze pot să treacă ani! La alcoolici faza de negare e cea mai puternică. Ei spun că toată lumea face asta, toată lumea bea. „De ce îmi spun ei mie că am probleme?“ Văd asta la cei episodici,băutori de tip „binge“. „Binge“ înseamnă consum în salturi, perioade de abstineță urmate de consum
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]