2,318 matches
-
că autoritatea publică, pentru care legea prevede competența de a emite un act administrativ, este obligată să solicite avizul, dar are libertatea de a aprecia dacă se conformează sau nu conținutului acestuia. Pe cale de consecință, lipsa avizului consultativ atrage nelegalitatea actelor administrative contestate în cauză. Se poate constata astfel că solicitarea avizului consultativ a C.E.S. este o condiție procedurală anterioară adoptării unui act administrativ normativ, a cărui neîndeplinire atrage nulitatea actului. Totodată, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pe durata stării de alertă, în temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces la justiție efectiv, în sensul mai sus reținut, s-ar realiza doar în măsura în care hotărârea pronunțată de instanța de judecată ar determina, odată cu constatarea nelegalității actului administrativ atacat, înlăturarea efectelor acestuia și a consecințelor sale. Or, aceste efecte ale hotărârii judecătorești nu ar putea fi obținute decât în măsura în care pronunțarea acesteia ar avea loc în termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
virusul la fel ca și nevaccinații); ... – bazată pe un criteriu (în speță, criteriul fiind certificatul verde); ... – care atinge un drept (în speță, drepturile enumerate în cuprinsul cererii). ... Următoarele alineate din preambulul Regulamentului European nr. 2.021/953 sunt hotărâtoare cu privire la nelegalitatea măsurilor adoptate de Guvern: (20) Eliberarea certificatelor în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să conducă la acte de discriminare bazate pe deținerea unei anumite categorii de certificate. (36) Este necesar să se prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
reclamantului în susținerea acestui demers. Astfel, criticile privitoare la caracterul nelegal al Hotărârii Guvernului nr. 1.242/2021 au un caracter general, atât din prisma pretinselor vătămări cauzate prin emiterea respectivei hotărâri, cât și din perspectiva identificării concrete a măsurilor a căror nelegalitate se susține. Susținerile reclamantului au un caracter generic, nefiind identificate expres măsurile impuse și nici dezvoltat modul în care acestea îi cauzează o vătămare. Invocarea generică „încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale“ nu este suficientă pentru a demonstra vătămarea adusă efectiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nelegal poate fi aplicată numai dacă actul respectiv are efecte vătămătoare asupra dreptului subiectiv sau interesului legitim afirmat de reclamant, fiind realizată astfel distincția dintre contenciosul subiectiv și contenciosul obiectiv. Astfel, reclamantul, trecând peste faptul că nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Ceea ce susține reclamantul se subsumează exclusiv interesului legitim public, astfel că urmează să ne
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar reclamanta nu a relevat niciun interes privat, în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat. Trecând peste faptul că reclamantul nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Față de aceste aspect, solicită admiterea excepției lipsei de interes în promovarea prezentului demers judiciar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acest mod s-ar antepronunța asupra unei eventuale cereri de anulare a acestuia. În ceea ce privește existența cazului bine justificat, la o sumară cercetare a fondului și, în lipsa unor critici concrete, nu se pot reține elemente de vădită nelegalitate a actului administrativ atacat. Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiții, respectiv prevenirea unei pagube iminente, învederează următoarele: Este cunoscut că, printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ, esențial este caracterul de excepție al acestei operațiuni juridice prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prevenire a bolii pentru a asigura continuitatea majorității activităților și desfășurarea lor în relativă siguranță, membrii comunităților trebuie să își ajusteze individual nivelul de mobilitate, interacțiune, precum și de aderență la măsurile de protecție individuală. ... B. Referitor la criticile de nelegalitate vizând condiționarea participării la orice eveniment de prezentarea dovezii de vaccinare, test PCR, test antigen sau confirmarea trecerii prin boală, arată următoarele: În primul rând, subliniază faptul că legea nu prevede eliberarea certificatului digital în baza unor teste/analize care să
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada existenței cazului bine justificat, întreaga argumentare privind fondul litigiului. La o sumară pipăire a fondului, cercetând legalitatea H.G. nr. 1.242/2021, nu pot fi reținute elemente de vădită nelegalitate sau împrejurări de natură a crea o îndoială asupra legalității, veridicității și autenticității actului administrativ atacat, în condițiile în care nu se pot antama în această etapă procesuală aspecte de fond. Cerințe esențiale privind legalitatea actului au fost respectate în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cât și motive de fapt, cum sunt cele regăsite în nota de fundamentare ce însoțește actul contestat și în celelalte acte ce au însoțit proiectul de hotărâre și pe care le depune alăturat. În speță, niciunul dintre pretinsele motive de nelegalitate invocate prin raportare la dispozițiile hotărârii Guvernului în discuție nu este de natură a răsturna prezumția menționată. De asemenea, motivarea oportunității prelungirii stării de alertă și luării măsurilor de răspuns este suficientă și concludentă, fiind circumscrisă, în mod rezonabil, marjei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Constituția României, republicată, și al art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește criticile de nelegalitate, prezentate de reclamant sub forma unor ipoteze aduse în discuție prin intermediul cererii de chemare în judecată, solicită respingerea ca nefondată, pentru următoarele argumente: În primul rând, susținerile lor pornesc de la faptul că măsurile de limitare a drepturilor și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 au un caracter general, atât din prisma pretinselor vătămări cauzate prin emiterea respectivei hotărâri, cât și din perspectiva identificării concrete a măsurilor a căror nelegalitate se susține. Susținerile petentului au un caracter generic, nefiind identificate expres măsurile impuse și nici dezvoltat modul în care acestea îi cauzează o vătămare. Invocarea generică „încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale“ nu e suficientă pentru a demonstra vătămarea adusă efectiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar petentul nu a relevat niciun interes privat în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat. Trecând peste faptul că petentul nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a depus întâmpinare la cererea modificatoare, afirmând următoarele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
măsuri pe durata stării de alertă, în temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces la justiție efectiv, în sensul mai sus reținut, s-ar realiza doar în măsura în care hotărârea pronunțată de instanța de judecată ar determina, odată cu constatarea nelegalității actului administrativ atacat, înlăturarea efectelor acestuia și a consecințelor sale. Or, aceste efecte ale hotărârii judecătorești nu ar putea fi obținute decât în măsura în care pronunțarea acesteia ar avea loc în termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vedere și care ar fi justificat aplicarea unui tratament juridic diferit, el rezumându-se practic la o simplă negare a observației Consiliului Legislativ, fără o motivare corespunzătoare. Față de cele de mai sus, se reține că și acest motiv de nelegalitate este întemeiat. Suplimentar celor de mai sus, instanța apreciază, cu referire atât la cerința inițierii actelor normative de către persoanele/instituțiile prevăzute de lege, cât și la cerința solicitării și luării în considerare a avizului Consiliului Legislativ, că se impune și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de persoanele care fac dovada vaccinării/testării/trecerii oficiale prin boală, nu are o justificare obiectivă, el întemeindu-se pe un criteriu de diferențiere nerelevant pentru atingerea scopului legitim urmărit. În consecință, în raport de modul de dezlegare a tuturor criticilor de nelegalitate formulate de reclamant, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite acțiunea și va dispune anularea H.G. nr. 1.242/2021 și a H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021. Corelativ, va fi admisă și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
admite acțiunea și va dispune anularea H.G. nr. 1.242/2021 și a H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021. Corelativ, va fi admisă și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de intervenientul X (cu precizarea că instanța nu va analiza criticile suplimentare de nelegalitate formulate de intervenient, dat fiind că pe calea intervenției accesorii nu se poate extinde cauza acțiunii principale, ci se pot formula doar apărări în susținerea motivelor invocate deja prin acțiunea principală, mijlocul procesual al cererii de intervenție accesorie neputând fi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată, în acest sens, că interpretarea textului de lege criticat în sensul că recurentul este limitat la invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii contestate la motivele cuprinse în art. 488 din Codul civil aduce atingere garanțiilor prevăzute de art. 21 din Constituție, întrucât nu ar permite unei instanțe să analizeze în fapt legalitatea actului contestat, în condițiile în care emitentul actului
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
normativă a prevederilor de lege criticate în speță. ... 14. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Precizează, în susținerea acestui punct de vedere, că recursul este calificat ca fiind o cale extraordinară de atac, exclusiv pentru motive de nelegalitate a hotărârii. Or, inexistența unei căi de atac devolutive ce presupune o nouă judecată în fond pune în discuție limitele judecării acestui recurs și, în mod particular, respectarea dreptului de acces la o cale de atac, ca o componentă a
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
de recurs nu poate să examineze cauza sub toate aspectele, în condițiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanțiile unei instanțe independente și imparțiale, aceasta fiind doar obligată să încadreze criticile recurentului în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din Codul de procedură civilă. Totodată, cauza nu mai poate fi examinată sub toate aspectele sale, cu garanțiile date de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanță. Aceasta întrucât pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepția înscrisurilor noi (Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 26). ... 27. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
Codul de procedură penală sau al celei de cameră preliminară, situația este diferită în cazul persoanei care află despre existența unor asemenea mandate din actele unui dosar penal, fără să fi dobândit vreo calitate în acesta, și care solicită constatarea nelegalității autorizării activităților specifice culegerii de informații autorizate prin mandatul de siguranță națională, fără să solicite despăgubiri, urmărind doar constatarea intruziunii nejustificate în viața privată și înlăturarea acestei încălcări prin distrugerea interceptărilor astfel efectuate. ... 11. În această situație, nu sunt prevăzute
DECIZIA nr. 681 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281887]
-
Soluționarea cauzei depinde de chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită, având în vedere că au fost invocate dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă drept principal temei juridic al contestației în anulare, susținându-se nelegalitatea citării apelantului la termenul la care a avut loc judecata apelului. “ ... 62. În cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și 3 din Codul de procedură civilă. ... 63. Prin urmare
DECIZIA nr. 59 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290307]
-
dintre motivele contestației în anulare speciale prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 și 3 din Codul de procedură civilă. ... 65. Împrejurarea că, prin calea extraordinară de atac formulată, partea a invocat motive care constituie, de fapt, critici de nelegalitate la adresa hotărârii atacate nu poate justifica întrunirea condiției de admisibilitate vizate de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât în virtutea principiului legalității căii de atac, consacrat prin art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârea
DECIZIA nr. 59 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290307]
-
etapa de pre-montaj. ... 24. Întrucât societatea se ocupă exclusiv de etapele 2 și 3, mai sus-menționate, aceasta nu este implicată în construirea secțiunilor de nave sau chiar a navelor propriu-zise, ci în lucrările premergătoare acesteia. ... 25. Printre alte motive de nelegalitate a deciziei de impunere au fost invocate: faptul că au fost nesocotite măsura și sancțiunea dispuse de I.T.M. Tulcea în sarcina societății C.D. - S.R.L. (societate-soră cu A.B. - S.R.L. în cadrul grupului de societăți E.F., având același obiect de activitate); competența
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]