834 matches
-
separat, în această îintroducere ilicită'? Și, în cele din urmă, nu este oare o astfel de încercare de introducere ilegală profund lipsită de respect, chiar revoltătoare, date fiind preferințele tale adesea exprimate cu privire la nemântuiți, nerezonabili, dependenți de diferite substanțe, chiar nenăscuți, loviți de sărăcie, croiți grotesc, o lume umană în cel mai înalt grad?" Baudelaire a răspuns la această întrebare în fragmentul din poemul O călătorie în Cytera cu care am și început, dar ca să înțelegem mai bine în ce fel
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
șovăielnică între increat și un creat coruptibil. Marele salt ar fi doar în trăirea sacrificială în sine, deverbalizată: "Numai cuvintele noastre ne vor lega de trecut/ ca ombilicul copilului de pîntecele mamei./ Astfel stăm toți înăuntrul limbii materne/ niște copii nenăscuți/ cărora cineva dinafară încă nu le poate promite veșnica tinerețe/fără bătrînețe și viață fără de moarte,/ precum propriii noștri plămîni respirînd plini de noi remușcări/ aerul din vechime al Mumei./ Vom avea vreodată curajul/ să renunțăm definitiv la cuvinte?". Cartea
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
de mâine nu voi mai scrie un rând. Uneori trec ani între o tresărire și punerea ei pe hârtie. În vara asta am fost la biserica Sf. Nicolae din Brașov. Există acolo o carte medievală scrisă pe piele de ied nenăscut. Se spintecă capra, se scoate iedul și e jupuit. De ce, pentru că porii pielii nu sunt deschiși câtă vreme iedul stă înăuntru și se poate practica o caligrafie splendidă pe o astfel de piele netedă. Cândva, când va veni vremea, asta
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
întrebarea este de ce atîta zel din partea unui om care nu bănuia că peste cincizeci de ani avea să se producă o mare revoluție care să pună capăt unui regim politic care data de secole. Darnton insistă asupra faptului că Enciclopedia nenăscută și ideile luministe aflate abia en herbe nu reprezentau încă un pericol pentru ordinea de stat. Scriitorii sînt relativ cuminți. în aer nu plutește, dinspre ei, nici o amenințare vădită. Exista, desigur, cenzura. O documentată cărticică a lui Adrian Marino, abia
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Capitalei, care e și un mijloc de informare culturală, a scăzut simțitor. Și, fiindcă tot a venit vorba de Rosettiști, de ce să ne mirăm când citim că C.A. Rosetti, „scriitor pașoptist”, ar fi trăit între 1856 și 1885, adică, nenăscut în 1848? Sau că, pe o plăcuță din celălalt capăt al străzii care-i poartă numele, scrie „acad. C.A. Rosetti”, fie din confuzia cu marele lingvist și, firește, academician, Alexandru Rosetti (1895-1990), fie din ignorarea faptului că formula „acad
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
să bage de seamă că peste fereastra camerei cu șemineu se întinsese deodată un văl strălucitor, pe care, în făgașul luminii cerului se contura o biserică albă, deasupra apei întunecate. Și la biata sinucigașă se uita cu blândețe chipul copilașului nenăscut, mielul Domnului, chemat să-și salveze măicuța. Un fulger. Bubuitura unui tunet. Vedenia dispăru. Uliana Vladimirovna se prăbuși de pe scaun, peste masă, căzu pe podea. Dar, din fericire, nu și-a făcut nici un rău, în afară de o mică vânătaie, pe care
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
tine în casă/ că ai gândit singur la tine în casă împotriva/ Nopții Sfântului Bartolomeu/ că ți-ai scris gândurile pe hârtie singur/ că de fapt nici nu te născuseși în secolul ăla/ că gândeai împotriva Nopții Sfântului Bartolomeu/ așa nenăscut cum erai/.../ Ce ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu/ de ce nu erai născut în Noaptea Sfântului Bartolomeu/ gândurile tale împotriva Nopții Sfântului Bartolomeu/ nu ajung/ cât a ținut Noaptea Sfântului Bartolomeu/ cât va mai ține ea// singur în Noaptea Sfântului
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
spastic, nu convulsiv-proclamativ, ci de-o liniște hieratica. Orgoliul pur al originilor supraindividuale, filtrate prin înseși candorile firii. Un orgoliu umil al asumării impreciziilor, al contrariilor abia născînde, al necunoscutului încă, așa cum se cuvine, copleșitor: "Frunze abastracte/ schițate pe crengi/ nenăscute încă din beznă/ lumină// care-i steaua/ care e soarele// tăcerea din mine/ își dă întîlnire cu frigul// cel mai simplu cuvînt/ cel mai aproape de sufletul meu/ departe e încă/ și necunoscut/ (Cuvîntul). E o cosmogonie în varianta sensibilă, "simplă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
fluxul acestei scrieri "posedate", dominate de elanuri vitaliste, răsar ca din neant versuri de mare frumusețe și delicatețe. "Păsările ți s-au lipit de piept, tremurând,/ cu câte un scâncet, parcă lovite/ de inima ta bătând ușor,/ ca un mânz nenăscut, din copite." (Ca dintr-un măr, p. 171) Ultimele două versuri justifică din plin comparația lui Nicolae Manolescu: "pietre scumpe montate într-un colier banal". Iar acesta nu este singurul exemplu care se poate da. Versuri de poet adevărat se
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
Prin urmare, individualitatea este non-valoare, valoarea fiind „posibilitatea a nenumărate individualități”. Ar rezulta că diferența dintre valoare și non-valoare este dracu’ știe ce. Cât despre neant, acesta este și o „veșnică lipsă de griji”. Griji ale cui? Ale celui încă nenăscut. Cu alte cuvinte, neantul este tot o virtualitate. Valoarea este virtualitatea unor indivizi, mai puțin acei indivizi, iar neantul este virtualitatea unei ficțiuni - individul nenăscut. Prin urmare, suprema valoare ar fi renunțarea la voința de a trăi. Ce-i sigur
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
neant, acesta este și o „veșnică lipsă de griji”. Griji ale cui? Ale celui încă nenăscut. Cu alte cuvinte, neantul este tot o virtualitate. Valoarea este virtualitatea unor indivizi, mai puțin acei indivizi, iar neantul este virtualitatea unei ficțiuni - individul nenăscut. Prin urmare, suprema valoare ar fi renunțarea la voința de a trăi. Ce-i sigur este că a fi uman - și chiar civilizat - înseamnă a atenua viața. Deși există, sau așa sper, și oameni care își pun toată puterea de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
un traseu major. În 2002, Imre Kertesz primește Premiul Nobel pentru Literatură. În 2004, Humanitas îi publică Altcineva. Cronica schimbărilor și Drapelul englez. În 2005, Editura EST face să intre pe piață romanul extraordinar al lui Kertesz, Kadiș pentru copilul nenăscut. La sfîrșitul lui 2006, după dramatizarea și versiunea scenică pe care Visky Andras le face, cu inspirație și subtilitate, romanului mai sus amintit, Tompa Gabor scoate premiera spectacolului Vinerea lungă - teatru-kadiș în cincisprezece tablouri, într-o fertilă colaborare cu Vava
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
dintre denunțători și-au mărturisit păcatele, unii dintre denunțați au spus că i-au iertat pe denunțătorii lor. Mulți dintre protagoniști sunt încă în viață, bărbați și femei de 80-90 de ani, vecini de apartament sau de cartier cu cei nenăscuți în anii 40, dar care știau ce au pățit părinții sau bunicii lor. Emoția provocată de film are o explicație simplă: amploarea denunțurilor și a consecințelor lor iese abia acum cu adevărat la iveală. Dacă numele celor care au salvat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
Totul este ok". Chiar dacă că este însărcinată, Carmen Brumă nu renunță la sport și nici la drumeții. Ea a fost la munte, unde s-a plimbat printre nămeți și a mărturisit că a făcut acest lucru și pentru bebelușul ei nenăscut, căruia, mai în glumă, mai în serios, îi spune Vasilică 2014. "Îl obișnuiesc pe Vasilică 2014 cu muntele", a explicat Carmen Brumă, care a postat și o fotografie din excursia ei.
Mircea Badea, surprins într-o ipostază inedită: Totul este ok () [Corola-journal/Journalistic/47002_a_48327]
-
rări. Din viața personală a scriitorului, lovită prin moartea mamei, poezia lui va desprinde o miză pe care va încerca, din răsputeri, să o susțină. Unul dintre cele mai relevante poeme e Sacul în care am încăput, în care fiul nenăscut stă în pântecul unei mame nepieritoare, mereu tânără și zâmbitoare. Utopia lui Mihail Gălățanu este regresivă, un film dat înapoi până la întunericul cald al paradisului amniotic: "Pântecul e sacul în care am încăput,/ eu singur și cu lumea toată. Eu
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
acestor fantasme se întrezărește și figura maternă, smulsă nu atât morții, cât vieții noastre omenești redusă ca întindere, implacabilă ca deznodământ. Apare o tensiune, aici, între vechea ipostază a poetului (autorul autoeroizat ca protagonist) și cea mai nouă, a unui nenăscut pasiv, legat și legănat placentar de o mamă ocrotitoare. Natura ofensivă a poeziei lui Mihail Gălățanu, abundența și virulența proiectărilor în exterior se văd contrate, dacă nu cenzurate, de această profundă, "delicioasă" intimitate: "Mă apropii prea mult de naștere. Mă
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste carnea noastră/ tânără, îndârjită, tare, frumoasă. Lasă urme adânci. Și privind la/ toate acestea, tu, nenăscutul, îți acoperi fața/ Și plângi" (Prolog). Nenăscutul cu ochii nedesfăcuți, dar plânși, intră în coliziune cu eroul preferat al lui Mihail Gălățanu (el însuși), distribuit în roluri de competitor disponibil și învingător detașat. În același Prolog, vechiul M. Gălățanu, parcă
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste carnea noastră/ tânără, îndârjită, tare, frumoasă. Lasă urme adânci. Și privind la/ toate acestea, tu, nenăscutul, îți acoperi fața/ Și plângi" (Prolog). Nenăscutul cu ochii nedesfăcuți, dar plânși, intră în coliziune cu eroul preferat al lui Mihail Gălățanu (el însuși), distribuit în roluri de competitor disponibil și învingător detașat. În același Prolog, vechiul M. Gălățanu, parcă provocat de cel mai recent, se întoarce
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
vechiul M. Gălățanu, parcă provocat de cel mai recent, se întoarce pentru a-i da replica. Aproape amuzant e că identitatea tare, ce se va impune negreșit oriunde și oricând, începe să lucreze pe chiar acest teren moale al eului nenăscut, neprofilat. Sunt, deja, din burtă, cel mai mare cântăreț al lumii"; "Iubesc, deja, pe toate femeile lumii"... De la Elegiile increatului se va trece, curând, la o naștere neobișnuită, memorabilă, "răpăitoare", "năprasnică". Moliciunea informului, plutirea ființei neînchegate sub "clopotul de apă
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
tot era calculatorul deschis, am pus și CD-ul cu versurile din noul volum al Anei Blandiana, la sonetul meu favorit, care începe cu versul "Suficientă mie nu mi-am fost niciodată" și se încheie cu dedicația: Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu...". La cafea, am citit din scoarță-n scoarță numărul 2 din Idei în dialog, pe care mi l-am cumpărat tot la Tîrg (cele două cărți noi ale lui H-R. Patapievici încă n-am apucat, deși cea
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
seara asta minunată / citesc un roman de gară / îngân melodii ebraice / arunc toate pixurile pe fereastră / scriu un poem / cu negru de purcari”; „noapte diformă / precum un corp de femeie bătrână // în seara asta vom visa / melci despuiați și câini nenăscuți”; admirat de șoferul feminin al unui camion în care invitat să urce, tânărul ajuns în fața oglinzii de acasă, constată autoironic că „tanti mințise”... Pe de altă parte, cum se observă și în postfață, trivialitatea așa de stridentă la alți congeneri
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
colți cu gură de lapte căutând disperat pieptul închis Gâtul alb cu pete al unui porumbel gângurindu-și depărtarea. Cerul din incubator Femeile pline de dor Fătul care a murit Stând în rotunda membrană din deschizătura vaginului Perechea de gemeni, nenăscutul care se arată pe ecran de ultrasunet încă viu Cer mut de incubator. Spin de consolare. Suseta de copil pe pietriș, și tu mergând mai departe. Ciudat... Ciudate zile cu iepuri și lebede cu vreascuri și cer înstelat vânt nordic
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
a bordului se modela în jurul ei pentru a o cuprinde, buretele scaunului se umfla pentru a o susține. Cînd s-a aplecat greoi pe manetă pentru a împinge scaunul mai în față, a fost ca și cum și-ar fi adus copilul nenăscut exact în centrul cochiliei mașinii, așa încît, cuibărit între materialele rezistente la impact, să poată fi transportat în siguranță acasă. A pornit motorul și am luat-o din loc, îndepărtîndu-ne de marginea trotuarului. - Au fost drăguți, nu-i așa? Nu
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
din el o săpăligă sau o armă... Pînă ce Omul descoperi energia ascunsă în sămînța de bază, - forța nucleară. Pură virtualitate genetică: cei din secolele următoare ale mileniului sînt încă plasma în suspensie, în devenire a Speciei, generațiile viitoare încă nenăscute plutind încă în stare potențială în Oceanul cosmic, cum auzea Nichita... nenăscuții cîini pe nenăscuții oameni cum îi latră... Se vor mai naște un Dante?... Un Leonardo da Vinci?... O divină Comedie și o Comedie umană...?... Va mai striga cineva
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
ascunsă în sămînța de bază, - forța nucleară. Pură virtualitate genetică: cei din secolele următoare ale mileniului sînt încă plasma în suspensie, în devenire a Speciei, generațiile viitoare încă nenăscute plutind încă în stare potențială în Oceanul cosmic, cum auzea Nichita... nenăscuții cîini pe nenăscuții oameni cum îi latră... Se vor mai naște un Dante?... Un Leonardo da Vinci?... O divină Comedie și o Comedie umană...?... Va mai striga cineva Libertate!... Va mai avea aceasta, în 2891, un sens?... Vor fi cataclisme
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]