848 matches
-
și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către aria economică sau cea ecologică. Totuși, diferența majoră între cele două programe de cercetare, apreciază Jervis, nu rezidă în faptul că neoliberalismul „vede” mai multă cooperare, ci în aceea că neoliberalii sesizează existența unui grad mai mare de conflict care nu este necesar și evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflict care nu este necesar și evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune (Ibidem, p. 49). Instituțiile internaționale Rolul instituțiilor și regimurilor internaționale este, probabil, tema cea mai importantă în contextul dezbaterii „neo-neo”. Într-o secțiune anterioară au fost definite instituțiile internaționale și regimurile internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul relațiilor internaționale (Simmons și Martin, 2002, p. 194). Urmând tendința noului instituționalism în știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (spre exemplu, explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile” - reale sau false - ale instituțiilor internaționale, (re)declanșată de neorealistul John Mearsheimer, care reafirmă tranșant concluzia realistă potrivit căreia instituțiile internaționale nu
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
7). Keohane și Martin răspund că efectul instituțiilor este „independent”, în sensul că ele controlează efectele puterii și ale intereselor; această condiționare „independentă” este posibilă chiar dacă instituțiile în sine sunt produse ale unor considerații de putere și interese. De altfel, neoliberalii nici măcar nu anticipează apariția unor instituții internaționale în arii tematice în care statele nu percep existența unor potențiale interese comune. Acolo unde această percepție există însă, instituțiile le permit statelor să se deplaseze către frontiera Pareto (Griffiths, 2003, p. 304
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt valide propozițiile realiste (Keohane și Martin, 1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod constant ideea complementarității celor două programe de cercetare, iar același lucru reiese și din observația lui Powell potrivit căreia multe aspecte importante ale instituționalismului neoliberal și ale realismului structural pot fi văzute drept cazuri speciale ale unui model mai general de sistem internațional (Powell, 1993, pp. 210-211). Referitor la metafora privind cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi văzute drept cazuri speciale ale unui model mai general de sistem internațional (Powell, 1993, pp. 210-211). Referitor la metafora privind cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă doar într-un sens „cantitativ”: neoliberalii se orientează cu predilecție înspre alte fenomene internaționale decât cele care țin de securitate. Însă aceasta nu înseamnă că ei neglijează sau recunosc vreo supremație incontestabilă a realismului în domeniul studiilor de securitate: teoria instituționalistă ar urma să „invadeze” gradual
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemul internațional construiește actorii este influențarea decisivă a proceselor prin care actorii își definesc interesele. Într-un sistem internațional ghidat de principii (neo)realiste, un stat superputere își va defini interesul în anumite coordonate. Un sistem internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Oxford University Press, Oxford. Grieco, Joseph M. (1988), „Anarchy and the Limits of Cooperation: A Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism”, International Organization, 42 (3), vara. Grieco, Joseph M. (1993), „Understanding the Problem of International Cooperation: The Limits of Neoliberal Institutionalism and the Future of Realist Theory”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Griffiths, Martin (2003), Relații internaționale: școli, curente, gânditori, Ziua, București. Guzzini, Stefano (2001), Realism și relații internaționale, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Bussines Magazin. Krugman este un economist socotit neo-keynesian, deși el se declară un liberal în sensul american al termenului, apărător al globalizării și al liberului schimb, al virtuților pieței și a primit, iată, Nobelul chiar în anul în care paradigma neoliberală dominantă tinde să cedeze prim-planul politicilor economice, odată cu criza ce a lovit întreaga lume. Așadar, el nu consideră globalizarea schimburilor ca responsabilă de problemele economice și sociale ce lovesc societățile noastre. Nu acuză nici concurența între na-țiuni ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fost reabilitat lordul de la Cambridge, John Maynard Keynes, și readuse la putere politicile sale intervenționiste, de stimulare a cererii efective în scopul creșterii și al ocupării. După anii glorioși de după al Doilea Război Mondial, Keynes fusese făcut uitat odată cu contra-revoluția neoliberală din anii '80, cînd la putere erau ideile lui Friedrich von Hayek, sau Milton Friedman. Remarcăm astfel o remarcabilă ciclicitate și în evoluția ideilor economice, fiecare mare școală de gîndire dominînd, cu aproxima-ție, durata unei generații. La noi, după 39
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cea de dreapta, dar și cele două modele opuse ale dezvoltării sociale cu care Rusia s-a confruntat în secolul XX. Pe de-o parte, ”socialismul de stat”, ce a permis industrializarea alertă a statului, iar de cealată parte, sistemul neoliberal lansat în anii 90, concentrat pe eficientizarea producției care a condus la polarizarea sărăciei și bogăției. În același editorial, Gorbaciov continuă: "La organizarea unui referendum poate contribui un nou partid politic, dar de formarea acestui partid trebuie să se ocupe
Gorbaciov cere schimbarea Constituţiei în Rusia () [Corola-journal/Journalistic/58786_a_60111]
-
tranșante, formulându-și părerile în probleme care îl interesează. O fată atrăgătoare, Anya, întâlnită în spălătoria blocului dactilografiază manuscrisul, treptat ea însăși ajunge să-și exprime ideile, infuzate de conviețuirea cu prietenul ei Alan, tânăr consultant în investiții, cu gândire neoliberală. Cititorul are de urmărit simultan minieseurile lui J.C. pe teme diverse (apariția statului, democrație și anarhism, Machiavelli și Al-Qaeda, muzica lui Bach și literatura lui Dostoievski) din paragrafele de sus, cele mai consistente ale fiecărei pagini, cele două comentarii făcute
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
iar decontul ar puea veni în 2013, când va începe plata împrumuturilor luate de la FMI sau Banca Mondială. Materialul cuprinde un o analiză ce pleacă de la evaluarea deficiențelor structurale și instituționale ale României, manifestate în perioada de aplicare a politicilor neoliberale (anii 2000), consecințele acestor politici fiind vizibile în accentuarea efectelor crizei. Încheierea unui nou acord de finanțare cu FMI, BM și UE nu a putut opri procesul de periferizare a României, început odată cu aplicarea viziunii neoliberale asupra dezvoltării economice, și
STUDIU: De ce a intrat România în criză. Cum ne-au aruncat Boc şi MRU la periferia Europei () [Corola-journal/Journalistic/51819_a_53144]
-
de aplicare a politicilor neoliberale (anii 2000), consecințele acestor politici fiind vizibile în accentuarea efectelor crizei. Încheierea unui nou acord de finanțare cu FMI, BM și UE nu a putut opri procesul de periferizare a României, început odată cu aplicarea viziunii neoliberale asupra dezvoltării economice, și înțeles, acum, ca variantă pasivă de traversare a crizei. Acest proces, ce are efecte pe termen mediu și lung, conduce la incapacitatea statului de a juca rolul de arbitru pe o piață funcțională și, de asemenea
STUDIU: De ce a intrat România în criză. Cum ne-au aruncat Boc şi MRU la periferia Europei () [Corola-journal/Journalistic/51819_a_53144]
-
subversivă e programatic inhibată de noul Sistem, statul național e, tacit sau pe față, delegitimat imagologic. Singura finanțată și promovată, prin tot felul de fundații externe și ONG-uri bine orientate, este literatura corectă politic, o floare la butoniera globalismului neoliberal, cu anticomunismele, hedonismele autenticiste și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite s-o «servești»”. Pot fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
Euresis și al unor intervenții răzlețe (de reținut neapărat și contribuțiile lui Ion Simuț), problema canonului și a canonizării nu și-a creat un dosar realmente serios. Cu adevărat, nici una din cele două tabere întrevăzute, să le zicem, conservatoare și neoliberală, nu și-au definit convingător nici câmpul de acțiune, nici strategia. Nici susținătorii estetismului modernist, nici multiculturalii postmoderni nu au un text solid, clar și tranșant. Canonic. Și unii și alții (atâția câți sunt) se pierd în „ceruri înalte”. Unii
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
lui Tony Judt despre spiritul revoluționar vest-european din acei ani e însă drastică: „În ochii noștri, cel puțin, eram o generație revoluționară. Păcat că am ratat revoluția.” Sînt în carte rînduri excepționale - și mult mai crude - și despre avîntul paradigmei neoliberale, despre faptul că azi studenții de top din facultățile de economie se grăbesc să devină CEOs în vreo multinațională, în vreme ce colegul cel mai strălucit în ale economiei al lui Judt devenea guvernatorul Băncii Angliei, despre faptul că „am ajuns să
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
curator de expoziții și critic de artă, a editat și a publicat mai multe cărți de critica și teoria artei, iar Subiectivitatea-Marfă este debutul său pe piața românească. În câteva cuvinte, eseul său este o critică de stânga a societății neoliberale de consum care a pervertit arta, a făcut din galeriile și muzeele de artă niște "buticuri culturale" și i-a redus capacitatea de revoltă social-politică la un sistem de logo-uri și simboluri vandabile în Mall. Teoria lui nu este
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
în câmpul culturii. ș...ț Muzeele au fost transformate în vitrinele culturalismului, în care mizeria socială devine luminoasă". Marketingul cultural este acela care creează artificial dihotomia underground-overground, căci contracultura ("produsele încărcate cu apel subcultural") e mai bine vândută. Integrată sistemului neoliberal într-atât de tolerant încât să accepte instituțional propria critică, arta își pierde caracterul militant și, implicit, posibilitatea unei alternative politice, devenind o cale de mediere la cheremul sistemului: Impulsul comunitar al așa-numitei arte de proiect rămâne prins în
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
care lucrează undeva într-o corporație transnațională, într-un trust media, în raport cu marele capital", a spus Mircea Geoană. El susține că propunerile Guvernului încurajează "haosul", putând fi periculoase pentru "echilibrul social". Propunerile Guvernului aruncă legislația muncii într-o extremă ultra-ultra neoliberală, care este periculoasă pentru echilibrul social și pentru interesul economic, inclusiv al marelui patronat din România. Este o încurajare la haos, tensiune socială și abuz", a mai spus președintele Senatului. Geoană afirmă că, în condițiile asumării răspunderii Guvernului pe Codul
Geoană: Depunerea unei moţiuni de cenzură în cazul asumării Codului Muncii este obligatorie () [Corola-journal/Journalistic/49039_a_50364]