845 matches
-
prin uciderea a sute de milioane de oameni, considerați dușmani de clasă); Pag. 557: „Eram și eu nițeluș snob, deși reputația mea era stabilită Încă din 1917: eu eram bolșevic. Aveam 13 ani! Simpatizam Revoluția din Octombrie, fățiș... Citeam cu nesaț și aprobam tot, dar absolut tot ceea ce se petrecea În Uniunea Sovietică”. Pag. 586: „,... zăceau rădăcinile tainice ale eflorescenței mele enciclopedice judiciare la 19 ani.” Pag. 617: „Eu nu cred În Dumnezeu... Eu sunt liber cugetător” (liber-cugetător); Pag. 621: „Am
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
al listei. Și, În privința eroului nostru, așa s-a și Întâmplat. În anii primei legislaturi a fost ponderat. A furat mai cu perdea, mai câte puțin, la Început, dar, pe măsură ce timpul trecea, pe măsură ce experiența primarului creștea, Pârjol pârjolea mai cu nesaț, mai cu nerușinare, mai cu Înverșunare. Pământ, și iar pământ! Își dorea, mai mult decât orice pe lume, pământ! Cât mai mari suprafețe de pământ, pe care și le alătura, celor de mai dinainte, Încât, moșia sa, după cum Însuși se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și-ar mai fi mutat privirile, În veci de veci, În altă parte; și, cu ele flămânde, o Învăluia; o Învăluia, Într-o totală uitare de sine, i se păru, ei, când, el, Își mișcă mâna, apucă cu poftă și nesaț, paharul cu apă rece, de fântână, pe care și-l duse, instantaneu, la gură, și, din care sorbi, până la capăt. Puse paharul la loc, se ridică, Îi mulțumi pentru tot, Îi sărută mâna, Își puse pălăria pe cap și ieși
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
asta, poate că e mai bine să vorbim la o viitoare Întîlnire. Toți vrem să avem succes Cu vreo două zile În urmă mă Întorsesem din peregrinările mele cu șevaletul și cutia de culori, puțin cam obosit, dar mulțumit că nesațul de natură mă ajutase să umplu vreo cîteva cartoane cu ceea ce reușisem să fur din gingășia florilor de cîmp și splendoarea de lumini și umbre feerice dezvăluite ochiului doar pentru cîteva minute, cînd soarele dimineții pare că vrea să atragă
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
i-am sugerat că ar trebui să bea niște apă, ceea ce șoferul a și făcut ca și cum ar fi așteptat sugestia mea. spre uluirea mea, insul avea o sticlă cu apă pe bancheta din dreapta, din care a început să tragă cu nesaț cîte un gît, continuînd să conducă mașina cu mîna stîngă. Ceea ce avea el în gît sau în piept sau în plămîni părea însă imposibil de oprit sau de calmat, omul continuă să tușească și să scuipe într-o batistă de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
vreo declarație cumartori sau i-ai dat vreo scrisoare în mână, din care rezultă că ai promis s-o iei de nevastă, înainte de a coabita cu ea? Titi rămase încurcat de verbul "a coabita". Zise totuși: - Nu! Aurica sorbea cu nesaț toată această convorbire, și ochii îi străluceau de o stranie voluptate, ieșiți din orbitele vineții. - Va să zică n-ai promis nimic, n-ai dat nici un document la mână. Perfect. Dar, mă rog, tu i-ai propus coabitațiunea, ori ea te-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la curent cu programa școlară, îl examinară de mântuială, îi umflară rubricile catalogului cu calificative nemeritate, de la excepțional în sus, îi sorbiră, cu ocheade hulpave, răfăriile, amănuntele, aproape întingîndu-și unghiile în ciorba fierbinte a imaginii sale și-și astâmpărară cu nesaț curiozitatea. Spre deosebire de stradă, pricepură imediat că aveau de-a face c-un rahat de copil, rămas într-o ureche. Depășea totuși ce-și imaginaseră despre el, hurducăindu-și fiecare oscior în tramvaiele care-i purtaseră până aici. După ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul, suspinător și totdeauna dulce În poezia lui Bolintineanu, se topește În „noaptea parfumată”. Marea este principalul furnizor de substanțe adorate: Conrad soarbe cu nesaț „parfumu-ți dulce” și-și spală gîndurile negre În efluviile aromitoare ce Însoțesc voiajul său În jurul insulelor grecești. Toate corpurile din cele trei universuri (uman, vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea” deschide poarta voluptăților secrete
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-și ca acesta să devină scriitor. Mama, Rosina Tucci, a fost afectată de o boală gravă care a adus-o în scaunul cu rotile. Încă de copil, Dante a fost fascinat de cărți și de "pommedìje" (povești folclorice) ascultate cu nesaț la gura sobei. Relatează el însuși într-o poezie scrisă la 13 ani: "Seara colind/ din casă-n casă/să ascult basme/povestite de bătrâni/ în preajma vetrei/ca un cerșetor/ce are nevoie de-o bucată de pâine". Stabilindu-se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se apropie și îi întinse mâna. El se căzni să se ridice, rămase așa câteva clipe, clătinându-se. — Amețesc puțin, dar îmi trece... Totul e să stau cu ochii deschiși, altfel mă ia cu amețeală. Acum, arată-mi... Privea cu nesaț. Cosmina socoti că înălțimea e cam aceeași cu a balconului lui. Îl lăsă să-și reînnoade firul. Acolo, spuse, după ce, din mișcările capului, înțelese că el văzuse totul și acum o lua de la capăt. Bărbatul de pe tro tuar, de dincolo de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
energii. De aceea, chipul palid râse de stânjeneala lui și îi aruncă portocala care venea tot mai încet, ca și cum s-ar fi rostogolit pe nisip, tot mai încet și mai aproape, până când se opri. Apoi începu să plutească, privind cu nesaț către lumea care începea să se dezmorțească și, mai ales, privind de sus către sine. Dintr-odată însă strigătul disperat al Melaniei rupse vraja. Ea rămase împietrită în ușă, uitându-se la fratele ei cum zace, cu capul căzut peste
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unii de la alții... — Fumează și ăștilalți doi, mârâi Pârnaie, întinzând mâna din nou. — Zi bogdaproste, interveni Isaia. Făceți-o poștă, adăugă, și întinse pachetul către Bunelu, care ajunsese mai târziu. Ho ! strigă, văzând cum își suge bătrânul fălcile, trăgând cu nesaț, că n-oi fi horn ! Magdalena rămăsese cu mâna întinsă, nimeni n-o învrednici cu vreo privire. Iadeș își adună fierătaniile și trase sacul mai într-o parte. Se așezară care încotro. Io știu mormanul ăsta de când eram mic, visă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oftă. Mierlă făcu două volte în aer, apoi se așeză drept pe creștetul lui Pârnaie, care ședea cu umerii țepeni, ca o statuie. Sau cel puțin așa îi văzură Puțică, cei cu ochii împăienjeniți de vaporii de aurolac. Trăgeau cu nesaț din punga de plastic ținută strâns, ca nu cumva aburii amețitori să se risipească. Era felul lor de a respira, care îi făcea liberi, gata să îndure bătaia și foamea. Viața le era plină de neprevăzut, auzeau de parcă ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Le înțepeniseră genunchii și se mutau de pe unul pe altul. Magdalena se întinsese pe pământ, cuibărindu-se ca în pân tecul mamei. Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se apropiară de cădelniță, trăgând cu nesaț din alcoolurile evaporate, dar nările lor tăbăcite de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca fiind celălalt. Așa se întâmpla și în vis, a doua zi Puțică se trezeau, fără s-o știe, fiecare în locul celuilalt. Magdalena rămăsese cu ochii deschiși. Dacă adorm, se tânguia, n-o să mă mai trezesc. Lucică o privea cu nesaț, îmbrățișând-o, atunci când fruntea i se muia de sudoare. Avea acea disperare a dragostei care e cel mai potrivit leac împotriva somnului. Știa că, dacă ar fi adormit primul, ar fi murit în somn amândoi. De aceea rămâneau treji, privindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai vastă (el începe modest și sfârșește grandios), preluarea ajunge treptat să se facă în exces. Proiectul este prin natura lui expansiv; el tinde să preia și să consume tot ce îi iese în cale. El "aruncă înainte" propriul său nesaț și nevoia de lucrul numit devine atât de aprigă, încît îmbrățișarea care ocrotește se transformă în cuprindere devastatoare. Raportul meu cu ființa lucrului numit nu mai este sacrificial; în actul preluării lui în proiect, eu nu mai recunosc eternitatea tiparului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
actul preluării lui în proiect, eu nu mai recunosc eternitatea tiparului care generează fără încetare ființa lucrului consumat; eu nu mă mai întorc către fondul comun care asigură perpetuarea ființei lui și care face cu putință manifestarea puterii mele. În nesațul preluării, eu ating însuși fondul acestei ființe și îi distrug tiparul. Uit că ceea ce nu eu am făcut nu poate fi refăcut de mine și că distrugerea lui este astfel ireversibilă. Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi). Fabricație
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la "mine" și de la "altul" până la "mulți" și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului meu. Pe de altă parte, însuși faptul că libertatea se educă implică existența unor grade de libertate diferite și posibilitatea transferului de la "mai mult" la "mai puțin". Or, se poate foarte bine ca formarea mea în sfera libertății să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un moment dat, cu chipul brusc transfigurat, cum apropiindu-se prima oară de Ceaușescu, a simțit că aerul din jurul acestuia începea să vibreze "de la 20 de metri". M-am întrebat ce s-a întîmplat cu omul acesta pentru al cărui nesaț de mărire pământul întreg părea prea mic. Am auzit că a sfârșit ca adjunct al lui Uricaru la Uniunea Scriitorilor. 30 iulie Zilele trecute mă sună glorioasă de la Paris Monica Lovinescu să-mi spună că tocmai făcuse o "salată de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se adresează adeseori câinelui. Vocea mamei are identitatea chemărilor fetiței la masă. Iar vocea fetiței, în după-amiezele și serile lungi de vară, e vocea fericirii depline pe care nu o au decât copiii atunci când se joacă. Țipetele ei, născute din nesațul jocului, tropăitul de la un capăt la altul al curții, tonul care vrea să devină dintr-o dată poruncitor atunci când se adresează câinelui, chiuitul strident care acompaniază când și când puseurile de excitație ludică ― acestea toate reprezintă muzica asfințiturilor care pătrunde prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aș vrea. (VEHICULUL costumat ca și EL a făcut tocmai un pas pe scenă, se mângâie absent și obscen, ia o poză de învingător și dispare) EA: O față spălăcită împotriva culorilor frumoasei Prostii. Eu mă privesc pe mine cu nesaț prin fața mea spălăcită. Fața mea îmi povestește mai puțin despre Rezultat cât mai ales despre Expresionat, ca poveste a acestei Expresionări. Marile proiecte povestesc întotdeuna povești mult prea mici, limitări ca o Dușmănie față de Față se strecoară în aceste condiții
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la vârsta senectuții, rezultatul dăruirii totale, dragostea de oamenii și meleagurile desăvârșirii sale, OMUL înconjurat de prieteni! Un dascăl ca mulți alții din România (beneficiar al respectului celor din jur pentru faptele sale) și ale cărui vorbe sunt „sorbite” cu nesaț de cei sinceri și dornici de cunoaștere! Mihai ZABORILĂ Regizor artistic la Opera Națională Română din Iași UN DAR DE SUFLET Ca fiu al satului și la vremea publicării acestui important documentar, ca primar al comunei, voi avea sentimentul datoriei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avea decât patru hectare de pământ de cultură. Iată însă spusele domnului Roman P. Scumpu referitoare la cele expuse, dar și prejudiciile suportate de familia sa:”Trăitor al acelor vremuri, m-am aplecat cu mult interes și am parcurs cu nesaț, pagină cu pagină. Mă opresc la pagina 29 și constat cu stupefacție și indignare că întrunul din numerele ziarului „Păreri”, la rubrica „Dușmanul poporului” în articolul „Primarul comunei Priponești”, semnat: „Un țăran din Priponești” se relatează că un grup de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
adăpostul pădurii trăiesc o mulțime de viețuitoare. Medicina a arătat că orice contact al omului cu zonele împădurite (,, plămânii verzi’’ ai mediului) exercită o influență binefăcătoare asupra organismului. Copii, ori de câte ori aveți prilejul, faceți drumeții prin pădure! Respirați aerul proaspăt cu nesaț și bucurați-vă de frumusețile fără seamăn pe care natura ni le oferă cu atâta generozitate! Fiți cu băgare de seamă! Un adevărat iubitor al naturii nu va strica nimic din ceea ce ea a creat. Ocrotiți natura! Ea este casa
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
bilete improvizată, făcând slalom printre mormanele de moloz. Nimerise locurile 61 și 62. Locul 61 de lângă ușă îl va ocupa el, tatăl, iar fiica locul 62 de vizavi. Locurile lui preferate, încă din vremurile de tristă amintire când fuma cu nesaț și pasiune Cu toate că de curând împlinise cel puțin două decenii de când renunțase definitiv la acel obicei nociv și distructiv, deprins în anii milităriei, acum, la cei peste șaptezeci de ani ai săi, încă îi plăcea să călătorească la fereastră în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]