1,496 matches
-
singurătatea sa, o singurătate în care de fapt nu este singur, ci împreună cu amintirile. Însoțitoarele sale. Ori mai bine zis, înlocuitoarele celor pe care i-a pierdut ireversibil din viață, dar nu irevocabil. Prezența lor ca amintire este o flacără nestinsă. El trăiește între viață și moarte, între sine și cei dragi. Lipsa lor se confundă cu un gol imens care se îndeasă în propria-i ființă, obligându-l să se hrănească din el. Acest maniac al amintirilor este subjugat obsesiilor
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
cer , în necuprins , Să colindați rugul aprins de stele , În nopți de insomnie sau de vis. E Reghinul orașul ce tresare, Viori se arcuiesc plutind pe cer , La simfonia toamnei, muribundă Timid, vă deranjează-un menestrel. Cuvântul său de inima nestinsă Coboară în odaie sau salon... Scânteile din rugul nou de stele Vor arde exploziv sau monoton... E Reghinul etern, oraș fierbinte, Vă mulțumesc și vă iubesc, amici, C-ați rupt o clipă din clepsidra vieții Să fiți cu mine seara
SEARĂ DE NOIEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373153_a_374482]
-
în Calea Lactee Prin esența divină ce-o port - strop de curcubeu Desprins poate cândva din luminoasa Casiopee... Fost-am în norul galactic un bob aprins Din dragul protonilor de-a călători la infinit Spre dragostea a doi părinți, cu dor nestins În lumea durerii, cu iubire, din iubire-am venit! Dacă azi în corpul meu dansează superbia Și radiez lumină celulară, aurită de fotoni E pentru că Tu ai conceput să vieze feeria Liantului mirific-senzitiv, măiestrit în neuroni. Azi sunt pulbere stelară
ROATA VIEȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373215_a_374544]
-
Șachir Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Tinere mlădițe Tinere mlădițe, de pe un plai cu dor, Au pornit în lume să cate-un viitor Cu aripile frânte, cu văpaia stinsă, Un grăunte speranța, singura nestinsă. Privirea lor deschisă visează o altă lume În țara nimănui și fără de un nume Fii ce-au crescut în cântec de condori Prin timp sunt ei acum doar niște călători Se vor întoarce-odat’ din drumul lor alert, S-alerge pe-
TINERE MLĂDIȚE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372151_a_373480]
-
Autorului Nu mai ascult glasul ce păcălește, I-am crezut iluzia orbește, Voi asculta doar glasul ud al ploii Ce curge-n gândurile primăverii... E-o voce adierea pădurii Ce ne-a ascuns sub frunze glasul urii, Cânt de izvor nestins ascult acum, Nu mai vreau vorbe ce mă abat din drum... Voi învăța s-ascult și răsăritul, Lumină aud foșnindu-mi sufletul... -Oare, Iubire, voi ști să te ascult? Rătăcit-am un glas de dor, demult!... Un sâmbure de viață
NU MAI ASCULT... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376251_a_377580]
-
-i răpus de dor și-n sânul dragului s-a pus Cum rătăcirilor vă rabdă neliniștile gândului Când inima de fată dragă i-așterne cale dânsului Învăpăiata tot încearcă s-aprindă iarba necosită În pajiștea-i învolburată pân-la fântâna înlăcrimată Nestinse poezii de-amor adună-i setea la fântână Din versul meu când bea cu dor la inimă să i se pună. Referință Bibliografică: de Dragoste / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi
DE DRAGOSTE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379647_a_380976]
-
din 30 noiembrie 2016. Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri și palele de vânt Și păsări cântătoare și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși,În floarea purpurie sudoarea lor miroși,Că trupul lor în glie de veacuri se topeșteȘI-n grânele bogate azi încă mai rodeșteCu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară,Așa precum în lupte și sângele-și vărsară.Credința fără margini, iubirea de pământ,Le-o cântă peste câmpuri și palele de vântși păsări cântătoare și râuri și pâraieși fără de odihnă picurii de ploaie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, ... Citește mai mult Limba română e mama cea bunăCare îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-am născut să vorbim astă limbă,... XX. FLORILOR, SURORILOR..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015. Florilor, surorilor, azi, din roua
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-ai pus suflare Tânjind după iubire...privind spre-albastra zare... Din prima clipă-a vieții purtând un tainic dor De patria cerească...de aripi pentru zbor... Tu ești măreț în toate...sublim, de necuprins, Ești Dragostea ce arde de veacuri de nestins Iar eu...un biet netrebnic murdar și păcătos Prea des căzând pe calea din traiul tumultos... Și totuși, Domnul meu, ce har mi-ai dăruit Să mă cuprinzi la Pieptu-Ți...să știu că sunt iubit... Da...voi striga spre ceruri
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
ai iubit... Sunt umbra ce-aleargă prin viața de chin Pe calea de lacrimi, dureri și suspin... Sunt glasul ce strigă în rugă să vii Să-mi dai iar putere în zile pustii... Sunt focul ce arde pe-altar de nestins De când cu iubire la Piept m-ai cuprins Și-n imnul de slavă ce-nalț către cer E viața mea Doamne ce-n dar Îți ofer... Sunt eu...o făptură cu bune și rele... Sunt inima-n clocot ce-aleargă
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
faceți sărbători/ Și-L fericiți pe Dumnezeu. Voi, descendenți din prinți și crai,/ Din oameni simpli, din țărani,/ Din învățați, cu, fără bani,/ Ne faceți viața colț de Rai;/ Voi sunteți lumii viitor,/ Făclii în nopți fără poteci / Și jar nestins în inimi reci,/ Oițe Blândului Păstor”. GEO CĂLUGĂRU membru al U.S.R. Referință Bibliografică: GEO CĂLUGĂRU: CĂRTICICĂ PENTRU TONI de MARIA NICULESCU / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
luni de zile, Ploaia așteptată nu mai vine. Scade apa-n lacuri și fântâni, Secetă-i de multe săptămâni, A pârjolit câmpuri și dealuri, A frânt dorințe, idealuri. Zefirul a adormit, Soarele ne-a toropit. Orașele sunt cuprinse De betoanele nestinse, Care adună, acumulează Căldura ce o radiază. Sufocă oameni, plante, animale, Trăim azi clipe infernale. Te invocăm și-ți cerem ploaie Arșița să o mai înmoaie. Slavă Ție Sfântă Fecioară, Ai grijă de această țară! Ionel GRECU 13.08.2015
VARĂ INFERNALĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374668_a_375997]
-
Înlănțuiți, fierbinți, la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci. Tablou floral vom " ninge " prin poieni, Topind zăpada veșnicelor ierni, Cu-amorul nostru, jar de foc nestins, Doi elegiaci...Cu primăvara-n vis... ( 22.04.2017 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: IARNĂ PE VECI ( II ) / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vă mulțumesc... Puzderie de gânduri răsar în fapt de seară Fierbinte picurând, ca lacrima de ceară. Azi, prin cotloane-ascunse renasc în mine, vise Rugandu-ma frenetic să le păstrez nestinse. Prin văile umbrițe de nori cerniți, si gri Seninul își croiește poteci prin razele-aurii. Azi, din izvor secat de-atata dor și pătimi Aleargă către voi, sfioase, înrourate lacrimi. Cuvintele nespuse se-nvalmasesc pe buze. Tăcerea fără rost nu-și
VA MULTUMESC... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375752_a_377081]
-
tot ce-i nefiresc Pe trupurile calde se răzvrătesc broboane călătoare Și-n nebunia lor, ne-ndeamna spre păcatul strămoșesc. În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheate Care imi poartă pasul catre-al tău suflet cald Speranța răscolește dorul nestins, pe pleoapele pudrate Și din privirea mea răsar stinghere, trei boabe de smarald... În gândul tău, adăpostești ocrotitor, neliniștile toate Iar gândul meu se cuibărește cuminte-n al tau gând Tu risipești cu-n gest dureri, le-ascunzi în albă
ÎN GÂNDUL TAU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375771_a_377100]
-
picură din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață... Sculptate într-o stânca de așteptare mută Tăcerile-s atinse de o făclie aprinsă. Tu, trecătorule, când treci pe-aici, ascultă... Ce-ngâna șoapta unui foc cu flacăra nestinsă! Cuvinte răsturnate peste deșert arid Luate sunt de vânt și duse-n depărtare. Privesc spre orizont, cu-albastru îl cuprind... În fiece apus, e-un răsărit plin de culoare! Pe florile brumate de toamne nesfârșite S-au stins culorile într-
ZEFIR, VIORI ŞI FOC de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375767_a_377096]
-
Spune și Părintele DUMITRU STĂNILOAE, cel mai înalt Duh al ORTODOXIEI (din Răsărit! - zic așa, când văd, cu mâhnire, în câte colțuri de lume amurgite au trebuit să migreze valahii noștri... - cei mai mulți, din pricini de necaz și de multe și nestinse nevoi!), mai spre zilele noastre (cele de adânc păcat al uitării și zile ale marilor șovăieli și întunecări ale Duhului...zile și veac de întindere a beznelor celui rău!): ”Prin Înviere, El scoate lumea din starea bolnavă în care s-
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
2016 Toate Articolele Autorului Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri și palele de vânt Și păsări cântătoare și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 24 IUNIE 2014, de sânziene Spumoasa pânză a iilor Fulgeră numai frumusețe Modelele își au farmecul lor Prin gingășie și prin tandrețe. E o tradiție nestinsă Amplifică farmecul femeii Și fiece culoare-i prinsă Cu toată lumina ideii. Ne este din străbuni rămasă Deci ne oferă identitate, E un veșmânt de mare clasă Dar și de autenticitate. Pe străini îi extaziază Tezaurul portului popular Căci pe
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
să explodez și să ard tot Universul? Dă drumul lacrimilor tale să curgă șiroaie, să-mi stingă furia și să mă liniștesc! Se porni o ploaie torențială care stinse pârjolul și inundă grădina. Slujitorii reveniră la Soare-Împărat, iar căpitanul Foc Nestins îndrăzni cu o întrebare: - Și acum ce facem, Majestate? - Luați-i pe cei doi străini și aruncați-i în temnița cuptoarelor! Faceți-i scrum! Iar pe fiica mea s-o duceți în închisoarea din turnul palatului. Toți se înfiorară, dar
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
gardă de doisprezece străjeri cu poruncă s-o ducă pe prințesă în iatacul ei din palat, cu trăsura sa trasă de cei doisprezece porumbei, acolo s-o dezlege, dar să încuie ușa și s-o păzească. Apoi, împreună cu căpitanul Foc Nestins și gardienii săi, luară pe Mărțișor și Norocel pe care-i duse la palat, în sala cuptoarelor solare. Aceste cuptoare, celebrele cuptoare ale lui Soare-Împărat, foloseau, probabil, la reîncărcarea cu energie a globului său de foc. Spun “probabil” pentru că nu
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
scară laterală din holul principal, care ducea în sala tronului, dădeai într-un coridor luminat cu lămpi albastre. În capul coridorului era o ușă de granit pe care era înscris numărul 666. Când au ajuns în fața acestei uși, căpitanul Foc Nestins a strigat: - Sunt 011, deschide 666! Ușa cu pricina s-a deschis, intrând într-un perete lateral. În față a apărut un nou coridor pardosit cu gresie neagră., iar pereții și plafonul dintr-un metal roșu-strălucitor. Temperatura era ridicată și
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
perete lateral. În față a apărut un nou coridor pardosit cu gresie neagră., iar pereții și plafonul dintr-un metal roșu-strălucitor. Temperatura era ridicată și atmosfera sufocantă. Prizonierii începură să transpire și să tușească. - Ce zici, căpitane Zefir, spuse Foc Nestins, îi aruncăm în cuptorul cel mare sau în cel din fața noastră, că e mai aproape? Când auziră de cuptor, prizonierii începură să tremure. Norocel începu să scâncească și să chițăie precum un șoricel în gura pisicii. Căpitanului Zefir i se
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]