973 matches
-
trei se îmbarcă, Plainjones în față, Harry Kerch și Naomi Ruth Fisher în spate, agenții F.B.I. și pușcașii marini, câte patru, se îmbarcă și ei, și alaiul pornește. Naomi Ruth privește cu dezgust străzile înguste, prost pavate, țipătoare. Ce oraș nesuferit, ce murdar, se gândește. Ce lume străină. Cu doar câteva zile în urmă, vineri mai exact, drept în fața bisericii Batiște, un vagabond murdar și beat își scosese din pantaloni membrul viril care-i apăruse dintr-o dată pasagerei înrămat în pătratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mai deveniră obligatorii, iar cuvântul „colegi” căpătă din nou o semnificație abstractă. Cerul scutura o măzăriche deasă ce ricoșa pe asfalt ca și cum cineva vărsa peste oraș o pungă cu biluțe de gheață. Dar nu veni nici așteptata zăpadă, nici zloata nesuferită de la începututl iernii. În timpul nopții, pământul se usca la loc și dimineața începea din nou să plouă cu bile, cam până pe la prânz. Atunci, pășind pe stratul subțire de gheață ce se transforma lent în apă, Elena și Ioana băteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de soare care nu-l prindeau deloc, iar ea se fâțâia într-o fustă mini la minus două grade. Se țineau de șold și se tot lipeau unul de altul, pupându-se și mângâindu-se în cel mai ridicol și nesuferit fel. Imaginea acestui cuplu putea într-adevăr cauza o criză de stomac, fu de părere Elena, și asta nu neapărat din cauza exuberanței lor erotice; dar era o nepotrivire flagrantă de caracter și stil, o supărare pentru ochi și minte. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
am luat o mapă, hârtieși creion, și m-am pus pe notat. Dar mai întâi: O să spun câte ceva despre vecinul de deasupra. Vecinul de deasupra e pensionar, are ochelari, frunte lată, pulovere portocalii, puțini dinți în gură și un tic nesuferit: plescăie. În fiecare dimineață își scoate la plimbare canișul maro și gras, cu ochi extrem de inteligenți, și, pășind cătinel încoace și încolo, plescăie. Nevasta i-a murit. Are o fiică și un nepot care îl vizitează sâmbăta. Precum se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lucru. Se descurcă, cred, spuse ea răzbunătoare. Deși foarte manierat. Și-i face viața un calvar lui Bill. Îmi place de Bill. E cu picioarele pe pământ. Scenele cu el merg chiar bine. Dar Bill e un homofob bătrân și nesuferit, comentai eu. Janey ridică din sprâncene. —Cu mine se poartă bine, zise Helen, și ăsta e singurul lucru de care-mi pasă. Am comandat deja? Sosiră antreurile. Mi-am mâncat supa fierbinte și acră într-o clipită și am ronțăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
veche de pantaloni de stofă care nu se potriveau cu structura lui solidă și un pulover Aran1 care m-a făcut să mă gândesc preț de o clipă la Tom, care călătorea în acel moment în India, cu prietena lui nesuferită. —Voiau să știe unde eram când s-a sinucis Philip, chestii din astea, spunea Ben. La care, tot ce le-am putut spune a fost că probabil ocolisem the Angel 2 pe jumătate în autobuzul 73... Și dacă auzisem vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
seama mult prea târziu că vorbise cu voce tare. —Dovada că nu e imposibil se află peste tot în jurul tău, a remarcat Jake înțepat. Hugo l-a ignorat. Prima lui impresie despre Jake, și anume că acesta era îngâmfat și nesuferit, nu făcuse decât să i se întărească pe parcursul întâlnirilor ulterioare. Și mai era și palida aia de nevastă-sa, care râdea ca o proastă și se uita la el cu adorație. Din ceea ce Amanda - spumegând de furie - îi povestise despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
gata de plecare, fără să mai pui la socoteală și pregătitul propriei persoane în același timp. Dar apoi și-a amintit că, dacă exista cineva care să reușească în mod uimitor, atunci aceasta trebuia să fie Alice cea serioasă și nesuferită. Alice cea serioasă, cu mâna ei de fier - asta dacă poveștile înveninate ale Amandei erau adevărate: cum că femeia asta ținuse sub control nu numai întregul departament juridic de la Intercorp, dar și majoritatea ziariștilor din companie, în felul ei pedant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
borcan fără s-o ardă. Deprimat, Hugo a coborât privirea asupra cărților risipite pe genunchi. Apoi, a auzit un sunet înăbușit. Un nas tras. A ridicat imediat ochii către Alice. Dumnezeule, da, umerii îi tremurau. Alice cea serioasă, buna, dar nesuferita Alice plângea. Lăcrima peste Cum să te distrezi pregătind cea mai bună mâncare organică pentru copil. În mod evident, nu era chiar așa de distractiv. Hugo a sărit în picioare îngrijorat. Cărțile s-au prăbușit pe podea. —Ești bine? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Nici nu simți vreo arsură pe gât. - Mulțumesc. Și gândi instantaneu iată că Magicianul poate fi și ospătar, și chiar unul foarte bun, a nimerit exact cantitatea necesară de alcool, dacă pui prea puțin nu e bine, vin cuburile astea nesuferite și diluează băutura, pierzi adevăratul gust. 11 Capul i se roti către peretele pe care stătea atârnat ceasul. - Îmi poți spune de ce se joacă timpul cu mine? Ce înseamnă timp, înainte de toate? - Mă enervezi, Magicianule, ți-am pus o întrebare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
individ care vrea să alunece pe gheață dar uită că încalță patinele doar din an în Paște. Ai talentul - și nu este un compliment - de a complica inutil lucrurile. Dădu din mână ca și cum ar fi vrut să sperie o muscă nesuferită, apărută din neant. - Nici nu mă interesează dacă port un dialog cu mine însumi sau cu tine, Magician tâmpit. Pur și simplu vreau să ajung la o concluzie. E mai bine atunci când scrii tu, ca scriitor, ceea ce te frământă, sau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Una răsuflată, te asigur. Știu mult mai multe decât îți închipui, Scriitorule, cu toate că până acum - ținând cont de toate experiențele pe care le-ai avut alături de mine - ar fi trebuit să îți dai seama și să nu mai faci pe nesuferitul. Nu-mi place când ești sau vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
închipui, Scriitorule, cu toate că până acum - ținând cont de toate experiențele pe care le-ai avut alături de mine - ar fi trebuit să îți dai seama și să nu mai faci pe nesuferitul. Nu-mi place când ești sau vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot întâmpla multe lucruri neplăcute atunci când un magician își iese din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
În Dumnezeu. Sunt nespus de igienic, ordonat, vrednic, parolist și punctual. N-am Întâlnit vreun semen atât de parolist și punctual ca mine. Prețuiesc Cuvântul mai mult decât viața. Calitatea-mi fundamentală de a afirma și adevărurile neconvenabile mă face nesuferit, indezirabil, nu doar printre colegi și cunoscuți, ci și printre ai mei (fii, frați, surori, cumnați, cumnate, nepoți). Cumpărai, recent, un loc dublu de veci la cimitirul din curtea bisericii satului Poiana Câmpina, În zona de „confort sporit”, având următoarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
avea nevoie de el, m-a prevenit el. Adina Dabija 48 Am plecat pe faleză, singură și tristă, cu caietul bleumarin sub braț. Dumnezeu iradia Încontinuu de pretutindeni, perfect misterios. Frișca se topise din senin și totul devenise lipicios și nesuferit. Adi tocmai se Întorsese de la muncă din iugoslavia, unde fusese plecat aproape doi ani. Noaptea, În tren, pe drumul de Întoarcere, un țigan Îi furase tot ceea ce reușise să agonisească acolo timp de un an. Cel puțin așa pretindea Adi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sufletului corespunză- tor transformării materiei brute În poezie, lumea devine moale și ușor de modelat. Este suficient să dorești ceva și totul se transformă În cuptorul alchimic al privirii. Așa s-a Întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a deve- nit ceea ce fusese de fapt Întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, Încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nesfârșite, soarele, veselia oamenilor, dulcele accent québecos, care te face să râzi până În punctul În care uneori e greu să te stăpânești să nu izbucnești de față cu interlocutorul În hohote de dimen- siunile unei poutine tradiționale québecoase, melanjul acela nesuferit, dar irezistibil de cartofi prăjiți cu bile moi de brânză și sos de roșii pe deasupra - toate se află În cea mai desăvâr- șită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o zi vei avea nevoie de el, m-a prevenit el. Am plecat pe faleză, singură și tristă, cu caietul bleumarin sub braț. Dumnezeu iradia încontinuu de pretutindeni, perfect misterios. Frișca se topise din senin și totul devenise lipicios și nesuferit. Adi tocmai se întorsese de la muncă din iugoslavia, unde fusese plecat aproape doi ani. Noaptea, în tren, pe drumul de întoarcere, un țigan îi furase tot ceea ce reușise să agonisească acolo timp de un an. Cel puțin așa pretindea Adi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a sufletului corespunzător transformării materiei brute în poezie, lumea devine moale și ușor de modelat. Este suficient să dorești ceva și totul se transformă în cuptorul alchimic al privirii. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a devenit ceea ce fusese de fapt întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent, coroiat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Pădurile nesfârșite, soarele, veselia oamenilor, dulcele accent québecos, care te face să râzi până în punctul în care uneori e greu să te stăpânești să nu izbucnești de față cu interlocutorul în hohote de dimensiunile unei poutine tradiționale québecoase, melanjul acela nesuferit, dar irezistibil de cartofi prăjiți cu bile moi de brânză și sos de roșii pe deasupra - toate se află în cea mai desăvârșită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele în altele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
crampi În burtă. Ce naiba să fie, oare, se Întrebă. Nu avu Însă timp să-și răspundă, Întrucât, niște dureri ascuțite, Îl Împiedicară să mai avanseze. Privi, rapid, În toate părțile, căutând un loc, unde, eventual, să poată scăpa de acea nesuferită durere de burtă. Doi tineri, de pe o bancă, Îl observară. Dialogară: bă, ăsta, ori a furat, sacoșa aia, și nu știe ce-i În ea, ori, are, acolo, cine știe ce mare bogăție, și caută s-o ascundă, cine-l poate ști
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aș pleca, s-ar neurasteniza și ar fi în stare să mă caute, ca să poată să mă fulgere. Felix! Dar ce faci? Felix o strânsese puternic cu brațele și o sărutase apăsat în chip de consolare pentru necazurile ei. - Ești nesuferit, nu mă lași să respir. Așa se sărută? Parcă ești ventuză! Se vede că n-ai fost la Conservator. Sărutarea nu trebuie să aibă brutalitatea asta alimentară, ci să fie ușoară, delicată. Uite-așa, domnule! Otilia se ridică să-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Care a fost în armată? - Da! - Dar l-am cunoscut pe Iosif, pe tatăl dumitale. Ei, ceîntîmplare! Generalul îl privi mai atent pe Felix, îl apucă de bărbie și păru încîntat. Lui Felix, apucatul ăsta de bărbie i se făcuse nesuferit. Otilia, Georgeta, bărbați, femei, toți îl luau de bărbie, ca pe un copil mic. - Dragul meu, te felicit, râse generalul, nemaigăsind cesă spună. Umpluse anticamera cu efluvii de parfum. Felix făcu un gest de plecare. - Vai de mine, protestă generalul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de a vedea pe moș Costache, într-o dimineață, sub cuvânt că "dînsul" pierduse o parte din somn și trebuia să se mai odihnească. Otilia simți că în curând nu se va mai putea reține și va da un brânci nesuferitei intruse, însă domnia Paulinei fu scurtă. După ce se crezu instalată în simpatia bătrânului, Paulina începu să-l întrețină treptat cu nevoile ei: - Lumea e rea, bârfește, trebuie să ne ferim. Sunt văduvă,am și eu nevoile mele. Să am și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de monotonie și de instaurarea moralității. Publicațiile de gang scot pe nări foiletoanele lor din ce în ce mai fioroase: "Jack Spintecătorul" ridică în "Mîna care ucide" "Cuțitul înamorat" și le stinge damelor " Lumina întunecoasă". Se comercializează, pe bani grei, nesuferiți câini de pază. Se tocesc creioanele amploiatelor, cu care sânt transcrise denunțurile preluate telefonic. În serile de 14, 15 și 16 iunie, apar neîndoielnicele semne ale altor asasinate. Chiar și cei plătiți pentru asta cu greu mai pot ține cont
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]