6,223 matches
-
nu rareori antinomic, cu mici valențe oximoronice chiar), practicat de filozof, dualism pe care se întemeiază o întreagă tradiție epistemologică (greu recognoscibilă, de altfel, astăzi, dato rită supralicitării, drept "carteziană"). Tradiția menționată a dus în psihologie și, prin iradiere, în neurologia de pionierat la convingerea că, în interiorul creierului, siste me neurale diferite sînt responsabile pentru emoții și, respectiv, pentru rațiune, identitatea emoțională a indivi dului fiind una, iar identitatea lui rațională fiind cu totul altceva, așa cum trupul și sufletul rămîn două
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în plan secundar, științific. Aici intervine cumva și singura mea nedumerire vizavi de două cărți (o includ și pe cea a lui Damasio în același paradox) pe care le-am citit, mărturisesc deschis, cu mare plăcere. Ce poate face medical neurologia pentru niște oameni, în ultimă instanță, bolnavi (atît Sacks, cît și Damasio sînt mai degrabă zgîrciți cu descrierile reabilitărilor pacienților lor)? Cultural, am văzut ea poate face enorm, mergînd de la deconstrucția unor mituri filozofice și pînă la reconstrucția conceptului de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sensibil la mărcile răspândite. Este suficient ca o marcă să apară pe un număr suficient de suporturi (afișe, televiziune, radio, reviste) pentru a crea o legătură de familiaritate cu ea, după cum arată un experiment. Christine Born, cercetător științific în domeniul neurologiei, a așezat voluntarii într-un scanner pentru a le măsura activitatea cerebrală în timp ce le erau arătate fotografiile a două mărci de mașini. Una dintre ele era foarte cunoscută, cealaltă mai puțin. Măsurarea activității cerebrale a arătat importante diferențe în funcție de importanța
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în domeniul psihologiei și neuroștiinței au arătat că creierul nostru este fixat special pentru a aprecia scenele naturale. Imaginile televizate de acest fel stimulează acele părți ale creierului numite „vizuale asociative”, după cum arată un experiment. Oamenii de știință în domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obicei, în copilărie -, spre imagini cu un grad tot mai mare de abstractizare, odată cu creșterea în vârstă, cu gradul de pregătire religioasă și cu nivelul de aprofundare a vieții spirituale a individului 310. Studiul său a arătat că, din perspectiva neurologiei, realizarea de imagini ale lui Dumnezeu de către creierul uman este un fapt inevitabil, în cadrul unui amplu proces creativ, care, în opinia sa, este reluat în permanență cu scopul regăsirii adevăratei imagini a divinității 311. De altfel, concluzia sa fusese susținută
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nu dispar, doar se diminuează în frecvență. Perioada de maximă prosperitate a studiilor despre sinestezie s-a situat după Richard Cytowic, între 1860-1930, sinestezia rămânând neexplicată, nu din lipsă de încercări, ci pur și simplu din cauza faptului că psihologia și neurologia acelei perioade erau științe premature (psihologia era dominată de teoriile asociaționiste și conceptul de țesut nervos nu era nici pe departe ajuns la înțelesul de astăzi al unei structuri hipercomplexe). Apariția concepțiilor behavioriste a impus restricții severe privitoare la experiențele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică și fiziologică a funcționării psihicului uman: Cursul asupra neurologiei creierului; Cursuri de fiziologie, histologie, morfologie animală; Natura sistemului nervos; Optică și acustică psihologică; Biologie celulară; Psihologie fiziologică; Introducere în Psihologie fiziologică aprofundată; Psihofizica celor cinci simțuri, a timpului și a spațiului; Anatomia și fiziologia sistemului nervos și a organelor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
detaliu instrucțiuni pentru folosirea lor. Contemporanul său Aetius din Capadokia (Anatolia centrală), a stat în Egipt, s-a instalat la Roma și a descris numeroase afecțiuni, fiind considerat „prinț al artei medicale“. Descrie detaliat sindromul, abordează probleme de fiziopatologie, profilaxie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, hepatologie, fiziologie. Discipol, creator din școala hippocratică, Aetius, ca și Galen sunt la confluența dintre medicina hippocratică și cea modernă, iar cele mai multe din rezultatele sale sunt grupate în două mari tratate medicale. Strălucirea medicinei romane (latine) s-a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stetoscop), se analizează gama reflexelor, reacțiilor la diverși stimuli, a sechelelor și recidivelor, a traumelor cu efect în comportamente. Se afirmă neurosemiologi ca Joseph Babinski, Charles Foix, Pierre Marie ș.a. Se face distincție între manifestările simulate histerice și paralitice autentice. Neurologia își perfectează metoda de investigație diferențiind tulburările de sensibilitate și cele de motilitate. Charcot, Parkinson, Romberg ș.a. descriu tulburări de echilibru și tonus, Ogle se ocupă de agrafie (1867), Exner de dislexii (1881); se aprofundează studiul paraliziilor oculo- motorii, se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franța, Georges Dieulafoy (1840 - 1911) este un activ susținător al laboratoarelor și se afirmă în semiologie. Formează medici renumiți ca și profesorul Delorme (1847 - 1929). Alt creator de școală este Jean-Martin Charcot (1825 - 1895) cunoscut lumii medicale pentru succesele în neurologie și în elucidarea bolilor care îi poartă numele. îi amintim și pe Franz Joseph Gall creatorul frenologiei, Valentin Magnan, Jacques Moreau de Tours, germanul Emil Kraepelin, rusul Sergiu Korsakov străluciți psihiatri. Suedezul Magnus Huss este mare luptător împotriva alcoolismului fiind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pregătesc în cadrul universităților de medicină iar tehnicienii stomatologi în școli speciale. La granița dintre secole medicina românească se afirmă pe plan internațional prin Victor Babeș și G. Marinescu savanți care publică la Paris lucrări de referință în domeniul microbiologiei și neurologiei. Majoritatea personalităților medicale din spațiul românesc, s-au format în acest secol XIX la Universitățile occidentale , predilect pariziene, realizând „concentrarea“ în țară a valorilor, a marilor profesori și clinicieni. Ei vor crea școli, care în deceniile următoare vor „iradia“ și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
uită de trecut, abandonează tradiții, renunță prea ușor la identitate și înțeleg iluzoriu fericirea, de unde confruntarea continuă cu deziluziile, cu insatisfacția și frământările interioare cu repercusiuni în armonia funcțională a sistemului nervos, a alterării resurselor inepuizabile ale materiei cenușii. DEZVOLTAREA NEUROLOGIEI SI PSIHIATRIEI Studiul funcțiilor cerebrale, a localizării lor, s-a intensificat în sec. XIX și unii dintre cei mai mari neurologi își continuă activitatea în sec. XX. Așa sunt: Jean Marie Charcot (1867 - 1936) elevul neuropatologului Duchenne de Boulogne și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e reflectată analitic în cărțile: Névroses et idées fixes - 1898; Obsession et la Psychasthénie - 1903; La médecine psychologique - 1923; De l’angoisse à l’extase - 1928. Ca și Charcot, Janet este creator de școală, de elevi care vor asigura gloria neurologiei în Europa și America, așa cum el a fost elevul creatorului de școală Hippolyte Bernheim (1840 - 1919) și al lui Ambroise Liebeault (1823 - 1904). Austriacul Sigmund Freud (1856 - 1939), audiator al cursurilor lui Charcot, făuritor de școală și de elevi care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
laboratoare, clinică îi încheie cu trei doctorate: în medicină, științele naturii și unul la Sorbona cu numeroase lucrări publicate singur și în colaborare cu profesori, între care, Traité de Médecine, 4 volume, în colaborare cu Lancereaux, totalizând 3868 de pagini (neurologie și patologia aparatelor: nervos, cutanat, respirator, digestiv, urinar și genital). în acest spirit științific va publica, în țară, Traite de physiologie Médicale, 3 volume, însumând 2110 p, precum și lucrări în domenii variate: fiziologie, patologie, neurologie, cardiologie, terapeutică, nosologie, endocrinologie cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Lancereaux, totalizând 3868 de pagini (neurologie și patologia aparatelor: nervos, cutanat, respirator, digestiv, urinar și genital). în acest spirit științific va publica, în țară, Traite de physiologie Médicale, 3 volume, însumând 2110 p, precum și lucrări în domenii variate: fiziologie, patologie, neurologie, cardiologie, terapeutică, nosologie, endocrinologie cu preferință pentru studiul pancreasului descoperind pancreatina (insulina). Uimitoarea sa descoperire e anunțată în 31 august 1921, în Archives Internationales de Physiologie, vol. XVIII, obținând brevet în aprilie 1922. De acum era profesor de două decenii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Al Șutzu (1837 - 1919) pune bazele psihiatriei românești, iar Al. Obregia (1860 - 1937) o orientează spre concepția substratului anatomo- patologic al bolilor psihice, ca și C. I. Parhon (1874 - 1969). Acesta în colectivul Spitalului „Socola“ din Iasi fondează „Societatea de neurologie, psychiatrie, psychologie și endocrinologie din Iassi“ în 1918 și care demonstrează pluralitatea preocupărilor sale interdisciplinare. Arnold Stocker (1890 - 1978), psihiatru format la școala de la Socola, face primul studiu psihanalitic din literatura medicală românească, publicând la Paris în revista „L’Encephale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
INTRODUCERE ÎN MEDICINA SECOLULUI XX 164 Considerații generale 164 Câteva ilustrări ale progresului medical 164 Descoperirea lui Röntgen și radiologia 164 Laboratoarele biochimice și endocrinologia 167 Descoperirea vitaminelor 169 Descoperirea antibioticelor 171 Aspecte ale chirurgiei în secolul XX 173 Dezvoltarea neurologiei si psihiatriei 176 MEDICINA ROMÂNEASCĂ 178 Fondatori și reprezentanți ai școlilor medicale din primele decenii ale secolului XX 178 Perspective în mileniul III 194 Și prezentul intră în istorie 195 BIBLIOGRAFIE 197 </reflist>
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etiologii multiple, asociate cu polimorfismul semiologic și suprapunerea simptomatologiei au făcut clasificarea cestor afecțiuni deosebit de dificilă. În octombrie 1995, un comitet alcătuit din membri ai American Autonomic Society (Societatea Americană de Sistem Vegetativ) și din membri ai Academiei Americane de Neurologie s-au reunit pentru a realiza o serie de definiții de consens pentru atrofia multisistem (sindromul Shy-Drager) și insuficiența vegetativă adevărată (incluzând hipotensiunea ortostatică idiopatică, insuficiența vegetativă progresivă și sindromul Bradbury-Eggleston). Clasificarea nosologică anterioară, mai ales folosirea termenului de sindrom
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale sistemului nervos vegetativ” sau „disautonomii”. Este deosebit de dificil de realizat o clasificare, având în vedere multitudinea de suprapuneri clinice, etiologice, patogenice și terapeutice pe care le realizează aceste condiții. Majoritatea sunt studiate sau cel puțin menționate în tratatele de neurologie, altele în manualele de medicină internă, diabetologie, imunopatologie ș.a.m.d. Pe altele le regăsim în cărțile de biochimie, genetică sau infecțioase sau enumerate în listele de efecte toxice și secundare ale medicamentelor. De aceea, există mai multe aborduri pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plăcut să fac o călătorie cu Italia, să dormim în hoteluri, să facem dragoste, să plecăm din nou. Eventual, să nu ne mai întoarcem. Puteam merge în străinătate, aveam prieteni la Mogadiscio, unul era cardiolog, lucra într-un spital de neurologie, avea o căsuță pe malul mării, seara fuma marijuana în compania unei femei cu picioare subțiri ca brațele. Da, o viață nouă. Un spital sărac, copii negri, desculți, cu ochii lucioși ca niște gândaci. Să merg unde era nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
te Întrebi cum ți-a ieșit eroul, dacă-i viu și dacă avea vreun rost să-ți iasă, el fiind oricum de mult mort În mintea ta, Îngropat Într-un modest cimitir al eroilor necunoscuți din lobul temporal, despre care neurologia modernă a descoperit că nu știe absolut nimic din ce face, Însă uneori atîrnă. Dar principala Îndatorire a personajelor este să se comporte firesc, indiferent de stare, minerală sau organică. Așa că te gîndești la cunoscuți, la părinți, rude, locuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
am rîvnit la femeile altora decît atunci cînd acestea cunoscîndu-ne virilitatea din belșug au venit cu inima deschisă pentru a se uni cu noi.” Frumos. Zig-zag ne așază sub ochi un certificat medical emis În 1977 de un serviciu de neurologie francez, la cererea pacientului I. I. Brătianu, din care decupez cîteva constatări. „Pseudotremurătură cerebeloasă de atitudine; abolirea reflexelor cutanate abdominale inferioare (adică tocmai În regiunea unde-ar fi putut veni femeile altora, după Neacșu); lipsa de percepție a unui obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
De curând, pe Calea Lugojului nr. 39/A și-a început activitatea un nou Centru medical - Explomed -, în cadrul căruia se asigură o gamă largă de servicii de profil. Dintre acestea amintim: consultații de medicina muncii, medicină internă, oftalmologie, pediatrie, ORL, neurologie, psihiatrie, psihologia muncii, psihologie auto; investigații paraclinice (spirometrie, audiometrie, electrocardiografie, electromiografie și electroencefalografie computerizate). De asemenea, în incintă funcționează și Bioexplomed, un laborator complex, cu dotare ultramodernă, pentru diverse analize-biochimie, hematologie, microbiologie, parazitologie, imunologie. Centrul dispune de personal medical specializat
Agenda2006-13-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284902_a_286231]
-
de activitate a Neuropsihiatrie Infantilă În zilele de 9 și 10 decembrie se vor desfășura la Timișoara lucrările Conferinței medicale aniversare - „40 de ani de activitate a Serviciului de Neuropsihiatrie”. Evenimentul va avea loc la sediul Clinicii de Psihiatrie și Neurologie pentru Copii și Adolescenți, strada Corbului nr. 7 (lângă Colegiul Economic „F. S. Nitti“). După cum ne-a informat dl prof. univ. dr. Tiberiu Mircea, președintele Societății Naționale de Psihiatrie și Neorologie pentru Copii și Adolescenți, specialiști de marcă de la secțiile
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
anestezie-terapie intensivă, balneofizioterapie, biochimie, boli infecțioase, boli metabolice, boli profesionale - medicina muncii, cardiologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie generală, chirurgie oro-maxilo-facială, chirurgie-ortopedie pediatrică, dermatologie, diabet - boli de nutriție, endocrinologie, epidemiologie, gastroenterologie, hematologie, igienă - ecologie medicală, medicină internă, medicină legală, nefrologie, neonatologie-puericultură, neurochirurgie, neurologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, O.R.L. , ortopedie-traumatologie, pediatrie, pneumologie, psihiatrie, psihiatrie infantilă, radiologie-imagistică, semiologie chirurgicală, urgențe medico-chirurgicale, urologie. Cursurile postuniversitare sunt o altă formă de pregătire medicală continuă a medicilor, farmaciștilor și stomatologilor, oferind informații de ultimă oră în cele mai diverse
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]