1,052 matches
-
dintr-un quark up și două quarkuri down. Această distincție explică diferența de masă și de sarcină electrică între cele două particule. Quarkurile sunt ținute împreună de interacțiunea tare (sau forța nucleară tare), care este mediată de gluoni. Protonii și neutronii, la rândul lor, sunt ținuți unul lângă altul în nucleu de , care este un reziduu al unei forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
ținuți unul lângă altul în nucleu de , care este un reziduu al unei forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe fizice. Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai mici de 2,5 fm această forță este mult mai puternică decât forța electrostatică care provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
decât forța electrostatică care provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce dintre protoni. Astfel, nu există nuclee stabile cu număr egal de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce dintre protoni. Astfel, nu există nuclee stabile cu număr egal de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil cu cel mai mare raport protoni-neutroni raport este (aproximativ 1,5). Numărul protonilor și neutronilor în nucleul atomic
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil cu cel mai mare raport protoni-neutroni raport este (aproximativ 1,5). Numărul protonilor și neutronilor în nucleul atomic poate fi modificat, deși acest lucru poate necesita energii foarte înalte din cauza forței tari. Fuziunea nucleară apare atunci când mai multe particule atomice se unesc pentru a forma un nucleu mai greu, cum ar fi prin ciocnirea la
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
tipuri de compuși chimici, cum ar fi rețelele de cristale ionice și covalente. Prin definiție, orice doi atomi cu același număr de "protoni" în nucleele lor aparțin aceluiași element chimic. Atomii cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
număr de "protoni" în nucleele lor aparțin aceluiași element chimic. Atomii cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai mare de 82
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai mare de 82 sunt radioactivi. Circa 339 nuclizi apar în
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai mare număr de izotopi observat pentru orice element este de zece, pentru elementul staniu. Elementele 43, 61, și toate elementele cu numere de la 83 în sus nu au izotopi stabili. Stabilitatea izotopilor este afectată de raportul dintre protoni și neutroni, și de prezența unor „numere magice” de neutroni sau protoni, care reprezintă învelișuri cuantice închise și pline. Aceste învelișuri cuantice corespund unui set de niveluri de energie în cadrul al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
element este de zece, pentru elementul staniu. Elementele 43, 61, și toate elementele cu numere de la 83 în sus nu au izotopi stabili. Stabilitatea izotopilor este afectată de raportul dintre protoni și neutroni, și de prezența unor „numere magice” de neutroni sau protoni, care reprezintă învelișuri cuantice închise și pline. Aceste învelișuri cuantice corespund unui set de niveluri de energie în cadrul al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de protoni pentru staniu, conferă stabilitate neobișnuită nuclidului. Din
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de protoni pentru staniu, conferă stabilitate neobișnuită nuclidului. Din cele 254 de nuclee stabile cunoscute, doar patru au atât un număr impar de protoni "și" un număr impar de neutroni: hidrogen-2 (deuteriu), , bor-10 și . De asemenea, doar patru nuclizi naturali, radioactivi, par-par au un timp de înjumătățire de peste un miliard de ani: , , și . Majoritatea nucleelor impar-impar sunt foarte instabile în raport cu , deoarece produsele de descompunere sunt par-par, și, prin urmare, mai
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
un timp de înjumătățire de peste un miliard de ani: , , și . Majoritatea nucleelor impar-impar sunt foarte instabile în raport cu , deoarece produsele de descompunere sunt par-par, și, prin urmare, mai puternic legate, din cauza . Marea majoritate a masei unui atom provine de la protoni și neutroni. Numărul total al acestor particule (numite „nucleoni”) într-un anumit atom se numește numărul de masă. Este un număr întreg pozitiv și adimensional (în loc de a avea dimensiunea de masă), pentru că exprimă un număr. Un exemplu de utilizare a unui numărul
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
numește numărul de masă. Este un număr întreg pozitiv și adimensional (în loc de a avea dimensiunea de masă), pentru că exprimă un număr. Un exemplu de utilizare a unui numărul de masă este „carbon-12,” care are 12 nucleoni (șase protoni și șase neutroni). Deoarece chiar și cei mai masivi atomi sunt mult prea ușori pentru a lucra cu ei în mod direct, chimiștii folosesc în schimb unitatae mol. Un mol de atomi de orice element are întotdeauna același număr de atomi (circa ). Acest
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
raza unui nucleu este mare în comparație cu raza de acțiune a forței tari, care acționează numai pe distanțe de ordinul a 1 fm. Cele mai frecvente forme de dezintegrare radioactivă sunt: Alte tipuri mai rare de dezintegrare radioactivă sunt ejecția de neutroni sau protoni sau de grupuri de nucleoni din nucleu, sau mai multe particule beta. O emisie gamma analogă care permite ca nucleele excitate să piardă energie într-un mod diferit, este — un proces care produce electroni cu viteză mare care
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
produce electroni cu viteză mare care nu sunt radiații beta, urmațide producerea de fotoni cu energie înaltă, care nu sunt radiații gamma. Câteva nuclee mari pot exploda în două sau mai multe fragmente încărcate electric de diferite mase, plus câțiva neutroni, într-o degradare numită fisiune nucleară spontană. Fiecare izotop radioactiv are o perioadă de timp ce caracterizează descompunerea— timpul de înjumătățire—care este determinat de cantitatea de timp necesară pentru ca o jumătate dintr-un eșantion să se dezintegreze. Acesta este
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
se rotește în jurul centrului de masă, deși, strict vorbind, aceste particule sunt considerate a fi punctiforme și nu mai poate fi vorba despre o rotație a lor. Spinul este măsurat în unități de constantă Planck redusă (ħ), electronii, protonii și neutronii toate având spin ½ ħ, sau „spin-½”. Într-un atom, electronii în mișcare în jurul nucleului posedă un moment cinetic orbital în plus față de spin, în timp ce nucleul în sine posedă moment cinetic datorită spinului nuclear. Câmpul magnetic produs de un atom— momentul
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]