1,163 matches
-
în care ei nu pot trăi „ca toată lumea”. Una dintre ironiile epocii este că cei excluși de la consum sunt ei înșiși un fel de hiperconsumatori. Privați de adevărata participare la piața muncii, pradă lipsei de ocupație și plictisului, persoanele mai nevoiașe caută compensații în consum, în achiziționarea de servicii sau de bunuri chiar și în detrimentul lucrurilor de maximă utilitate 31. Multe familii ajung astfel să aibă abonament la televiziunea prin cablu, deși nu-și pot plăti factura la electricitate. În Marea Britanie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite, schimbând cuvinte obscene, bătându-și joc de nevoiași, aruncând cu ouă sau turnând saci de făină în capul trecătorilor. Cine mai găsește azi o plăcere în a tăia capul unui cocoș sau omorându-l cu pietre 36? Societățile noastre au încetat să mai penduleze între o extremă și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căror vise frumoase se împlinesc chiar sub ochii telespectatorilor. „Staruri la domiciliu”, „Vis de o zi”: televiziunea se prezintă ca o instanță magică și generoasă, un fel de Moș Crăciun care împarte daruri și călătorii, șterge datorii, îi ajută pe nevoiași, organizează întâlniri excepționale: numai și numai fericire. Jocurile cu premii în bani și show-urile caritative merg în același sens, fericiții câștigători sunt copleșiți de fericire, spectatorii sunt mișcați până la lacrimi, donatorii exultă de bucuria de a face un bine
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
drepturi au fost încălcate de acesta. Este un discurs care a existat în Japonia încă din perioada feudală, când oameni luminați au vrut să „umanizeze” ordinea socială patriarhală printr-o insistență religioasă/morală asupra carității, compasiunii și grijii față de membrii nevoiași ai comunității, fără referire la drepturile și îndreptățirile lor intrinsece (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1997, 1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale angajate în procesul de modernizare și occidentalizare, ajută la clarificarea epistemologiei dublului standard ce definește sectorul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
are rolul ei: o vijelie rupe în două corabia pe care călătoreau negustorul siracuzan Aegeon și soția lui, împreună cu fiii lor gemeni și cu alți doi gemeni născuți la aceeași oră ca și pruncii lor și cumpărați de la o familie nevoiașă, pentru a deveni slujitorii copiilor negustorului din Siracuza. În urma catastrofei, cuplurile se refac reunindu-i pe copiii mai mari (primii născuți), pe de o parte, iar pe mezini, pe de altă parte. Pe deasupra, cum gemenilor li se dăduseră aceleași nume
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
realiza prin folosirea metaforelor și poveștilor. De exemplu, Mantle (2002Ă a folosit povestea Bunului Rege Wencelas după cum urmează: Pacienta suferă de eczemă, dar în ciuda acestui fapt ea este aleasă de rege să îl însoțească atunci când merge să dea pomană oamenilor nevoiași. Pacienta observă că zăpada care cade răcorește și alină eczema de pe fața ei și la sugestia regelui aplică zăpada pe brațe și picioare. Pe măsură ce face acest lucru simte beneficiul efectului de răcorire și pielea încetează să o mai mănânce. Întorcându
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O corelație frecventă și, totodată, spectaculoasă există, de asemeni, între „fenomenul de frustrație” și sentimentul de inferioritate, pe care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
21); ajutor (18); nevoie (16); susține (13); bătrîn (12); săritor (12); binefacere (11); prieteni (11); bunăvoință (10); mînă (10); bătrîni (9); sprijin (9); binevoitor (7); bunica (7); a da (7); milă (7); milostiv (7); oamenii (7); sărac (7); altruism (6); nevoiaș (6); oferi (6); plăcere (6); salva (6); salvează (6); sprijini (6); aproapele (5); pe cineva (5); a face bine (5); medic (5); mereu (5); a oferi (5); prietenie (5); săraci (5); săracii (5); suflet (5); bătrînii (4); bucurie (4); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ignorare; impas; inel; interes; intrare; iubire; împlinire; împlinit; împrumut; încurajare; înduioșare; mă înec; a se îneca; întăriri; întîmpla; înțelegere; înțelept; lîngă; de mamă; mamei; mărinimie; medici; merge; meșter; milos; minunat; minune; moral; mult; mulțumire; muncă; neajutorat; neam; necondiționat; negru; nepăsare; nevoiaș; nevoiași; nevoitor; nimic; obstacol; omenire; ospitalitate; palmă; un pas înainte; părinte; persoană de nădejde; plăcere; în plus; poezii, texte; politețe; polițist; pomană; popor; potrivit; povar; povață; pretutindeni; de preț; prietenă; prietenia; prietenos; prim-ajutor; primire; prinde; putință; rar; rănit; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
impas; inel; interes; intrare; iubire; împlinire; împlinit; împrumut; încurajare; înduioșare; mă înec; a se îneca; întăriri; întîmpla; înțelegere; înțelept; lîngă; de mamă; mamei; mărinimie; medici; merge; meșter; milos; minunat; minune; moral; mult; mulțumire; muncă; neajutorat; neam; necondiționat; negru; nepăsare; nevoiaș; nevoiași; nevoitor; nimic; obstacol; omenire; ospitalitate; palmă; un pas înainte; părinte; persoană de nădejde; plăcere; în plus; poezii, texte; politețe; polițist; pomană; popor; potrivit; povar; povață; pretutindeni; de preț; prietenă; prietenia; prietenos; prim-ajutor; primire; prinde; putință; rar; rănit; fără răsplată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism; semn; sensibilitate; sfîrșit; sifilis; sindrom; singurătate; somn; sprijin; stupidă; suferințe; suflet; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iris; închis; îndoctrinare; înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu; pui; rău; refuz; de rîs; sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mașini; meserie; mică; minciună; ca mine; minge; mîrlan; moarte; mort; mulți; muncitor necalificat; murdar; neajuns; neajutorat; nebun; necazuri; necesitate; necinste; necuvenit; nedemn; nedrept; nedreptate; needucat; neglijență; negustor; neîncredere; neînțelegere; nelegiuitor; nemilos; neobrăzat; neprețuit; neprins; nerecunoscător; nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
slab (3); vede (3); ajutor (2); băț (2); cățel (2); ceață (2); clarvăzător (2); descurcăreț (2); destin (2); gol (2); greutate (2); greutăți (2); inconștient (2); îndrăgostit (2); invalid (2); lipsă (2); lumină (2); mut (2); necăjit (2); necaz (2); nevoiaș (2); noapte (2); ochi închiși (2); olog (2); păcat (2); pierdut (2); săracul (2); slab văzător (2); total (2); visător (2); admirație; ajuta; atotvăzător; babă; baston alb; baston de nevăzători; beat; beznă; blestem; bostan; Braille; bun; cap; Casandra; ciclop; clar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar (6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4); modest (4); neavut (4); nimic (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faptă dăscălească și faptul că ea a putut fi luată sub prețioasa protecție a unui om de școală, a fost o mare binefacere. Ea nu s-a mărginit, astfel, să întemeieze numai unități economice cu caracter de întovărășire a celor nevoiași; ea s-a străduit, din contră, să-i formeze pe aceștia sufletește, să facă din ei oameni în stare să se ridice până la semnificația etică a fenomenului cooperatist. Astfel, cooperația a devenit ea însăși un fel de școală și încă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
împăcări și nici prin împotriviri ostentative, ci pur și simplu dincolo de ele. La ce îngemănare de scriitori apelează autorul: Sahia și Brăescu! [...] El decupează și dintr-o pagină, și dintr-alta, imaginea "luminilor", lumea imbecilizată, cazonă a lui Brăescu, lumea nevoiașă a lui Sahia, așezând peste liniile de contur, alte nuanțe și reliefuri, le apropie și depărtează, le caută incompatibilitățile, dar și atingerea nefastă căci, iată, într-un univers ros de mizerie (socială, morală)... Popasurile scamatorului justifică... întretăierea mediilor, alternanța spațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
le audă de la o femeie. Prostituatele de clasă înaltă se dau în vânt după consumația de la restaurant, atmosfera de lux, bacșișul oferit de client; în schimb, ele se pricep să instaureze o atitudine sexuală rafinată, preferând sexul clasic. Cele mai nevoiașe ar oferi mai curând o felație, considerând că e periculos să accepte prea multă intimitate cu clientul. Femeia care practi că sexul comercial încearcă de obicei să facă disocierea între meserie și viața ei socială. În multe situații, ea se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
activ în trasarea unei politici sociale astfel încât minorii să nu fie abandonați și să ajungă pe această cale la Orfanotrofie. Biserica Ortodoxă nu a avut niciodată o politică socială directă. Nu se ocupă direct și concret de copii, bătrăni, săraci, nevoiași; nu are instituțiile necesare, nu le-a creat de-a lungultimpului, nu are acestă atribuție înscrisă în misiunea ei pe pământ. Din acest motiv, politica ei socială se bazează pe familie și are în vedere păstrarea și acceptarea celui slab
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acesti sfinți? Oare nu sunt ei înșiși dovadă că mai există ceva de cealaltă parte a absurdului? De fiecare dată când am fost pe punctul de a pieri din istorie, spune Sábato, omul s-a salvat prin partea cea mai nevoiașa a omenirii, cei care sunt cel mai aproape de absolut, pentru ca, fiind mai aproape de pericol, sunt și mai aproape de salvare: "Într-o arhiva în care colecționez diverse hârtii (..), am gasit o fotografie a cutremurului care a distrus acum cativa ani orașul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
împleti în sufletul său, ca nimeni altul, iubirea și mila creștină, sacrificând totul dragostei de aproapele aflat în lipsuri și suferință. Sfântul Vasile căuta o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această mare dragoste a sa față de oameni s-a concretizat, mai ales, în acel important așezământ filantropic pe care credincioșii l-au numit Vasiliada, după numele Sfântului Vasile. Sfântul Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
întristeze ca și cum ar pierde bunurile proprii”<footnote Ibidem, omil.a VII-a, III, p. 413. footnote>. Dacă „fiecare om și-ar opri pentru sine numai cât îi trebuie pentru satisfacerea nevoilor sale și dacă ar da ce-i prisosește celui nevoiaș, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sărac”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, VII, p. 407. footnote>. Într-una din regulile monahale scrise de el, este pătruns de convingerea că „tot ceea ce ar avea cineva mai mult decât
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]