646 matches
-
că omul Îndrăgostit a devenii, prin chiar intensitatea pasiunii lui, o jucărie În mîinile sorții nu este o cale prea lungă. Conachi ridică jalea pe fundamentul unei filozofii a predestinării, proprie lumii medievale. Un sentiment stăruitor de zădărnicie și de nimicnicie a omului Întovărășește această idee. O zădărnicie ce ascunde, totuși, un imens orgoliu: orgoliul de a crede că suferința (pasiunea) omului poate pune În mișcare universul; că iubirea poate stăpîni lumea. Lingă senzația de clătire a sufletului, de cufundare În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite plante”. Cu Brom, poetul revine în forță asupra răului care îl roade, psalmodiindu-și spaimele în fața golului și nimicniciei (Bleah) ori dând (în Sonetele lui Sigismund Absurdul) mostre excelente ale „umorului de spânzurătoare”: sarcasm, grimase, stridențe, joc cu absurdul (Adio, Gongul cel pedestru). Ultimul volum, Recviem (1945), scris la moartea soției sale, glorifică iubirea limpezită, intrată în absolut, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și avariția (cu un plus de rapacitate și nimicnicie în cazul lui Stavrache) au, în ambele cazuri, drept complement, lașitatea, dusă pînă la promiscuitate morală. Ideea unei paralele între cele două filme pare, într-adevăr, tentantă, dar e dreptul celui care a enunțat-o s-o facă. În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
notate în text. Pentru aceasta, regia a lărgit spațiul de joc, ieșind din interioare pe câmpul de instrucție, făcând ostașii să străbată în marș forțat sala de spectacol, introducându-i cu abilitate pe spectatori în acest univers claustrat, unde fermentează nimicnicia sufletească, abuzul criminal, prostia agresivă, trufașul spirit de castă. [...] Tânărul regizor a învățat, de la început, să-și alăture actorii, solicitându-i spre creație nu spre subordonare, după cum arată a ști să construiască o metaforă scenică atotcuprin zătoare... (Valentin Silvestru) ...Examenul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Oamenii au greșit sau s-a greșit cu oamenii? Cea mai ambițioasă propunere a spectacolului, care ne bucură pentru că ne întărește revolta, este faptul că putem realiza performant momentele lipsei de viață. Otrăviți de doruri, ei, bizonii, rătăciți în timpurile nimicniciei, devorează mimând efectele ce impun un grandios, stupid film necunoscut. A nu trăi și a fi viu este momentul de vârf al disperării. Echipa de zgomote, echipa supraviețuirii mârșave, sincronizează secvențe după secvențe din proiectul neștiut vreodată de ei. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în ceea ce este în jur. Regia este în concepția mea implicare dramatică implicare, lucrez adică încerc să lucrez cu regizorul înăuntrul lumii pe care o analizează, văzând noblețea acestei profesiuni tocmai în nesupunerea la compromisuri, revolta în fața neadevărului și a nimicniciei, puterea de a te oferi lumii cercetând în tine, descoperind ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor. Nu poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care nu-i aparține decât lui. Iar acest ceva nu trebuie să fie o armă, ci un mod de a întreține o relație pură, cinstită, curată de comunicare și solidaritate. Eu sunt bolnav de lucruri frumoase. Cred că tăvălugul de nimicnicie care a dat năvală peste noi m-a blocat pentru o perioadă bună. Nu că n-aș fi putut face față, dar mi s-a părut prea puțin să faci artă în acest climat de zgură. Cred că înlăuntrul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vă exprima în universul teatralității? Știu că nu știu, știu atunci când nu mai pot că trebuie să pot... și încerc întotdeauna să nu mă treacă viața fără ca eu să mușc din ea și, apoi, trăgând aer în piept, curățit de nimicnicia ce mă atacă, să pot cânta, fluiera, recita, striga ceea ce îmi place, ceea ce vreau și ceea ce simt. Trăiesc-trăind. Cu frică, neliniște, iubire, speranță și dorință de a înțelege și de a lupta... Bucuria vine din oferta sufletească cu care te
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un anumit potențial non-judicativ, de vreme ce timpul nu are "poziția temeinică" dobândită prin activitatea sensibilității, imaginației și intelectului. Sensul "subiectivist" al timpului este însă subminat continuu în proiectul critic, prin alte sensuri ale sale: prin cel de idealitate, prin acela al nimicniciei timpului în absența "obiectului" etc. Ceea ce înseamnă că reducția judicativă, constând în recuperarea sensului de timp din toate elementele dictaturii judicativului, capătă o șansă, desigur, ca un sens posibil al criticii rațiunii pure, pe segmentul său "analitic". Totuși, ceea ce prinde
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a dracilor, războindu-i pe aceștia cu fecioria și cu virtutea sufletului. Iată o dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 167-168) „Mai înainte, când mă uitam la cer și mă gândeam la puterile cele fără de trupuri, vedeam mai bine nimicnicia noastră din comparația cu puterile cele de sus; acum însă, când voim să ne vedem noblețea noastră, ne uităm sus în cer, chiar la Tronul cel împărătesc, căci acolo șade pârga noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al-′aqq l" il"ha ’ill" huwa - Rabb al-‘arš al-karm: „Dumnezeu, Regele, Adevărul! Nu este alt dumnezeu afară de El, Domnul Tronului Preacinstit!” (GG) Acest nume este deosebit de îndrăgit de sufiți. Ghazal explica această prin sentimentul acut al propriei nimicnicii pe care il au ei în fața lui Dumnezeu, singurul care există cu adevarat. Aš‘ar îl clasifică printre termenii polisemantici, el putând să însemne fie „Cel Adevărat”, fie „Cel care există cu adevarat”. Din versetele 22,62 și 31,30
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu se poate nega și te constrânge să-i recunoști existența”76. Semnificațiile de bază ale acestui nume, pe care le putem desprinde din contexte și care au fost sesizate de exegeți sunt: existent în sine, real (în contrast cu ceea ce reprezintă nimicnicie, deșertăciune, iluzie). 2.1.2.2. al-′ayy: SOI „cel viu”; ASM „Cel Veșnic Viu”; GG „Viul”; Marr „Vivens”; RB, DM „le Vivant”; YA „the Living”; Arb „the Living God”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeului celui viu”, iar la 15,7, cei șapte îngeri primesc șapte cupe de aur „pline cu mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor”. Apostolul Pavel folosește o expresie mai amplă pentru a sublinia existența lui Dumnezeu în contrast cu nimicnicia idolilor, când le scrie tesalonicenilor: epestrépsasthe pròs tòn theòn apò tÄÎn eidÀlÄn douleúein theÄÎi zÄÎnti kaì alQthinÄÎi: „v-ați întors la Dumnezeu de la idoli ca să-i slujiți Dumnezeului celui viu și adevărat” (1Tes 1,9). Semnificații de bază: existent, viu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-′aqq (2.1.2.1.) și ho alQthinós/hQ aletheia (3.2.2.6.1.). Acest nume, înțeles de comentatorii musulmani că afirmând existența reală a divinității, nu are corespondent în Vechiul Testament, unde realitatea lui Dumnezeu în opoziție cu nimicnicia idolilor este afirmata de numele ’Pl ƒ"y/’Elohm ƒ"y, pe care l-am menționat mai sus că echivalent al coranicului al-′ayy306. Doar numele neotestamentare ho alQthinós și hQ aletheia, referite la Dumnezeu-Tatăl (1In 5,20cd) și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și nonvaloare"199. Apropierea de tragic nu deformează râsul în grimasă, ca în cazul grotescului, ci îl edulcorează, îi atenuează izbucnirile de veselie zgomotoasă în formele reținute ale surâsului, ale zâmbetului înțelegător, tolerant. Perspectivele metafizice pe care le deschide, conștiința nimicniciei și a fatalității condiției umane imprimă răsului declanșat de umor o notă aparte de tristețe resemnată. Impura veselie a umorului, germinând din solul intuitei nefericiri, primește o exteriorizare la fel de ambivalentă, condensabilă cel mai bine în oximoronica expresie românească a "râsu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
află într-o puternică contradicție. Una pune accent pe faptul că ceva este ridicol deoarece apare mai întîi cu o anumită siguranță, ca un lucru de la sine înțeles, cu o anumită importanță și superioritate, dar se dezvăluie apoi brusc în nimicnicia și neputința sa. În felul acesta, se provoacă în cel căruia îi apare, mai întîi, un sentiment de siguranță și de admirație, de zăpăceală și de tensiune, iar după aceea, dintr-o dată, o deziluzie sau un triumf ori măcar o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este totuși o "degradare". Din punct de vedere pur logic, ceea ce se contrazice cu sine este egal cu zero. Psihologic însă, descoperirea autocontrazicerii apare ca un contrast descendent. Ceea ce apărea ca rațional și demn de încredere se dezvăluie acum în nimicnicia sa. În felul acesta se naște șocul care e condiția izbucnirii rîsului. Există o analogie, în această privință, între toate cazurile de ridicol, ce se întemeiază pe o condiționare comună. Genul și gradul tensiunii pot fi extrem de diferite. O persoană
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sentimentele. Printr-un concurs de împrejurări imposibile în viața reală, eroul scapă de complexul său și își atinge idealul, care se dovedește a fi cu totul altceva decât își imaginase. Urmează, firesc, dezamăgirea. În zadar eroul și-a eliminat handicapul, nimicnicia condiției umane nu poate fi depășită. Personajele lui B. au, de regulă, o stare materială solidă sau se îmbogățesc; ele nu sunt totdeauna credibile, nu „trăiesc”, rămân numai niște fantome. B. este fascinat de universul feminin, dar, pentru că nu îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
toate exemplarele unei specii, ea reușind în chipuri felurite în fiecare exemplar în parte, la fel, ea nu izbutește, luând chipul libertății, să se distribuie în același grad în fiecare individ uman. Excelența unui destin sau mediocritatea lui, măreția sau nimicnicia nu pot de aceea să stea sub merit sau sub blam, ci numai sub generozitatea sau inclemența cu care natura s-a distribuit, ca libertate, în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]