1,376 matches
-
tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
înființării de plantații sau plantari în goluri; ... b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor de vită de vie roditoare, având cel puțin trei rădăcini principale și cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera; ... c) vite portaltoi - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor portaltoi, având cel puțin trei rădăcini principale și cordita
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
A.6 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL ÎI, III, IV ȘI V, ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN STÂNCOS BORNA A.8 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL III ȘI IV ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ BORNA A.9 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS, ARGILOS BORNA A.10 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL III ȘI IV ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ BORNA A.9 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS, ARGILOS BORNA A.10 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ BORNA A.11 BORNE PILON PENTRU PUNCTE TRIANGULATIEATIE DE ORDINUL ÎI, III, IV, V
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
BORNA A.9 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS, ARGILOS BORNA A.10 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ BORNA A.11 BORNE PILON PENTRU PUNCTE TRIANGULATIEATIE DE ORDINUL ÎI, III, IV, V oI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TERENURI MLĂȘTINOASE ȘI ÎN DELTA BORNA A.12 BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafața și adancime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138580_a_139909]
-
etc. și trebuie să fie asigurat prin pază care trebuie menținută pe toată durata efectuării operațiunilor de distrugere, în așa fel încât nici o persoană să nu aibă acces în perimetrul stabilit; ... b) locul de distrugere se alege pe un teren nisipos sau argilos; ... c) materiile explozive se transporta la locul unde se execută distrugerea lor, cu luarea de măsuri suplimentare se securitate și numai după ce au fost terminate toate lucrările pregătitoare, iar în cazul în care transportul se face pe drumurile
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
sau plantarii în goluri; ... b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor de vită de vie roditoare, de diferite lungimi, având cel putin 3 rădăcini principale și cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxera radicicola, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxera, forma radicicola; ... c) vite portaltoi - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafața și adancime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144460_a_145789]
-
elementele floristice și faunistice specifice deltei. • Caracaterizați flora și fauna Deltei Dunării. Colonie de pelicani Pădurea Letea Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții Retezat Contactul pădurii de molid cu zona alpină
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
un climat cu temperaturi mici și cu multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pe teritoriul țării noastre. În Evul Mediu erau renumite podgoriile din cele trei provincii românești: Cotnari, Huși (Moldova), Târnave, Viișoara (Transilvania), Târgoviște (țara Românească). Față de alte culturi, vița de vie prezintă avantajul că folosește terenurile în pantă, uneori degradate, precum și terenurile nisipoase, DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu cartofi: 1. Suceava; 2. Covasna; 3. Brașov; 4. Harghita. primul loc în producția de cartofi de vară îl deține județul Dâmbovița. 96 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Numiți regiunile în care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
irigarea suprafețelor agricole în sezonul de vară, când secetele sunt frecvente; - eliminarea apei care abundă în unele terenuri din luncile marilor râuri (Dunăre, Siret, Prut) sau din câmpiile de subsidență; - acțiuni de îmbunătățire a calității terenurilor degradate sau a celor nisipoase, sărăturoase; - construirea digurilor care să protejeze așezările, terenurile agricole, căile de comunicație, de revărsările și inundațiile produse de apa râurilor la ploile bogate. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MEDIULUI 141 Mediu natural modificat în lungul litoralului Faleză pe litoralul sudic al Mării Negre
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
caracteristici tehnologice specifice: a) traseul canalelor de derivație de regulă trece prin apropierea albiei râurilor, unde pânza freatică este la adâncime mică de la suprafața terenului, ceea ce îngreunează execuția lucrărilor. b) in cazul excavațiilor în roca de bază constituită din marne nisipoase sau nisipuri marnoase, cu pânză de apă freatică, se adoptă tehnologii speciale de execuție a excavațiilor. c) când roca de bază în care se sapă canalul de derivație este rocă compactă care nu se poate săpa cu excavatorul se utilizează
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
indicată mai sus, iar stratul următor se excavează cu excavator, autovehiculele circulând la același nivel cu excavatorul, pe marna balastată. Evacuarea materialului excavat se face pe breșe amplasate în aval de frontul de excavație. Varianta de tehnologie la excavarea marnei nisipoase, nisipurilor marnoase. În cazul când roca de bază este constituită din roci slabe având și apă freatică, excavațiile se execută cu un randament mult mai scăzut. Apele infiltrate se colectează la nivelul radierului. Pentru accesul în front a excavatoarelor și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în nisip câte un pinten în interiorul și exteriorul digului; se umplu pintenii cu balast și se compactează; se alege în groapa de umplutură balastul care se depune la exterioarele digului pe o latură de minim 4,0 m, iar materialul nisipos, prăfos argilos se depune în nucleu. Pintenul interior are rolul de drenaj al apelor de infiltrație spre rigola de colectare a apei. Importanța digurilor din punct de vedere funcțional: regularizarea albiilor; retenție; de îndiguire pentru protejarea terenurilor agricole; de protejare
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
deoarece pentru o descărcare este necesară numai o întoarcere a screperului la 180 ° în timp ce la alte scheme trebuiesc făcute două întoarceri la 180 °. În timpul lucrului screperele vor fi ajutate de buldozere. Materialele pentru umpluturi în corpul digului (balast, nisipuri, argilă nisipoasă) vor fi extrase din groapa de împrumut în starea în care se găsesc. În acest material nu se admit materii organice, resturi vegetale, rădăcini, lemn carbonizat, mâluri. Aceste materiale se aleg atât în groapa de împrumut cât și la depunere
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de execuție a digurilor se va da o atenție deosebită următoarelor operațiuni: trasarea cu exactitate a lucrării; conservarea în timpul execuției a reperelor de trasare permanente; pregătirea suprafeței de fundație a digului; recepționarea fundației digului pe tronsoane; zonele cu material prăfos nisipos de la pinteni și contracanal se vor executa numai la uscat; laboratorul de șantier va indica locul din groapa de umplutură ca sursă de material drenant; zona de extragere a materialului de umplutură se va proteja împotriva inundațiilor; materialul de umplutură
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
filtre. f) Este necesar să se studieze cariera de argilă detaliat, pe zone de exploatare întrucât rezultatele medii nu sunt concludente. Este indicat ca în carieră să se delimiteze subzone de extracție. Spre exemplu subzonă cu argilă mai uscată sau nisipoasă care se va folosi imediat după ploaie, subzonă cu argilă grasă (mai umedă) care se va folosi în perioade mai secetoase. g) Dacă în perioada de execuție a umpluturilor în groapa de fundație a nucleului de argilă sunt frecvente precipitații
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai - septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse , favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumulare a zaharu lui. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textură luto nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile. Iată de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat în nici o altă podgorie din România sau din lume. Podgoria a fost mereu dăruită cu „buna potrivire de oameni înțelepți și de la natura
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai mare, cu atât crește posibilitatea formării de hidroxizi și carbonați insolubili. Cu alte cuvinte, pentru a reduce gradul de accesibilitate a metalelor grele pentru plante, pH-ul trebuie menținut prin diferite lucrări la o valoare de 6,5. Solurile nisipoase și cele acide, rețin foarte greu metalele grele. Acțiunea toxică a mercurului poate fi redusă sau chiar anulată în prezența seleniului, deoarece seleniul intră în competiție cu mercurul pentru grupările de sulfhidril din proteinele animale. Plumbul. Ca și mercurul nu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
puține și mai fine, schimbând intensitatea și natura proceselor de sedimentare din aval, apele fluviului fiind încărcate cu cantități sporite de nutrienți 93 provenite de pe terenurile agricole din întregul său bazin hidrografic (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Aceste procese determină colmatarea substratului nisipos cu aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
variantă a alergării în tempo uniform. Utilizarea ei realizează dezvoltarea rezistenței de alergare în condiții variabile de teren, precum și o adaptare a tehnicii la specificul acestui gen de alergări. Se poate efectua pe pământ bătătorit sau pe iarbă, pe teren nisipos (moale), la deal sau la vale. Modalitățile de lucru sunt cele prezentate la exercițiul anterior, efectuate cu cerința adaptării tehnicii de alergare la specificul solului (tare/ moale) sau a felului de alergare, la deal sau la vale. Însușirea deprinderii de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Este o destinație preferată a turiștilor din Europa nordică. Blanes este un cochet orășel turistic situat la 60km NE de Barcelona, ce numără 38.368 locuitori (2007). Pe cca.4km țărm se înșiruie diverse tipuri de plaje, unele joase și nisipoase, altele cu faleze stâncoase. Renumite sunt plajele Blanes și S’Abanell. Alături de stațiunile mari, mici orășele precum Cadaqués (situat în apropierea graniței cu Franța, la poalele Pirineilor) sau Figueres au devenit mari atracții turistice. Alte orașe încântătoare de coastă sunt
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]