2,074 matches
-
tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în papură; caută să intre în contact cu alte persoane prezente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care sunt adresate fiecărui pacient. Clinicianul va asculta răspunsurile pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită când vorbește despre căsătorie, dacă evită să vorbească despre băutură, dacă pare trist când vorbește despre carieră, pentru a obține indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjează pe pacient. Clinicianul poate chestiona membrii familiei pacientului, pentru informații referitoare la problemele psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului, sau despre simptomele actuale ale pacientului. Informațiile din partea familiei sunt importante dacă pacientul este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
strategie de evaluare a unor aspecte ale personalității prin probe specifice. B. Observația comportamentului în timpul convorbirii psihologice vizează două registre: informațiile verbale furnizate de subiect în urma întrebărilor care i s-au pus, precum și alte informații furnizate spontan de acesta; informațiile nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului și care evidențiază atitudini, motivații, stări afective etc. Se vor ilustra două exemple: a) Scala de evaluare a anxietății a lui M. Hamilton, permite evaluare anxietății de către clinician (vezi tabelul nr. 3.1.). După
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de viață. Se poate utiliza în evaluarea deprinderilor sociale ale delincvenților tineri și elevilor, în evaluarea comportamentelor adaptative ale alcoolicilor, etc. e) Observația comportamentului în timpul situațiilor de laborator similare situațiilor reale (experimental analogs) sunt utilizate, în special, pentru evacuarea comportamentului nonverbal. f) Măsurători fiziologice, își propun să evalueze statusul fiziologic al subiecților în anumite situații, spre exemplu detectarea minciunii. 4. Autoobservația, a fost reintrodusă în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse mijloace de înregistrare utilizate în introspecție: jurnalele, monitorizarea răspunsurilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
primară, testul Bender este utilizat de către specialiști și pentru evaluarea nivelului de pregătire pentru școală al copiilor, predicția reușitei școlare, diagnosticarea problemelor de învățare și citire (la copii), evaluarea dificultăților emoționale, studierea întârzierilor în dezvoltare precum și ca test de inteligență nonverbală. Testul este alcătuit din 9 planșe cu diferite figuri, care sunt prezentate subiectului într-o ordine succesivă. Acesta este rugat să copieze figurile prezentate pe planșe pe o foaie de hârtie (format A4). Figurile copiate sunt apoi cotate de către examinatori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evaluarea nivelului de inteligență. * Testul desenul liber a lui G. Minkowsk (reprezentând personaje sau orice altceva), permițând aprecierea tipului senzorial și tipul rațional. * Testul "desenul figurii umane" (K. Machover). * Testul "casă copac persoană" (J.N. Book), are două etape: etapa creatoare nonverbală și etapa verbală interpretativă. * Testul "desenul familiei", relevant pentru cunoașterea raportului pe care îl are copilul cu familia, ele fiind decisive în formarea personalității sale. * Desenul serial, se lucrează cu această metodă la copiii cu dificultăți comportamentale și de adaptare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
una nu: în cea mai importantă și cea mai neimportantă deopotrivă. Nu e cazul de acum înainte să vă mai temeți de apropierea mea." (16 mai) Numai că Friedgard nu dorește sfârșitul, ci doar eliminarea din relația lor a "gesticii nonverbale" și a "apetitului care reifică" simultan cu păstrarea "formei subtile a scrisorii care mă realizează ca subiect". Pe scurt, Friedgard vrea scrisori. În concordanță cu un traseu al gândirii alienării care merge de la Hegel la Școala de la Frankfurt, Friedgard refuză
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acest sens, ceea ce ei fac are un impact mai mare decât ceea ce spun. Recompensarea și pedepsirea. Când copiii învață și repetă comportamentele pe care le văd la persoanele semnificative, aceste persoane răspund prin aprobare. Această aprobare poate fi verbală sau nonverbală, după cum uneori poate lua forma unei recompense concrete ca o prăjitură sau o excursie. În acest fel recompensele întăresc modelarea comportamentului văzut la persoanele semnificative. Astfel, procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
modul efectiv de a funcționa al practicilor, cutumelor existente la un moment dat (Bulai, 2004, p. 31). O formă specială de discriminare pe criteriu de sex o constituie hărțuirea sexuală. Prin hărțuire sexuală se înțelege orice comportament nedorit ă verbal, nonverbal sau fizic ă de natură sexuală, care are ca scop sau ca efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator 1. De aceea, deși fenomenul există 2, nu este recunoscut
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
task”, în Behavioral Neuroscience, nr. 111, 1997, p. 845-849. Geary D.C, DeSoto M.C., „Sex differences in spatial abilities among adults from the United States and China”, în Evolution and Cognition, nr. 7(2) , 2001, p. 172177. Hall J.A., Nonverbal Sex Differences: Communication Accuracy and Expressive Style, The Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1984. Halpern D.F., Sex Differences in Cognitive Abilities, Erlbaum, Hillsdale NJ, ediția a 2-a, 1992. Halpern D.F., Wright T.M. „A process-oriented model of cognitive sex-differences”, în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
of the brain for language”, în Nature, nr. 373 (6515), 1995, p. 607-609. Block R.A., Arnott D.P., Quigley B., Lynch W.C., „Unilateral nostril breathing influences lateralized cognitive performance”, în Brain and Cognition, nr. 9, 1989, p. 181-190. Hall J.A., Nonverbal Sex Differences: Communication Accuracy and Expressive Style, The Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1984. Halpern D.F., Sex Differences in Cognitive Abilities, Lawrence Erlbaum, Associates, Inc. Publishers, a 2-a ediție, Hillsdale, New Jersey, 1992. Shaywitz B.„ Shaywitz S., Pugh K.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Pentru mai multe detalii Feldman R.S., Forrest J.A., Happ B.R., „Self-presentation and verbal deception: Do self-presenters lie more?”, în Basic and Applied Social Psychology, nr. 24, 2002, p. 163-170. Feldman R.S., Tomasian J., Coats E.J., „Adolescents'social competence and nonverbal deception abilities: Adolescents with higher social skills are better liars”, în Journal of Nonverbal Behavior, nr. 23, 1999, p. 237-249. Zanna M.P., Pack S.J., „On the self-fulfilling nature of apparent sex differences in behavior”, în Journal of Experimental Social Psychology
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
deception: Do self-presenters lie more?”, în Basic and Applied Social Psychology, nr. 24, 2002, p. 163-170. Feldman R.S., Tomasian J., Coats E.J., „Adolescents'social competence and nonverbal deception abilities: Adolescents with higher social skills are better liars”, în Journal of Nonverbal Behavior, nr. 23, 1999, p. 237-249. Zanna M.P., Pack S.J., „On the self-fulfilling nature of apparent sex differences in behavior”, în Journal of Experimental Social Psychology, nr. 77, 1975, p. 583-591. Au bărbații simțuri mai ascuțite decât femeile? Diferența dintre
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a soluționa, în ultimă instanță de a răspunde la o anumită situație-stimul. Atitudinea schizofrenului în ședința de investigare psihologică este o atitudine modificată, care stă sub semnul bolii sale, de la dificultatea intrării în relație, pîna la cooperarea minimă, de la apelul nonverbal la sprijinul examinatorului, până la comentariile, întreruperile, reluările și referințele personale, frizând incoerența și plasând pacientul înafara realității și a situației. În ședința de investigare se vor observa atent comportamentul schizofrenului, modificările acestui comportament și, mai ales, măsura participării, acestea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lingvistică, ci este mai degrabă o aplicare a unor foarte generale common-sense strategies (J. Morgan, 1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice (1975), care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a fost ținta unor critici (ambivalența termenului kinem care pare a fi similar fonemului în prima etapă -1952dar comparabil morfemului ulterior -1970), este neîndoielnic faptul că noua disciplină a furnizat impulsuri euristice semnificative, propunînd moduri noi de analiză a comportamentului nonverbal ca sistem semiotic și alimentînd astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și Nöth, 1990: 400-401). Comunicarea se realizează prin gesturi involuntare (încovoierea corpului în cazul descurajării, îndreptarea corpului în cazul unei bătălii cîștigate) sau prin gesturi voluntare, supuse unui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
en 6 questions, 23 exemples, 160 exercices, 51 conseils pratiques, Paris, Les Editions d'Organisation Dinu, Mihai, 1997 Comunicarea, București, Editura Științifică Efron, Daniel, 1941 Gesture and Environment, New York, Kings Crown Ekman, P. & Friesen, W.V., 1969 "The repertoire of nonverbal behaviour: Categories, origins, usage and coding" în Semiotica 1, pp. 43-98 Greimas, A.J., Courtes, J., 1979 Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Paris, Hachette Hall, E.T., 1966 The Hidden Dimension, New York Doubleday (trad. fr. La dimension cachée, Paris
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ea este importantă, de asemenea, pentru a arăta raportul dintre ceea ce se spune, ceea ce nu se spune și ceea ce se așteaptă drept replică. În dialogul dintre cele două personaje, replicile directe sunt puține și scurte. Ele sunt completate de semnale nonverbale, de tăceri absolute și de tăceri dincolo de care se află discursul indirect liber. Așadar, prezentăm această discuție pentru a urmări ponderea tipurilor de discurs și raportul dintre ele, iar pentru aceasta mai întâi izolăm fragmentele de discurs direct: Ei, cum
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Comunicarea reprezintă o Întreagă clasă de scopuri comportamentale și este folosită În mod voit În cadrul schimburilor sociale pentru a transmite informații, observații sau stări interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente. Din păcate pentru copiii cu autism ele reprezintă, de asemenea, două arii principale de dificultate. Din acest motiv copiii cu autism, chiar și aceia considerați “verbali” (care se exprimă și verbal, nu doar nonverbal), se confruntă cu dificultăți semnificative de comunicare. Când ne referim la copiii verbali cu autism, avem În vedere un spectru larg de comportamente verbale, de la cel mai simplu până la un comportament verbal prolix, aria cel mai des Întâlnită de dificultate
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
bea. Imagini realizate pe sistemul schimbului comunicațional sunt folosite pentru a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol etc.) pot fi folosite pentru a crește abilitatea copilului de
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol etc.) pot fi folosite pentru a crește abilitatea copilului de a Înțelege acest tip de comportamente. De exemplu, o casetă audio poate fi folosită pentru a Învăța
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
poate indica furie, un avertisment În fața unui pericol, o atenționare etc. Aspecte ale contextului, mediul de desfășurare ca și expresiile emoționale sau limbajul corpului, toate trebuie luate În considerare pentru a interpreta corect un volum ridicat al vocii. Folosirea deprinderilor nonverbale de comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio și video, povestirile sociale, povestioarele amuzante etc. pot fi folosite pentru a-l Învăța pe copil să folosească comportamentele nonverbale de comunicare socială. Exemplu: un copil este
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]