1,132 matches
-
se încălzeau. Petru stătea și el cu ei, și se încălzea. 19. Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20. Isus i-a răspuns: "Eu am vorbit lumii pe față, totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți Iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21. Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
9. Și cîntau o cîntare nouă, și ziceau: "Vrednic ești tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci ai fost jungheat, și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam. 10. Ai făcut din ei o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru, și ei vor împărăți pe pămînt!" 11. M-am uitat, și împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrînilor am auzit glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
douăsprezece mii; din seminția lui Beniamin douăsprezece mii au fost pecetluiți. 9. După aceea, m-am uitat, și iată că era o mare gloată, pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe, cu ramuri de finic în mîini, 10. și strigau cu glas tare, și ziceau: "Mîntuirea este a Dumnezeului nostru, care șade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Am luat cărticica din mîna îngerului, și am mîncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mîncat-o, mi s-a umplut pîntecele de amărăciune. 11. Apoi mi-au zis: "Trebuie să proorocești din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi și împărați." $11 1. Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prăjini, și mi s-a zis: "Scoală-te și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el. 2. Dar curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
îi va birui și-i va omorî. 8. Și trupurile lor moarte vor zăcea în piața cetății cea mare, care, în înțeles duhovnicesc, se cheamă "Sodoma" și "Egipt", unde a fost răstignit și Domnul lor. 9. Și oameni din orice norod, din orice seminție, de orice limbă și de orice neam, vor sta trei zile și jumătate și vor privi trupurile lor moarte, și nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormînt. 10. Și locuitorii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul și pe cei ce locuiesc în cer. 7. I s-a dat să facă război cu sfinții, și să-i biruiască. Și i s-a dat stăpînire peste orice seminție, peste orice norod, peste orice limbă și peste orice neam. 8. Și toți locuitorii pămîntului i se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului, care a fost jungheat. 9. Cine are urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
sunt fără vină înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 6. Și am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veșnică pentru ca s-o vestească locuitorilor pămîntului, oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui norod. 7. El zicea cu glas tare: "Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut cerul și pămîntul, marea și izvoarele apelor!" 8. Apoi a urmat un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
birui, pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și cei chemați, aleși și credincioși, care sunt cu El, de asemenea îi vor birui. 15. Apoi mi-a zis: "Apele, pe care le-ai văzut, pe care șade curva, sunt noroade, gloate, neamuri și limbi. 16. Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, și fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, și o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mînca, și o vor arde cu foc. 17. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
au dus, S-a dus cale ne-nturnată De toți oamenii urmată. Am aflat din răsărit Că bărbatul mi-au murit, Și-au murit și mi-l bocea, Lumea - ntreagă îl plângea. Plîns-au toate schiturile, Toate răsăriturile Și apusurile toate Și noroade, limbi și gloate, Miază noapte, miază zi, Nu-l mai putură trezi. Plîns-au marea pe-ai ei regi, Pe - mpărații lumii - ntregi, Ș-o furtună se lăsă Ce pământul L-înnecă. Miază noapte și apus Neamuri mii pe cale - au pus, Roiuri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
psihologice și climaterice, socotite pînă acum inalterabile. (...) Modernismul românesc se integrează peisagiului spiritual european, așa cum o certifică cazul Brâncuși!”. Particularismele, specificitățile naționale sînt respinse în favoarea unei identități unice europene. În editorialul numărului 6-7 („Interpretări“), Ion Călugăru definește tradiția ca „Inteligența norodului, evadată din pastișul etern natural - și tehnica” (propoziție formulată prima oară în manifestul revistei Integral). Ambele elemente ale ecuației au un caracter transnațional și un potențial emancipator: „expresia primară”, primitivismul „norodului”, legitimează universalismul dezvăluind fondul comun, transfrontalier, al umanității: „Creațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numărului 6-7 („Interpretări“), Ion Călugăru definește tradiția ca „Inteligența norodului, evadată din pastișul etern natural - și tehnica” (propoziție formulată prima oară în manifestul revistei Integral). Ambele elemente ale ecuației au un caracter transnațional și un potențial emancipator: „expresia primară”, primitivismul „norodului”, legitimează universalismul dezvăluind fondul comun, transfrontalier, al umanității: „Creațiile norodului n’au cunoscut dialect, ci au tins spre universalitate. De aceea: un idol african seamănă în subtilitate cu o cioplitură românească, un basm românesc cu unul mongol. La mijloc nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
evadată din pastișul etern natural - și tehnica” (propoziție formulată prima oară în manifestul revistei Integral). Ambele elemente ale ecuației au un caracter transnațional și un potențial emancipator: „expresia primară”, primitivismul „norodului”, legitimează universalismul dezvăluind fondul comun, transfrontalier, al umanității: „Creațiile norodului n’au cunoscut dialect, ci au tins spre universalitate. De aceea: un idol african seamănă în subtilitate cu o cioplitură românească, un basm românesc cu unul mongol. La mijloc nu e numai migrațiunea de popoare și de legende...”; „O răscruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntîmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pînea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
STEA Stea care subt carul cel mare abia licărești nedumerită-ntre șapte lumini, a cui stea ești? Ești steaua lui Verde-mpărat - duhul nemîntuit? Ce sărbătoare scutești? Ce ceas împlinit? Aperi un mare mormânt, sau vreo apă vindecătoare? Păzești un norod, o cetate, sau numai o floare? Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte veghezi mistuită subt vinete bolte? De ești a mea, păzindu-mi anul și vatra, n-aruncă nimenea după tine cu piatra? [1932] * RUNE În chip de rune
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără de păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntîmplă molcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pâinea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de-a unsprezecea zile, s-a înfățișat la Rotari un preot trimis de episcopul Magno. Cerea să i se permită episcopului și clerului să părăsească orașul, pentru a se retrage la Veneția împreună cu nobilii care se opuseseră asasinării ducilor și norodului care nu participase la masacrarea trupurilor. - Ce garanții îmi dați? a întrebat încruntat Rotari. - Ai cuvântul episcopului Magno, un om sfânt și drept. Consultat din priviri, am făcu un semn de aprobare. Când soarele a fost deasupra orașului, porțile s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și comorile fabuloase îngropate acolo, despre câte slugi au luat cu ei în moarte ca să-i slugărească și în viața de apoi, copil, crezuse multă vreme că și taică-su va fi fost, în taină, vreun rege detronat spre binele norodului. Între timp se-ntorsese și Jancsi cu apa, și Csabi cu trei bucăți mari de lemne. Caporalul a scos de sub baracă un ceaun înnegrit de funingine, a turnat în el vreo doi litri de apă din găleată, aruncând restul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
inventat nivelul de trai... Că-ți vine să te și crucești, nu alta. Până și la țară, Tudorele frate, pleacă lumea la muncă în Italia, să facă bani de satelit cu canalul Playboy. Ați adus lumea de vă ling tălpile norod cu norod, că v-ați scârbit până și voi. Tudorel: Să știi că eu unul nu mi-am închipuit că va putea să cadă atât de jos. Angheluță: De ce nu? Tudorel: Bineînțeles, noi îl încurajăm, dar îți spun ca între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de trai... Că-ți vine să te și crucești, nu alta. Până și la țară, Tudorele frate, pleacă lumea la muncă în Italia, să facă bani de satelit cu canalul Playboy. Ați adus lumea de vă ling tălpile norod cu norod, că v-ați scârbit până și voi. Tudorel: Să știi că eu unul nu mi-am închipuit că va putea să cadă atât de jos. Angheluță: De ce nu? Tudorel: Bineînțeles, noi îl încurajăm, dar îți spun ca între noi, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ajuns. O sincopă și chițcanul s-a dus. Bineînțeles de-aceea nu ne prind nici pe noi. Fâl fâl, fâl fâl, fâl-fâl, fâl. În laț nu mă poate prinde nimeni, că doară nu-s privighetoare sau canar. Bietele de ele! Noroadele-astea cântărețe nu pricep nici sticla nici cercul, nu pot deosebi ființa de asemănare, și pac! Cad în laț! Sau se dau cu capul de geamuri, nătângele, după câte o grăunță. E adevărat că în principiu aș putea fi săgetată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Părea foarte fericit. - Ei, cum te simți acum? - Mă simt bine, foarte bine, simt sănătatea în trupul meu. - Nu ți-am spus eu? zise Weissmann, privind pe fereastră înspre trăsură, al cărui birjar, impacientat, plesnea din bici. Gîndește-te mai bine! Norodul te așteaptă, de ce nu vrei să mergi? De altfel, orice sfânt se retrage câtăva vreme în pustiu, într-o chilie, ca să se purifice. Dacă vrei, te ducem într-o mânăstire adorabilă, unde vei putea medita absolut singur. Nu vin acolo
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu ne mai trebuie. Te implorăm, bea-o tu!..." - Să mori înfipt! - Să mă pupi... Pe când regii ăștălalți, Cei șapte ai orașului București, sânt niște gudulani nepricopsiți, ca mine și ca tine... N-are semnele distinptive. E obișnuiți. Ca tot norodul... Astora prin gând nu le-a trecut c-or să fie vreodată regi. Dacă te așezi lângă ei în tramvai - nu-s nici ciungi, nici schilozi - au fețele atât de neînsemnate, de-ți vine să-ți ștergi nasul pe ele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îl înfățișa deja pe eroul său, Frédéric, cuprins de beția colectivă indusă de Revoluția din 1848: "Îl furase magnetismul mulțimilor"18. Exaltarea fascinează și neliniștește în același timp, numai că mulțimea mărșăluind capătă aspectul unui Frankenstein colectiv. Așa descria Flaubert norodul care năvălise în Palais Royal: "O masă viermuitoare care creștea neîncetat ca un fluviu întors îndărăt de o maree, mugind îndelung, pradă celor mai imprevizibile impulsuri"19. Aceste impresii puternice dau densitate imaginii comune: adunați în adevărate cirezi sociale, intoxicați
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
apel la tiranie. Rațiunea e pedeapsa politicii iar politica mormîntul rațiunii. Pe scurt, conducătorilor de acest fel le lipsește instinctul, singurul care le-ar permite să înțeleagă masele, să vibreze la unison cu speranțele lor, să asculte vocea puternică a norodului, nu șușotelile consilierilor și lingușitorilor. N-au niciodată pe buze vorba potrivită, nu fac niciodată gestul cuvenit la momentul și-n locul cuvenit. Le lipsește voința de putere, deși ambiție au. Cedînd incertitudinilor care-i macină, depășiți de evenimente ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
violenței. Dovadă stau armatele Revoluției care-au urmat, ca vrăjite, vulturii lui Napoleon prin zăpezile nesfîrșitei Rusii. Liderii folosesc energia pe care o investesc masele în visele și-n iluziile lor pentru a răsturna roata Statelor și pentru a conduce norodul înspre un țel dictat de rațiune, uneori chiar de știință. Generalul de Gaulle, unul dintre cei care-au asimilat cel mai bine preceptele psihologiei mulțimilor, recunoaște că a aplicat-o: "Atît de grandioase erau realitățile, dar cred totuși că mi-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]