662 matches
-
său de apropiați era format inițial, în mare parte, din naționaliști germani de dreapta, care îl susținuseră la președinția partidului (Morrow, 2000: 49). Însă, după cum susține Mouffe, deși nu "încape îndoială că un elemental al retoricii FPÖ țintea (...) să atragă nostalgicii celui de-Al Treilea Reich", ar fi "o greșeală gravă să se dea o mare importanță acestui element și succesul FPÖ să fie pus pe seama lui" (2005a: 63-4). Dacă privim mai în amănunt, dezvoltarea FPÖ în perioada de dinaintea intrării la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pasiunii naționaliste? Nu există refractari și astăzi chiar, cînd orientarea europeană încurajează cucerirea de noi identități cetățenești simultan cu provocarea suplimentară creată de integrarea imigranților? Răspunsul la aceste întrebări suscită altele, dintre care prima vizează semnificația prezentă a experiențelor trecute. Nostalgicii imperiului Habsburgilor sau aceia, și mai rari, atașați tradiției helvetice văd în aceste experiențe precedente ale deviațiilor naționalismului sub cele două forme ale sale; anume, de produs al voinței unui stat și de dat cultural sau comunitar anterior statului. Dar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62. 295 Radu Carp, op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p. 87. 296 Paul E. Michelson, "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene . Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, pp. 143-151. 297
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
disperate, nu trebuie să uităm promisiunile nerespectate ale "Cartei Atlanticului" din timpul ultimului război mondial și realitățile crude de la Yalta și din timpul războiului rece. Și numai de atunci. Așa cum comenta recent tragedia din Balcani "Time Magazin", " Există nu puțini nostalgici ai Războiului Rece" care nu ar avea nimic împotriva revenirii zilelor Yaltei. Aceștia resping manifestările autodeterminării din Balcani, considerîndu-le drept o "calamitate europeană", "tribalism", un "djinn scăpat din sticlă" etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscențe sinistre ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Balcani "Time Magazin", " Există nu puțini nostalgici ai Războiului Rece" care nu ar avea nimic împotriva revenirii zilelor Yaltei. Aceștia resping manifestările autodeterminării din Balcani, considerîndu-le drept o "calamitate europeană", "tribalism", un "djinn scăpat din sticlă" etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscențe sinistre ale lui Disraeli (căruia nu-i păsa de "o existență ideală pentru creștinii din Balcani") sau ale incalificabilului dispreț al lui Churchill față de Gavrilo Princip. Și nici asta nu este totul. Într-o sclipire de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
curajul unui tânăr rege eclipsat până atunci de faptul că Își datora poziția răposatului dictator; acum, soarta lui era legată irevocabil de regimul parlamentar. Neavând o instituție sau un simbol În jurul căruia să se ralieze, cei mai mulți soldați, polițiști și alți nostalgici ai vechiului regim au abandonat visele de revoltă sau restaurație și s-au limitat la a sprijini Alianța Populară a lui Manuel Fraga, un partid recent apărut care Își propunea să lupte cu „cei mai periculoși inamici ai Spaniei: comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alți foști disidenți cehi, Havel și colegii lui nu au avut Întotdeauna o părere favorabilă despre slovaci. Îi priveau mai degrabă ca pe niște șoviniști provinciali: În cel mai bun caz urmărind naiv mirajul suveranității, În cel mai rău caz nostalgici după statul-marionetă din timpul războiului. Klaus, culmea, nu Împărtășea prejudecățile liberale și nu se sinchisea defel de trecutul Slovaciei. Era, ca și Mečiar, un realist. Cei doi, acum politicienii cei mai puternici din regiunile lor, și-au petrecut următoarele săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mari și amenințați de hoardele de „criminali”, „drogați” și alte „drojdii ale străinătății” care le invadau acum patria. Pentru a evita o ciocnire cu legea, Haider s-a abținut de la orice gest care l-ar fi făcut să pară un nostalgic al nazismului. Cel mai adesea, austriacul Își dezvăluia prejudecățile (ca și Jean-Marie Le Pen) În mod indirect - de pildă, orice lucru supărător În viața publică era ilustrat de oameni ce erau, Întâmplător, evrei. Dar țintele predilecte, pentru el și suporterii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit colorată, stăruind să salveze banalitatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
categoria indivizilor nostalgici (cei care apreciază pozitiv fostul regim comunist) de categoria indivizilor care nu manifestă sentimente nostalgice (cei care apreciază negativ fostul regim comunist). În acest sens, răspunsurile la această întrebare au fost codate în trei categorii generice: a) nostalgicii (indivizii care au apreciat pozitiv fostul regim comunist, adică l-au situat undeva în intervalul dintre +100 și +1); b) neutralii (indivizii care au evaluat fostul regim comunist cu valoarea 0); c) prezentiștii (indivizii care au apreciat negativ fostul regim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist, adică l-au situat în intervalul dintre -1 și -100). Iată care a fost dinamica temporală a răspunsurilor oferite la această întrebare: Tabel 34. Evoluția opiniei publice românești cu privire la evaluarea fostului regim comunist, N=7.064 Anul Prezentiștii (%) Neutralii (%) Nostalgicii (%) Total (%) 1991 66,9 6,8 26,3 100 1992 55,6 9,0 35,3 100 1993 61,6 6,1 32,3 100 1995 60,8 13,1 26,1 100 1998 53,9 14,0 32,1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XV Trend Dataset, 1991-2007 Dacă în urmarea imediată a Revoluției din 1989 raportul era clar dezechilibrat în favoarea "prezentiștilor" (adică a celor care apreciau negativ fostul regim comunist) (67% vs. 26%), în decursul unui deceniu și jumătate raportul dintre prezentiști și nostalgici s-a echilibrat progresiv, ajungându-se în anul 2004 la o egalitate aproape perfectă (42% vs. 44%), dar în favoarea nostalgicilor. Tendința observabilă pe termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celor care apreciau negativ fostul regim comunist) (67% vs. 26%), în decursul unui deceniu și jumătate raportul dintre prezentiști și nostalgici s-a echilibrat progresiv, ajungându-se în anul 2004 la o egalitate aproape perfectă (42% vs. 44%), dar în favoarea nostalgicilor. Tendința observabilă pe termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării trecutului comunist. Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se raportează apreciativ față de regimul comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se raportează apreciativ față de regimul comunist) din valul 2004, distribuția răspunsurilor la întrebarea dacă ar fi bine să se revină la sistemul comunist este următoarea: 25,2 la sută răspund afirmativ, în timp ce 74,8 de procente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
14,4 2009 12,0 73,4 14,6 2014 10,7 70,7 18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
6 2014 10,7 70,7 18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu adevărat?") și modul în care aceștia se raportează la comunism. Distribuția răspunsurilor este ilustrată în tabelul de mai jos. Tabel 38. Aprecierea regimului comunist în funcție de situația financiară Percepția asupra propriilor venituri 34 Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) mai mult decât suficient 51,4 10,0 38,6 suficient 47,3 12,5 40,2 insuficient 49,1 13,4 37,5 mai mult decât insuficient 28,5 13,9 57,7 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8 clase 30,5 11,7 57,8 9-10 clase și vocațional 42,7 11,5 45,9 liceu 43,9 14,6 41,4 universitate 58,2 12,7 29,1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între grupa de vârstă a respondentului și atitutinea pe care acesta o manifestă față de trecutul comunist, X2(10, N=927) = 17.92, p = .056. Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație Grupa de vârstă Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 18-25 51,9 16,0 32,1 26-35 46,2 12,8 41,0 36-45 44,3 9,7 46,0 46-55 41,3 16,9 41,8 56-65 42,3 12,1 45,6 peste 65 33,5 11
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai puternic o atitudine negativă față de trecutul comunist. În schimb, cu cât se urcă în vârstă, cu atât crește pozitivarea comunismului de către respondenți. Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității Tipul localității Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) oraș cu peste 2 milioane de locuitori (București) 44,8 16,9 38,3 oraș mare (între 100.000 și 2.000.000 locuitori) 37,8 17,1 45,1 oraș mic (între 30.000 și 100.000 locuitori) 60
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]