166,875 matches
-
interesante. De citit (în numerele viitoare) * În Contemporanul din ianuarie, un interviu (ocazie aniversară!) luat de dl Andrei Grigor dlui E. Simion. Fără indiscreții („toată lumea spune despre mine că sînt un atlet al discreției și al echilibrului”), dar cu o notă de sinceritate și de căldură în plus față de convorbirile literare de rutină, interviul e plin de idei. Conține și o promisiune: că va scrie o istorie a vieții literare din ultimele decenii. * În Observatorul Cultural (nr. 205), două comentarii la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
interesante, care însă pleacă de la premisa greșită că un jurnal e un tratat de istorie. Aceeași premisă la dl Gabriel Andreescu, decis să o lămurească pe dna Lovinescu în legătură cu înființarea A.C. și P.A.C. la începutul anilor ’90, despre care notele zilnice ale dnei Lovinescu iau act la mîna a doua. Din păcate, dl Andreescu nu face altceva decît să corecteze o imagine subiectivă cu alta încă și mai subiectivă. Mica istorie A.C.-P.A.C. din anii ’90 a dlui Andreescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
și prefață de Petre Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce în atenție pe „enciclopedistul în sensul concret al cuvântului” (Mircea Eliade), pe savantul și poliglotul, pe împătimitul cercetător de
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
tranziție. Încă din prima sa tinerețe, adică înainte de a împlini treizeci de ani, el scrie un număr semnificativ de texte, un fel de microeseuri, așa cum le numește el însuși, parțial experiențe fugare din expoziții, parțial observații de lectură, parțial mici note de călătorie, în care se apleacă riguros și cu o acribie mult mai mare decît ar da de înțeles tonul său paradoxal și jucăuș, asupra unora dintre cele mai importante personalități artistice de la noi și de aiurea și asupra unor
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și victima se găseau la un loc. Text apărut În Universul, București, 28 iunie 1926,p.3. Reluat În Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și În Primăvară, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Note 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, George Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; vom pune față În fața toate textele). Apare ne semnat În ziar
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
plângere / Plină de-amor.// Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipă cea repede / Ce ni s-a dat?”, publicate ambele În Fântână Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius da informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune de nota care Însoțește poeziile și În care redactorii afirmă că s-au găsit În halatul poetului după moarte). 2. Grigore Manolescu este vestitul actor (1857-1893) care a jucat În mai toate piesele lui I.L.Caragiale dar s-a ilustrat mai ales
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
în acest caz atitudinea dandy-ului spiritual de tip Brummell. Ideea simplicității vestimentare care i-ar fi permis dandy-ului să treacă neobservat este transpusă acum, la nivelul discursului critic, într-o deloc întîmplătoare discreție a indicațiilor parantetice și frecventelor note de subsol. Acestea adăpostesc, uneori în mai mare măsură decât corpusul textului propriu-zis, subtile chei hermeneutice și chiar rezolvări interpretative originale, tot atâtea rezultate, la Ion Vartic, ale unei ingeniozități de veritabil “șahist” al criticii literare. După ce propune “revizuirea” critică
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
a publicat, în toamna anului trecut, o antologie de proză scurtă care adună aproape toate textele din volumele sale anterioare. Cîteva dintre ele au cunoscut modificări - „tușe de culoare, accente, alt ritm într-o frază“, precizează autorul într-o ludică notă introductivă, urmată de o biobibliografie de o pagină, alcătuită în același spirit, o povestire în sine, prin felul în care e spusă și prin „subiect“: scriitorul e medic, dar renunță la treizeci și trei de ani la medicină și se apucă de
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
mai ales corporalitatea expresivă. Aici, n-am înțeles exact de ce a fost nevoie de Marius Manole. Tehnica rostirii, situarea în personajul complicat și complex îl pun în dificultate clară. De la început și pînă la sfîrșit își spune replicile în aceeași notă, cu o voce ușor falsă, fără să aibă nuanțe, să marcheze treceri de la o stare la alta, de la o relație la alta, de la un personaj la altul. Piesa nu e un basm, este o realitate dură făcută din situații diferite
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
fie în felul acesta un admirabil mînuitor al... floretei. Atingerea floretei! Și poate mai e încă ceva: neputința de a arunca el cu piatra, sau mai bine zis, conștiința imoralității acestui gest. De aceea găsim, probabil, într-un text despre notele informative ale lui Caraion următoarea frază: „Cu piatra pe care o am în mînă, mă îndrept spre clanța stricată a propriei mele locuințe”. Nu înseamnă că, dacă are ceva de spus (cum se remarcă chiar în primul citat pe care
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
schimbări. În sfârșit, a treia versiune, Țarcul, reprezintă forma restaurată a acestui roman a cărui scriere și rescriere s-a întins pe durata a trei decenii. Bine ar fi fost ca autorul (sau editura) să ne fi prezentat într-o notă însoțitoare, oricât de succintă, istoria elaborării acestei cărți, atât de accidentată. Am fi avut astfel încă un document care să mărturisească despre confruntările literaturii cu instituția controlului ideologic, despre felul în care aceste confruntări au marcat, în era totalitară, destinul
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
o depisteze Plătică.” (p. 105) La rîndul lui, obosit de efortul cotidian de “depistare” (și degustare) a țuicii și rachiului, Plătică senior nu mai are răgazul să se ocupe de fiu, Plătică Dan Sorin (9 ani, clasa a IV-a, nota 7 la purtare), care își face de cap la școală. În spiritul valorilor tovărășești ale “depistării” reciproce, familia avortonilor socialismului se completează astfel cu micul delator al clasei, care încearcă să-și facă uitate chiulul și indisciplina turnînd colegi nevinovați
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în 1985. Traduceri din Stendhal, Taine și alții. Născut în 1928 la Cernăuți, a absolvit Filosofia la București în 1951. Ar fi bine dacă dna Malamen ar adăuga înterviurilor scurte note bio-bibliografice. Pentru un scriitor extraordinar cum este Tudor Țopa, ar fi o mică reclamă necesară. Trebuie să începem să ne cunoaștem valorile adevărate. * În Ramuri, numărul ultim din 2003, o polemică spumoasă: Alexandru George versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
părerea mea, distincția nu are în nici un caz legătură cu subiectul. Nu cred că există subiecte interzise sau măcar imorale. Despre orice se poate scrie bine și, în același timp, fără a șoca neapărat, fără a forța în vreu fel nota. Romanul Ai toată viața înainte, al lui Romain Garry, se petrece într-un bordel (în care, mai mult, trăiește un copil!), iar Lolita lui Vladimir Nabokov descrie o relație pedofilă - asta ca să iau primele două exemple care-mi vin în
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
pierdută a picioarelor se mutase și ea, în mod legitim, în vioiciunea privirilor și în agilitatea gîndirii. În fața dispariției unui om de cultură de o asemenea autenticitate și vigoare, gîndurile și regretele dobîndesc ele însele, dincolo de orice convenție conjuncturală, o notă gravă care le scoate din stereotip și le mîntuie de banalitate. Așadar, Drum bun, D-nă Amelia Pavel!
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe care le lăsase curate, albe, proaspete, occidentale. Spre a lua notă de starea unei societăți profund divizate în urma a ceea ce se numise Revoluție, dar putea să fi fost numai o lovitură de stat, dacă nu un hibrid. Diarista regăsește și locuri neschimbate, bunăoară Cișmigiul plimbărilor cu părintele său - dar nu va
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
de ură, cerea să fim V. și cu mine, crestați cu cuțitul, să ni se pună sare peste rană ca să ne audă țipetele țăranii României.” Când același Păunescu este ales să facă parte din delegația parlamentară română la Consiliul Europei (nota din 3 februare 1993), verdictul e scurt: „Trop c’est trop! ” Chiar atunci, Doina Cornea era chemată în fața instanței, ceea ce nu se întâmplase pe vremea Ceaușeștilor. Un hățiș de ciudățenii? Să te miri, să te tot miri... „Ne mirăm și
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
e de părere că piesa e o „melodramă romantică” (adică un fel de Ruy Blas, nu e așa?) în care Delavrancea „nu respectă adevărul istoric”. Actorul a ajuns la concluzia cu pricina nu răsfoind ediția critică Delavrancea în care, în Note, este reprodusă documentarea minuțioasă a scriitorului cînd și-a pregătit piesa. Printre texte era Istoria lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, pe care Costel Constantin declară a o fi citit ca să-și prepare rolul. I-a plăcut critica pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
și de ea, binecuvîntata, cea în formă de/ cruce!...),/ gura plină de cuvinte aiurea,/ creierul (în care tocmai a sucombat iarăși visul despre/ limba ideală) și tot felul de organe sîngerînde cărora/ nu le știu numele, în școală am avut notă mică la anatomie” (noaptea dimineața cimitir de zei). O tentativă de recuperare ontologică, de restaurare a omului zdrobit în impactul cu introspecția implacabilă, reprezintă, la rîndul său, un eșec. Rezultă o făptură compusă din surogate, o însumare a morților succesive
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
supraviețuiesc, răspândite în orașul vechi) amintirea lui Ionesco e încă vie. Fiecare vizită la Galeria Erker, în al carei atelier de grafică Ionesco a găsit ambianța ideală de lucru, era marcată de articole în ziarul local, toate păstrate de Doamna Noto, care se ocupă de primirea soților Ionesco. Înconjurată de litografii, de cărți în ediții bibliofile și de afișele expozițiilor succesive organizate de Galeria Erker, Doamna Noto și-l amintește pe Ionesco că pe un domn bătrân timid, retras, fără pic
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
ideală de lucru, era marcată de articole în ziarul local, toate păstrate de Doamna Noto, care se ocupă de primirea soților Ionesco. Înconjurată de litografii, de cărți în ediții bibliofile și de afișele expozițiilor succesive organizate de Galeria Erker, Doamna Noto și-l amintește pe Ionesco că pe un domn bătrân timid, retras, fără pic de morgă “academică”. Mulți scriitori și artiști celebri au luat drumul St. Gallenului, pentru a se întâlni, în chiar inima lui, la Galeria Erker. Inspirându-se
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
des ennemies acharnés, sauf lorsque, par exemple, le vert vient leș tempérer: noir, rouge, vert, cela va très bien ensemble, une harmonie contrastée, de nouveau, se crée. Cette association est bonne.” 7 Regasise Ionesco, poate, prin terapia culorilor, plăcerea scrisului? Notele sale de lucru din vremea atelierului din St. Gallen sunt, de fapt, literatura, evident literatura ionesciană: ”Je m’aperçus qu’îl ne fallait pas non plus négliger la diagonale du tableau, dont dépend la construction, afin d’obtenir l’équilibre
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
vivre: c’est pour cela, pour qu’elles existent, que moi, leur peintre et leur dieu, je leș ai fait naître.”8 Creația ionesciană se deschide prin placheta de versuri Elegii pentru ființe mici, în care, se pot discerne “câteva note de suprarealism” și se încheie, simetric, cu pictură să, de asemenea influențată de suprarealiști și postsuprarealiști 9. Între aceste două isprăvi cu iz suprarealist e cuprins teatrul ionescian - o întreagă lume.
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]