4,508 matches
-
peste măsura permisă de decență („Văduva”) Apar însă, în mod ciudat dar salutar, și elemente de filozofie populară („Constatare”) și de etnos popular (tradiții, mentalități, obiceiuri), copleșite, din păcate de un noian de vulgaritate. („Când e luna pețitoare”) Ponderea imaginilor notabile din acest grupaj este superioară zgurei neliterare, ceea ce constituie un merit care trebuie reținut („Dorința”) Incheiem observațiile noastre privitoare la poezia lui Marian Bărăscu trăgând concluzia că ne aflăm în față unui creator liric complex, cu preocupări tematice foarte diverse
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
mai mult decât pot ei fura. Zeci de miliarde de euro le stau la dispoziție ca să modernizeze țara, dar ei nu le folosesc pentru că ar trebui să dea socoteală la UE pentru ei. Nu mai există bănci sau întreprinderi autohtone notabile, ci numa filiale a unor bănci și companii străine. Totul depinde de buget și de șansa de a primi contracte privilegiate, bineînțeles în cârdășie. Contractele, examenele, licențele, locurile de muncă, aprobările devin facile numai prin corupție, influență, spaga etc. Capitalism
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
acest eveniment cultural, îi menționez aici: cotidianul „Cuvântul liber” și Liga Scriitorilor Români de Pretutindeni, în colaborare cu Despărțământul Județean Mureș al ASTREI , revista mureșeană „Vatra Veche” și Asociația „Maris Dava” Târgu Mureș. Cu bucurie, transcriu aici numele unor prezențe notabile, oameni de cultură, participanți la eveniment: distinsele doamne Mariana Cristescu - amfitrioana manifestării, Voica Foișoreanu-Guga, Mariana Ploeșteanu, Titina Nica Țene, Carmen Mihăescu, Ioana Florea, Gabriela Costescu, domnii Lazăr Lădariu, Al. Florin Țene, Miron Manega, Mihai Sin, Nicolae Băciuț, Valentin Marica, Răzvan
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu. Originile mișcării[modificare | modificare sursă] Iluminismul a fost receptat în Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Mișcarea iluministă transilvăneană își are rădăcinile în curentul iluminist european. Acesta "detesta
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
nr. 835 din 14 aprilie 2013. La doar 15 ani, Ana Maria Gîbu e deja destul de cunoscută în lumea literară. Este autoare a trei cărți de versuri și a unui roman scris cu multă vervă. A obținut câteva premii literare notabile și are o activitate artistică în care e loc și pentru muzică. E vorba de un copil dotat fără nici un dubiu. Am cunoscut-o în urmă cu vreo trei ani, la festivitatea de premiere a concursului internațional de poezia „Starpress
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Umeri de flori”. Citește mai mult La doar 15 ani, Ana Maria Gîbu e deja destul de cunoscută în lumea literară. Este autoare a trei cărți de versuri și a unui roman scris cu multă vervă. A obținut câteva premii literare notabile și are o activitate artistică în care e loc și pentru muzică. E vorba de un copil dotat fără nici un dubiu.Am cunoscut-o în urmă cu vreo trei ani, la festivitatea de premiere a concursului internațional de poezia „Starpress
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
evanghelică este împlinită. Cunoașterea acestora de către occidentali, fie prin intermediul vizitelor în scop turistic, fie prin migranții români, care reușesc adeseori să copieze modelele comunităților din țară în spațiile secătuite spiritual ale occidentului secularizat, reprezintă o realitate din ce în ce mai evidentă, cu rezultate notabile în planul creării unei imagini cât mai corecte Ortodoxiei noastre. Vorbind despre Ortodoxie și Europa, Părintele Teofil Tia analizează doi poli de opinie: unul format din entuziaștii, puțin numeroși, dar solid instruiți - cu studii temeinice, în țară și, mai ales
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919 se înființa la Roma prima catedră de ascetică și mistică la Universitatea Gregoriana, avându-l drept titular pe părintele iezuit Joseph de Guibert (� 1942), iar în anul 1923 o catedră similară era creată la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Azilul „Elena Doamna” a trimis la Sibiu o institutoare, în persoana Eleonorei Tănăsescu, care să preia conducerea Școlii de fete din Sibiu intitulată „Institutul român de creștere pentru fete cu internat”. Eleonora Tănăsescu Slavici avea și ea o activitate literară notabilă, s-a specializat în literatura pentru copii, a făcut traduceri din Andersen și a publicat în reviste ca „Tribuna”, „Albina”, „Curentul”, etc., lucrări precum Papucul auriu, Căldărușa cu trei picioare, etc. Dacă Ion Creangă și-a deschis o tutungerie, C.
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
de alarmă privitor la situl dacic de la Sarmizegetusa Regia, un pamflet usturător intitulat: “Repetenți (și) la istorie? Sau doar vânduți și ticăloși? - S.O.S.! SARMIZEGETUSA REGIA!” Acest sit care face parte din Patrimoniul UNESCO, este distrus sistematic de actualii notabili ai Județului Hunedoara care s-au decis să facă pe locul acesta o parcare turistică!!! distrugând zidul cetății și vestigiile cele mai importante, o adevărată catastrofă pentru istoria și arheologia românească privind etnogeneza poporului român: “Dovezi istorice despre viața dacilor
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
urmă le rezolvă pe toate... În acest cadru complex de cerințe și obiective cu „tragere sigură”, punct ochit - punct lovit, în prezența unei asistențe cumva selecte (la nivel de specialiști), în sala de bibliotecă a școlii au participat și reprezentanți notabili de la județ (partid, sindicat, învățământ și cultură), din centrele universitare Brașov și Pitești. După amabilitățile protocolare, prezentarea invitaților însoțită de aplauzele de rigoare a fost prezentat primul referat cu tema „Hermeneutica baladei Miorița”, citit, adnotat, comentat și însoțit de imagini
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
se face auziți de cei ce le citesc rândurile. O posibilitate de a împărtăși ceva din puținul acumulat în anii de frontieră identitară. Invitație inspirată, drag prieten George Roca! De ce? Fiindcă zilele petrecute în laguna venețiană sunt mai mult decât notabile. Diversitatea de care am parte aici, mă ține captivă în fața laptopului. Scrisul este principala mea ocupațiune după lungi plimbări printre canalele orașului lui Casanova. Cele două feluri de scriitură pe care le îmbin contextual, îmi țin venele mereu în clocot
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
este Lazăr Lădariu care este președintele Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, Mureș, vicepreședintele Nicolae Băciuț, care este și directorul Direcției de Cultură și Patrimoniu Național, apoi Dimitrie Poptămaș”... După ce i-a prezentat pe invitați și a scuzat câteva absențe notabile, dar motivate, i-a dat cuvântul domnului Lazăr Lădariu, care și-a început prezentarea citând ultima strofă din Imnul ASTREI: „ Cu dreapta să ne ocrotești,/Puternic Dumnezeu,/ A noastră stea, pe bolți cerești,/Lucească-n veci, mereu... Un gând din partea
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
fie abordate ca „afaceri de stat”. În afara spațiului euro-atlantic, religia exercită, în general, funcții mai importante în sociatate. În statele europene foste socialiste, de pildă, bisericile ortodoxe se asociază direct cu administrațiile publice, în gestionarea problemelor societății având o influență notabilă asupra puterii (în Federația Rusă sau Bulgaria). În țările musulmane există regimuri teocratice (Iran) sau guvernate de „legea islamică” (în Asia și Africa); fenomene de intoleranță religioasă și de prozelitism agresiv; conflicte și războaie justificate pe revendicari religioase etc. Grupuri
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
autoritate temporală”, concluzionând: „În Islam, Dumnezeu este Cezar, în China și Japonia, cezarul este Dumnezeu, în Ortodoxie Dumnezeu este „asociatul” Cezarului”. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale a fost relativ redusă înainte de 1945, dar s-au înregistrat și exemple notabile (azile de bătrâni, cantine populare, burse pentru studenții săraci etc. În anii regimului comunist, politicul și sacrul au fost monopolizate de către PCR. În ciuda acestor neajunsuri, marele merit al Bisericii Ortodoxe Române este acela că a reușit să păstreze starea religioasă
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
în disprețul moralei” și au pledat pentru combaterea, prin eforturi unite, a sărăciei, degradării morale și „pierderii speranței de mai bine”. Deși unele luări de poziție ale înaltelor fețe bisericești au provocat nemulțumire în mediul politic, se impun câteva observații notabile: Biserica Ortodoxă Română nu a contestat rolul mediului politic în modernizarea țării, ci a combătut efectele negative și „pagubele colaterale” ale unei tranziții lipsite de morală; atitudinile sociale și politice polemice din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, s-au integrat în luările
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
aici, un drum frumos, dar simplu, decent, cu sigiliul umanului cel mai curat și pilduitor într-o lume în care vedetele, fără voia lor, se simt întrucâtva izolate de tumultul și comunul mulțimii. Îmbuchetate cu frumos corolar, se desprind ca notabile din tot ce a ralizat în întreaga sa activitate artistică: Trofeul „Floarea de argint” și Premiul II la Festivalul interjudețean „Florile Ceahlăului”, cu piesele „A doua tinerețe” ( George Grigoriu ) și „Uitarea” ( Radu Șerban ) - 1971; Premiul al II-lea la Festivalul
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
de țară te-ai afla și indiferent cărei categorii sociale aparții, fie că ești țăran de la Vinț, ortac din Roșia ori scriitor în Târgu-Mureșul în care până și filiala locală a Uniunii Scriitorilor a ajuns în mâna iredentei maghiare, prin notabile și bine pregătite scenarii cu largul concurs al oportunismului și lașității românești. Fapt ce va genera desigur masivul exod al celor care mai au un strop de demnitate către filialele altor orașe în care se mai simte românește. Oricum, pe
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
în acest sens, Ion Diviza are epigrama numită: „Colindul Mioriței”: „Dă, Doamne, noroc celor mulți, / Se roagă mioara cea blândă, / Piciorul de plai e desculț / Și gura de rai e flămândă”. Desigur, aceste citate sunt subiective, toate creațiile autorilor sunt notabile, dar voi cita doar câteva, din motive de spațiu. Ghidându-se după principiul „Când n-ai nimic ești sătul de toate”, Eugen Albu a scris epigrama: „Prejudecăți”: „Nu-i înțeleg pe unii care / Susțin că nu au de mâncare / Și
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
multe altele. Pregătindu-și floretele, nu pentru a duela cu vreun confrate și a-l pune la pământ, dar pentru a ținti viciile și moravurile, autorii cărții de față au reușit un colaj, mai bine zis, un florilegiu de epigrame notabile care vor sta mărturie peste vremi despre spiritul umoristic al poporului român, ceea ce nu e puțin, dimpotrivă. Epigramiști cât se poate de „serioși” au luat cu asalt umorul, făcând din orice situație, un prilej de glumă, de voie bună, de
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
și cu acea apetență a dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în viziunea lui Picaso ori în alienarea „Străinului” camusian, conchizând că „în marginea Occidentului, Bacovia înregistrează marea dezbatere din cultură care pune în priză întreaga Europă”. Notabilă este și ipoteza eredității bacoviene duble care adună în filonul identității sale emergențele sufletului european, dar și pe acelea ale Moldovei istorice, „ultimul bastion al Europei” care, după ce a contribuit prin atitudinea unor voievozi precum Ștefan cel Mare, „la structura
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Knokke-Heist (Belgia), Aura Urziceanu fiind numită cu această ocazie cântăreața festivalului. A colaborat cu ansamblul condus de Richard Oschanitzky, atât pe scenă, cât și în studiourile de înregistrare; împreună, Aura Urziceanu și Richard Oschanitzky au compus muzică de film. Sunt notabile în planul realizărilor compoziționale și interpretative ale Aurei Urziceanu, șlagărele „Cine-mi poate spune”, sau „Dor de viață”, dar nu pot fi integrat într-o enumerare fără omisiuni repertoriul in integrum al artistei. Spre reamintirea parțială a acestui lui, sunt
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
sporească roadele peliculei cu muzicaluri foarte agreate de publicul nostru. A absolvit Școala Populară de Arte, secția Muzică pop, Academia de Teatru și Film din Târgu Mureș, promoția 1994, secția Musichall și Școala postuniversitară MTP, specializarea Moderator tv, Știri. Sunt notabile în ce privește prestația ei, progresivă ca valoare și experiență din postura de moderator tv., divertisment, în cele ce urmează: „Magazin Duminical” (TVR, 1990), „Muzica pentru toți” (TVR, 1991), „Ba da, ba nu” (TVR, 1992-1999), membru în juriu al emisiunii „Vedeta familiei
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]