10,880 matches
-
face stingher/ cu bățul de chibrit de pe poliță sobei/ îmi spăl mîinile în chiuvetă imensă/ apă caldă e despărțita de cea rece și mîinile mele/ se caută una pe alta/ fac eforturi ca să înțeleg ce vreau/ în viața asta cu nuanțe eterne/ cînd ușile scîrțîie și pe trepte/ zărești talpă înnoroiata în care ninge" (Nuanțe eterne). Spiritul sau se proiectează pe lucruri cu o deznădăjduita voluptate, precum o ultima șansă a unei șalvari exterioare și totodată lăuntrice, ca într-o mistica
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
imensă/ apă caldă e despărțita de cea rece și mîinile mele/ se caută una pe alta/ fac eforturi ca să înțeleg ce vreau/ în viața asta cu nuanțe eterne/ cînd ușile scîrțîie și pe trepte/ zărești talpă înnoroiata în care ninge" (Nuanțe eterne). Spiritul sau se proiectează pe lucruri cu o deznădăjduita voluptate, precum o ultima șansă a unei șalvari exterioare și totodată lăuntrice, ca într-o mistica a realului: "Corect că aerul dintre crengile copacilor/ oblic precum sclipirile ferestrelor, iată sînt
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
mai strigă peste gard vecinul/ scînduri ale nimănui plutesc pe ape/ pînă cînd devin putregai și mîl..."" (Cîntec pentru gonit golul de sub scară). O dezorientare decentă, o amnezie acceptabilă, un haos domesticit, adică forme civilizate ale degradării acestei "vieți cu nuanțe de eternitate", ce alimentează "criză" de romantism obosit a autorului, care se retrage cu candoare din sine în obiectele regeneratoare... Aici se cuvine făcută o precizare. Poezia lui C. Abălută nu e un simplu "parazit al realului" ambiental, cu ajutorul căruia
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
aventură, fiind perfect conștienți că am putea fi prinși în timpul evadării. - După eliberare, ați trăit momentul, ^68 - invadarea Cehoslovaciei de către ruși și riposta dată de Ceaușescu. Ați fost contaminat de valul de entuziasm - general - față de "deschiderea" ceaușista? - N-am simțit nuanță de "deschidere" de-atunci, pentru că nu aveam la ce raporta situația existentă. Înainte fusesem la închisoare, iar "deschiderea", pentru mine era mult mai mare, totală, fără nuanțe. În momentul invaziei Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fost contaminat de valul de entuziasm - general - față de "deschiderea" ceaușista? - N-am simțit nuanță de "deschidere" de-atunci, pentru că nu aveam la ce raporta situația existentă. Înainte fusesem la închisoare, iar "deschiderea", pentru mine era mult mai mare, totală, fără nuanțe. În momentul invaziei Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam la mare, la 2 Mai. Am ramas pe loc, împreună cu un prieten și cu vreo cinci cehi care nu știau ce să facă. Gazdă, un țăran foarte
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
categoria profesioniștilor: regizori și actori, deci nu studenți. Nici de data asta apele n-au fost line. Și nici n-aveau cum să fie altfel. Dar valurile urcau la alte dimensiuni și culorile încrețiturilor erau altele, în mult mai multe nuanțe. S-au format echipe - un regizor și actorii lui. Metodă lui Penciulescu era deopotrivă dificilă și subtilă. Propunea spre materializare o scenă. Așadar, o parte. Unii cădeau în capcana și o rezolvau rupînd-o total de contextul piesei. Ideea era să
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
cinci prieteni, fructul unei fericite întîlniri între poeți afini, o carte mustind de dedicații generoase și exaltări adolescentine. Dar o nevoie cu mult mai adîncă motiva și întreținea aptitudinile de prieten ale lui Nichita Stănescu. Adam Puslojic introduce astfel o nuanță emoționantă și rară în puzderia de portrete și evocări pe care, mai ales după moartea sa, le-a inspirat Nichita Stănescu. Poetul sîrb susține că, deși a fost mai apropiat de modestia unui Baudelaire, Nichita Stănescu s-a comportat toată
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
si răspunde-mi imediat la această chestiune printr-o scrisoare recomandată.Scrie-i și unchiului ca să-l liniștești. Nu-i pomeni de necazurile tale de la țară ca să nu-și imagineze cine știe ce altă tragedie". Îi recomandă, cu o expresiva precizare asupra nuanței, s-o consoleze pe Martha Bibescu, abia scapătă dintr-un accident de circulație: "Scrie-i, te rog, în mod afectuos și fă-o fără întîrziere". Îl îndeamnă de asemenea la un anume regim umoral, într-o formulare prin care transpare
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
în forme felurite chiar la scriitorul de mai tarziu, cât și - într-o mixtura mai complicată - la fiul acestuia, Matei". ...În fine, ar trebui să discut mai pe larg (și nici atunci nu știu dacă aș reuși să surprind toate nuanțele profilurilor critice ale lui Cornel Regman) despre cele două studii dedicate poeziei și prozei lui Alecsandri, despre spiritul "Junimii", ca moment fundamental al culturii române prin introducerea noilor concepții critice, a noilor criterii de disociere, a noilor idealuri, în ultimă
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
al propriilor himere, ispite, interese, opțiuni. La drept vorbind, nu este confesiune (în sensul modern, de neliniște interioară) ci declarație: patetică, ultimativă, acuzatoare. Mai mult, testamentară, prin urmare imposibil de relativizat. Invocînd proximitatea morții, ne aduce pe un teren unde nuanțele și interpretările sînt interzise, sub jurisdicția cuvîntului din urmă." (17) Și în ceea ce privește mesajul politic al operei sîrbiene, autoarea își păstrează o necruțătoare luciditate: "Antitotalitarismul lui Sîrbu nu este o critică politică, ci o critică a prezentului, ca rezultat al unei
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
dezadaptat. Nu face excepție de la regulă nici C. Abăluță, al cărui Mic tratat... (sigiliu insidios-didactic al unei inefabile materii, chiar dacă își propune, precum, de altminteri, orice act de creație, "a induce în cititor stări similare") ne înfățișează o scară de nuanțe ale inadecvării existențiale ("Fiind cu toate-n veac nepotrivit", cum ar spune Arghezi), într-o tonalitate voit scăzută, surdinizată, pentru ca dramatismul stării să se insinueze mai limpede. Inadecvarea e termenul cheie al primei pagini: "...încît îmi închipui o clipă că
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
despre care este vorba". Cu aceeași funcție textual-pragmatică sînt folosite (cu unele restricții semantice și stilistice) și construcțiile prepoziționale de genul în discuție, în chestiune, în chestie, în cauză. Ultima are un corespondent de tip popular, utilizat astăzi cu vagi nuanțe ironice și evocînd mai puternic contexte juridice: cu pricina. În citatele în care l-am găsit în ultima vreme - "regia cu pricina" ("România liberă" = RL 2072, 1997, 7); "am citit aproape integral savantissima introducere (savantismul cu pricina - de un foarte
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
societatea noastră de astăzi - actualizat, cu alte cuvinte. Un text extrem de ofertant pentru actori, cu două partituri actoricești încărcate de motivații și deschizătoare de posibilități, de intuibile salturi dintr-un registru în altul, dintr-un ton în altul, dintr-o nuanță în alta. Regizorul Vlad Stănescu are stil și multă experiență. De aceea, nu este tentat să supraîncarce demersul său artistic cu tot felul de semne și metafore năucitoare și inutile, păstrează claritatea și puritatea unei demonstrații bazată aproape în totalitate
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
minunată perioadă de cunoaștere, de dezinhibare, de provocare spirituală. Textul scenariului este suportul fundamental al nașterii imaginilor, este sursa de alimentare a plasticității sale spectaculoase. Purcărete se joacă cu imaginile ca un vrăjitor pentru că este încărcat de forța și de nuanțele cuvintelor, de felul irațional în care așezarea lor determină o anumită surescitare a imaginației. Descoperind felul cum așează Purcărete accentele, mă fascinează și pe mine să descopăr mereu din ce elemente este făcută povestea, ce suprafață culturală cuprinde, cît pot
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
unui tip special de consecvență care își are regulile sale și care trebuie judecat din interior. Una din reguli este că Alex. Ștefănescu face din autorii pe care îi discută eroi, fie negativi, fie pozitivi, asta neînsemnînd neapărat lipsă de nuanță sau naivitate, ci un devotament special, absolutizat, care merge de la apoteoză, la pamfletul cel mai personalizat. Alta ar fi că autorul are o continuă vocație de întemeietor, desființează cu nonșalanță receptarea anterioară - în prefața ediției de texte critice despre Arghezi
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a sfîrșit așa cum știm, i-a adunat pe vandali și
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
care au urmat evenimentului, am văzut pe micul ecran în Olanda reportaje detaliate și ecouri absolut elocvente. După ce obișnuisem Europa cu scenarii după tipicul Ca la noi la nimeni, am auzit cu plăcută surprindere interpretări care, dincolo de orice variații de nuanță, se reduceau la o concluzie unică: România a reacționat, în fine, ca o țară normală! S-a cîștigat atunci unul dintre atu-urile importante pentru integrarea noastră europeană - în legătură cu care, în treacăt fie spus, omul de pe stradă încă n-a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
vremuri de criză,/ le privesc trecînd spre cimitir/ ca versurile acestea așezate în poem ca într-un mormînt" (Pe vremuri de criză). Visul e "poezie involuntară", după cum îl caracterizează Jean Paul, așadar o poezie "existențială", pe care, nu fără o nuanță ironică, Gellu Dorian o cultivă ca un alibi al unui lirism ce, de regulă, se nutrește vorace dintr-o existență decepționantă, apoetică. Gellu Dorian: Poesia mirabilis, Ed. Junimea, Iași, 1999, 128 pag., preț nemenționat.
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
inițiativa d-lui Reichmann nu este solitară, se înscrie într-un proces. Ne amintim articolele d-lor Michael Shafir, Radu Ioanid, Norman Manea, ale d-nei Alexandra Laignel-Lavastine, și ale altora, apărute atât în străinătate cât și în țară, toate, dincolo de nuanțe, de stiluri personale, întâlnindu-se în punctul comun al convingerii că există un "antisemitism latent" al intelectualilor români, de unde și ezitările acestor intelectuali de a-și asuma vinovățiile, răspunderile istorice pentru ce au îndurat evreii în perioada legionară și antonesciană
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
unei părți a intelighenției românești interbelice la tezele antisemite și xenofobe ale Gărzii de Fier". Sunt importante aceste lucruri, de bună seamă, dar sunt știute, iar dacă publicul francez nu le știe, le poate afla mai bogat și mai în nuanțe din lucrări istorice. Jurnalul extraordinar al lui Sebastian merita să fie citit (interpretat) în Franța printr-o grilă de mai mare complexitate, psihologică, morală și literară. " Focul" aprinzător al actualei polemici redundante la care mă refer nu a fost însă
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze - într-un perlaj de triolete ascendente și descendente sau în arpegieri de largă respirație -, forța beethoveniană și fluiditatea de nuanță impresionistă, în contrast cu gravitatea vocii. Un pandant al acestui lied mi se pare a fi cel de-al 5-lea, intitulat Lava de ghiață, al cărui ritm alert curge imperturbabil; aparent numai, căci în subtext percepem neliniștea în fața necunoscutului ("Drumul acesta
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
cu care Negoițescu reconstituie diferitele ipostaze ale criticului. Memorii este, paradoxal, cartea cea mai citată - Lovinescu este, și nu în ultimul rând, propriul său comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidență - patronul Sburătorului și-a construit necontenit imaginea, nuanțele savuroase pe care el însuși le-a adăugat propriei personalități neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
văile tale procariote prin milioanele-ți/ de nucleotide ca prin pîraiele Izei blînd prăvălindu-se/ de pe dumbrava Dragomireștiului de sub Țibleș/ sau pe sub liniile de troleu ale Bucureștiului" (ibidem). Exaltarea temei cosmice prezintă un aspect ambivalent, grandoarea, subliniată cu o fină nuanță a pierderii definitive, a eșecului absolut, asociindu-se cu simțămîntul de spectacol strident, de circ, al lucrurilor ce se ciocnesc în chip violent-distractiv. O incurabilă difidență derivă din imensa traumă inițială, astfel încît reprezentarea (reprezentația) universală nu se mai poate
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
actorilor a tras lucrurile spre această realitate. De aceea, "spectacolele" poartă amprenta actorilor, fiind de multe ori recitaluri în toată regula, așa încît regia rămîne undeva în umbră. Declarat sau nu. Pitorescul situației, al locului și protagoniștilor anulează, din păcate, nuanțele și implicațiile spirituale. Adriana Trandafir este în mod evident motorul spectacolului, avînd o energie debordantă bine controlată și materializată. Cea mai hîrșîită dintre toți, păstrîndu-și însă disponibilități sufletești de "mama răniților", Anna, deși lovită de soartă, are încă o extraordinară
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
o vraiște de rai așez nervii mei/ în răcoarea cu nume a nervilor tăi/ spun plînsul începe și se sfîrșește" (semn). Nu reprezintă oare alteritatea un avantaj al creației? Nu împrospătează oare ea imaginea, n-o înavuțește cu accepții și nuanțe noi, în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt beneficiază de un unghi de vedere inedit, la intersecția vieții exterioare cu cea interioară: "sorbit de nori în trecere/ de solzii unui pește imaginar/ ca ploaia/ tu vezi seninul altfel// trup dar
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]