1,767 matches
-
amintim locuințele adâncite (bordeiele), locuințele semiadâncite (semibordeiele), colibele și locuințele de suprafață. Bordeiele sunt săpate în formă ovală în plan, marginile gropii fiind folosite ca pereți. În puține cazuri s-au identificat resturi ai unor pereți realizați din împletituri de nuiele. Acoperișul se sprijinea de marginea gropii și de stâlpi interiori. Utilizarea acestor gropi ca locuințe este disputată în literatura de specialitate, însă critica nu poate fi generalizată. În așezarea de la Gura Baciului în România în cadrul unei asemenea locuințe au fost
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simț artistic, Muzeul Satului încearcă să reconstituie, într-un cadru natural generos, ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând, în jurul fiecărei gospodării, hambarele, grajdurile și celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, porțile modeste sau impunătoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele și alte țesături etc. Echipele de specialiști și studenți, conduse de profesorii D. Gusti și H.H. Stahl, au achiziționat din satele cercetate construcții țărănești (case
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
parte a țării se impune casa din Curtișoara (inc. sec. XIX-lea), tipică pentru așezările zonei de deal. Transilvania ne oferă o mare diversitate de construcții: casa din Sălciua (Țara Moților) cu un acoperiș enorm din paie, modesta casă din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Drăguș, cu un exterior extrem de bogat in ornamente. Dintre instalațiile tehnice aflate în muzeu menționăm moara de vânt din Dobrogea, atelierul de olărie din Horezu, pive și vâltori acționate de apă. Casele din
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
mergea pe pod de zile întregi! Acesta nu vrea să se dea la o parte și îl ia în zeflemea pe Jack, care îi apare Scoțianului îmbrăcat în pijamale, cu un cuțit de unt la cingătoare și un coș de nuiele pe cap. În cele din urmă, Jack e obligat să lupte, căci nu vrea să facă cale întoarsă pentru a-i face loc Scoțianului. Cei doi se luptă o zi și o noapte, până când, osteniți, își acordă un răgaz. Dar
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioadă, caracteristice sunt ceramica lucrată cu mâna, la roată, dar și de import, în special amfore. Prezența amforelor și monedelor emise de orașele grecești de la Marea Neagră demonstrează existența unor importante legături comerciale. La mijlocul mileniului I d
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
cultural din nouă localități din județul Olt, situate în zona Câmpiei Boianului. Inițiat de profesorul Traian Zorzoliu, satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc, au în interior obiecte neolitice sau
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
satul și moșia Bulboci devin în întregime proprietatea lui Gavril, ajuns deja hatman. La 1679 moșia Bulbocilor aparținea șetrarului Vasile Mîrzac, împreună cu alte ocine de pe rîul Căinar: Petrești, Scăieni, Buciumeni s. a. În anul 1787 este menționată biserică din sat, din nuiele împletite lipite cu lut, acoperită cu stuf. În 1829 sfîntul lăcaș a fost rezidit din piatră. Recensămîntul din 1817 găsește moșia satului în proprietatea Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași. La 1859 localitatea avea 134 de ogrăzi cu 732 de locuitori
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
În anul 234 î.Ch., un înțelept pe nume Eratostene a înfipt în pământ o nuia, la ora prânzului, în orașul Alexandria, și i-a măsurat umbra. Un an mai târziu, exact la aceeași oră din aceeași zi, a înfipt aceeași nuia în pământ în orașul Assuan, și a dovedit că nu avea umbră. Eratostene a
22 IUNIE. CENTURA PĂMÂNTULUI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295911_a_297240]
-
anul 234 î.Ch., un înțelept pe nume Eratostene a înfipt în pământ o nuia, la ora prânzului, în orașul Alexandria, și i-a măsurat umbra. Un an mai târziu, exact la aceeași oră din aceeași zi, a înfipt aceeași nuia în pământ în orașul Assuan, și a dovedit că nu avea umbră. Eratostene a dedus că diferența dintre o umbră și nici o umbră confirma faptul că pământul era o sferă și nu o farfurie. Atunci a măsurat distanța dintre cele
22 IUNIE. CENTURA PĂMÂNTULUI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295911_a_297240]
-
Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
superior al dealului și terasele de sub el. Valul era larg la bază de 6-8 m și înalt în prezent de 2-2,5 m. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea complet deoarece în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
porumbei, cu compartimente separate pentru fiecare pereche sic cu o ieșire. În țările mediterane, porumbarele -clădite în formă de turn adăpostesc sute sau chiar mii de porumbei. În Franța și Italia, turnurile-porumbare sînt construite din cărămizi, iar în Egipt din nuiele și lut sau chiar chirpici. Porumbeii de rasă sunt crescuți în porumbare special amenajate în podul caselor, sau în porumbării construite în grădini sau curți, numite porumbare-voliere. Porumbăria așezată cu față spre nord este friguroasă, cea mai bună așezare fiind
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
cunoscute din folclorul oltenesc sau muntenesc precum: "Teiule, frunză rotată", "Ușor, puiule, ușor", " La bădița al meu la poartă", "Strânge omul ca furnica", " Cine mă puse pe mine", "Stând pe malul Jiului", " Când eram la Câmpulung", "Intru-n luncă, tai nuiele" sau "Măi Fănică dintre văi". Măriuca Matache a avut o singură apariție discografică la casa de discuri Electrecord:
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid iar profilul în consolă al streașinii este de asemenea zidit din cărămidă. Întreaga acoperire interioară este executată din nuiele împletite, susținută pe dosul ei, în pod, de o structură de nervuri de lemn. Construcția se distinge de la prima vedere prin planul articulat, în cruce, cu abside laterale bine dezvoltate, egale în dimensiuni atât cu altarul cât și cu pronaosul
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
Istrătoiu a reușit să obțină un spațiu încăpător, îmbinând tradiția dulgărească, manifestată în calitatea execuției pereților, cu soluțiile tehnice cerute de planul în cruce: tiranții ce traversează spațiul central pentru a lega și stabiliza extremitățile construcției și bolta ușoară de nuiele prinsă în nervuri de lemn. Dacă aceste soluții constructive ar fi fost introduse mai devreme, pe vremea lui Brâncoveanu, ar fi schimbat probabil în mare măsură tradiția dulgherilor de biserici. La sfârșitul secolului 19 arta dulgheriei în arhitectura sacrală era
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
Cu mult înainte de fondarea satului actual, aici a existat o așezare umană în perioada romană fiind populată pînă la năvălirea hunilor în anul 376, cînd satul a fost devastat și incendiat, pe locul ei fiind atestate urme de case din nuiele unse cu lut, grămezi de lut ars, diferite obiecte, mai ales vase de lut datînd din epoca romană (sec.II-IV). Satul este așezat într-o regiune de deal, în apropierea dealului Movilei Măgura, sat ce făcu parte pe timpuri din
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
Desiert (Pustiu). După o perioadă relativ indelungată, in 1737, locuitorii au revenit pe vatra vechiului sat, așezandu-se și construindu-și case pe locul ce acum se cheamă "Din Sus de Sat". Aici și-au ridicat in grabă biserica numita “de nuiele”, pe pământul Păușanului, lângă Fântana Litii. Locul este azi proprietatea descendentei acelei familii, Bodea Maria a lui Goga. Biserica avea pereții din ramuri mari și groase din salcie, petrecute ca o împletitură între stâlpii de lemn. Acestora li s-a
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
animale. De asemenea în această clădire era amplasat și cuptorul de pâine (de aceea clădirii I se mai spunea “cuptor”). În gospodărie se mai găsea șura cu: grajdurile pentru vite, podul pentru nutrețuri ( po-limar), magaziile pentru uneltele agricole, magazia din nuiele pentru păstrarea porumbului ( ,cotarcă” ). Olăritul era o îndeletnicire care s-a dezvoltat mult în trecut deoarece se găsea din abundență argila (materia primă) la baza dealului din vecinătatea satului Livadia de Coastă care se numește “Glămee”și se știe că
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de tot felul. Aici se servea masa de primăvara până toamna, iar în cursul verii era foarte multă ,muscărie”. În curte mai erau și ,cocina”pentru porci, care avea deasupra cotețele pentru păsări și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
90, la zoia. venea seara, orașul se anima, venea noaptea, străzile sfîrîiau ca sifonul, să fim tandri, loz necîștigător, să fim tandri, bătător de covoare, să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri! în rochii de moloz și nuiele verzi, de mezeluri și de brînzeturi spoite cu vodcă și motorină, emoțiile ieșiseră la agățat. prin ganguri și pasaje acoperite cu geam colorat cîte un pisoi zgîria în lădița vreunui dafin și în berării ospătarele se lăsau deșurubate de vii
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
Șeproș”- dupa legendă populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele,pe care le comercializau în satele învecinate. Între anii 1556 - 1595 localitatea Șepreuș,împreună cu tot comitatul Zărandului cad în mâinile turcilor,perioadă în care se pare ca comună Șepreuș se
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele,pe care le comercializau în satele învecinate. Între anii 1556 - 1595 localitatea Șepreuș,împreună cu tot comitatul Zărandului cad în mâinile turcilor,perioadă în care se pare ca comună Șepreuș se bucură de o oarecare prosperitate. În cursul evului mediu se
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează în vestul țării, îndeosebi în Banat. În Ținutul Pădurenilor se distinge o biserică ridicată într-o tehnică arhaică pe stâlpi, asemănătoare cu cea în căței. Trei biserici în căței cu pereți de nuiele se mai păstreză în Moldova și una în Basarabia. Un mic grup de biserici în furci de lemn, cu pereți împletiți din nuiele, se mai păstrează în Dobrogea. Bisericile de lemn în căței și în furci sunt printre cele mai
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
o tehnică arhaică pe stâlpi, asemănătoare cu cea în căței. Trei biserici în căței cu pereți de nuiele se mai păstreză în Moldova și una în Basarabia. Un mic grup de biserici în furci de lemn, cu pereți împletiți din nuiele, se mai păstrează în Dobrogea. Bisericile de lemn în căței și în furci sunt printre cele mai rare dacă nu chiar ultimele care se mai păstrează în Europa și de aceea au valoare de unicat pentru patrimoniul național și european
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]