646,935 matches
-
toate zilele cu blajinii din eres, ei erau cam proști de buni. Oameni de acest fel, de o bunătate vecină cu prostia, nu ajung în rîndurile sfinților, chiar dacă toate însușirile lor îi recomandă pentru asta. Ei trăiesc printre noi, în număr mic, aproape infinitezimal. Sînt inteligenți, de obicei multișor peste medie, și își trăiesc bunătatea fără a o pune în slujba unei credințe speciale, dăruiesc celor din jur ceea ce știu, cu o bunătate inflexibilă, care pare, adesea, de pe altă lume. Am
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
doctorul Mihai C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
din urmă. Dar numai după ce irosesc bani mulți pe vindecători cu tarife care te pot vindeca de boală cînd îți prezintă nota de plată. În treacăt fie spus, în dermatologie, chiar și în cea a medicilor cu patalama, există un număr descurajant de impostori. Exasperat probabil de uriașa impostură din meseria sa, doctorul Mihai C. Teodorescu a făcut un doctorat în filosofie despre principiile care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Cristian Teodorescu Toată suflarea din România a urmărit ce se întîmplă cu brașoveanul Dan Tartagă. Mass-media l-au transformat în urmăritul numărul 1 al țării. Săptămîna trecută s-a scris și s-a vorbit despre el, chiar și după ce s-a predat la poliție. Acest Tartagă, care a omorît - beat - doi bătrîni cu mașina, fusese condamnat inițial la cinci ani de închisoare
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
-lea. Până la ora cinci, totul s-a terminat. Urmează atunci un moment de tăcere absolută, după care tobele încep să bată din nou fără încetare până în ziua următoare la prânz. Bătăile se supun unor ritmuri diferite, cinci sau șase la număr, pe care nu le-am uitat niciodată. Când două grupuri, care au fiecare două ritmuri diferite, se întâlnesc la un colț de stradă, ele se opresc față în față și atunci asiști la un adevărat duel de ritmuri, care poate
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
fi făcut în schimb, parte dl N. Breban, care nu era, la drept vorbind, exilat. Poate că e mai bine că Revoluția i-a scutit pe inițiatori de ridicol: au survenit evenimentele cunoscute și Asociația nu s-a mai făcut. * Numărul unu, ianuarie, februarie, martie 2002 al revistei sibiene EUPHORION (din care, vai, lipsește Iustin Panța) e consacrat în bună măsură unei anchete referitoare la Critica literară, azi (de citit!). Semnalăm un interesant interviu cu dl N. Breban, poeziile lui Adrian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
și alții. De remarcat un extraordinar de interesant studiu al dnei Anca Muntean intitulat Tarot et littérature: imagini ale jocului de cărți cu pricina în romane, piese de teatru etc. din literatura europeană și americană a secolului XX. Epurări În numărul 3-4, adică ultimul pe 2001, frumoasa revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
a lăsat mai multe caiete. Jurnalul se întinde pe mai bine de 30 de ani (1958-1990), deși ani buni, între 1966 și 1979, jurnalul a fost abandonat. Paginile din Arhipelag sînt de la reluarea lui în toamna lui 1980. În același număr, de semnalat mai multe interviuiri (între care unul cu dl Pavel Șușară, colaboratorul nostru permanent) și un editorial al redactorului șef, prozatorul Radu Ciobanu, care ar merita citat pe de-a-ntregul. E vorba în el de un "obicei al pămîntului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
fost mai curînd: Ana Pauker: Gloria și decăderea unei comuniste evreice (Ana Pauker: the Rise and Fall of a Jewish Communist). Lucrarea lui Robert Levy are 204 pagini, notele și bibliografia - restul de 144 de pagini. Autorul a intervievat un număr impresionant de participanți la evenimente, rude ale Anei Pauker și dușmani ai ei, sioniști, veterani ai războiului din Spania și veterani ai guvernării Dej, de la Ion Gheorghe Maurer la Elisabeta Luca, fiecare informație fiind verificată de cel puțin două ori
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
mai au suficient spațiu (cerc vicios: șí pentru că nu se vând repede sau nu sunt cumpărate mai deloc). Poate că apetitul lecturii există, încă, dar prețurile sunt prohibitive pentru cei mai mulți potențiali cititori (exceptăm, desigur - dar este vorba șí de un număr foarte restrâns -, pe cei care primesc gratuit cartea, cu sau fără dedicația de rigoare, sau cărora le este oferită datorită funcției lor social-culturale, sau care intră în circuitul trecerii cărții "din mână-n mână"). Poate că, dintre cei care și-
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
asemenea, că "fondul legal" (înainte, existent la "Biblioteca Academiei" (BA), iar apoi - șí astăzi - la "Biblioteca de Stat" - acum " Biblioteca Națională" (BN) nu mai este primit întotdeauna și auzisem apelul - fără rezultat, în genere - de a se dona câte un număr cel puțin, din puzderia de publicații (mai ales efemere ziare ale Revoluției) tipărite în ultimele zile ale anului 1989 și în primii ani după aceea: pierdute cu desăvârșire, majoritatea. Aflasem toți despre dezastrul "Bibliotecii Centrale Universitare", din București (BCU), și
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
unor zvonuri, ci scriu sub impresia trăirii unui contact direct cu brutale realități, care m-au zguduit, recent. Am avut neapărat nevoie să găsesc (să verific cu originalul) un citat dintr-o cronică literară a lui Perpessicius, dintr-un anumit număr al lunii mai, 1947, al cotidianului "Jurnalul de dimineață" (peste câteva săptămâni, ziarul a fost "suspendat" -, cum se zicea pe atunci -, împreună cu multe alte publicații, de altfel). La BCU nu se găsește deloc periodicul. La BA, după două zile (în
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
BA, după două zile (în actualul regim de lectură, "zi" înseamnă, din păcate, doar "până la ora 14") de căutări, nu s-a găsit colecția decât până la sfârșitul lunii martie ("Nimic, din aprilie-mai? - Nu, nimic"). La BN aveam să aflu că numărul există în fondul Bibliotecii, dar adevărul este mult mai crud: nici numărul respectiv, nici ziarul din 1947 și nici alte ziare mai vechi decât cele din ultimii trei ani nu pot fi consultate. Nu mai este vorba despre vreun "fond
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
păcate, doar "până la ora 14") de căutări, nu s-a găsit colecția decât până la sfârșitul lunii martie ("Nimic, din aprilie-mai? - Nu, nimic"). La BN aveam să aflu că numărul există în fondul Bibliotecii, dar adevărul este mult mai crud: nici numărul respectiv, nici ziarul din 1947 și nici alte ziare mai vechi decât cele din ultimii trei ani nu pot fi consultate. Nu mai este vorba despre vreun "fond secret" - dar bariera este chiar mai de netrecut decât pe atunci, când
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
mod mi-am putut atinge scopul atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii, numărul, "rătăcit"! Dar cu prilejul recentei căutări exasperate, am mai aflat cum poate muri, șí în alt mod, chiar BA. Ne-am bucurat să aflăm, că noul local al BA, a fost "inaugurat" (deci, credeam: a fost terminat). Au trecut anii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Cârpaci, cu atelier la demisol? Ceasornicar, cu chilie la stradă? Dascăl, după aspectul înfrigurat, în școli neîncălzite? Și mi-a părut rău că nu l-am poftit în fața ușii mele, să-i trec o pereche de ghete, odată ce purtăm același număr la pantofi, o țoală mai puțin ponosită, o pălărie și adresa altui frate, care să-i repare dantura. Acesta e statutul regretelor: sunt întotdeauna târzii - și zadarnice. Berea, în schimb, a fost grozavă. Iar Constituția s-a votat. Uff!
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
tainelor în care coexistă, inseparabil și etern, opacitatea și translucidul, adică bariera materiei și promisiunea spiritului încorporat. Privite astfel, doar prin sugestiile lor nemijlocite și în afara oricărui abuz hermeneutic, cele cinci lucrări sunt, de fapt, tot atîtea ipostaze dintr-un număr infinit, probabil, pe care lemnul, acest material arhaic și contemporan în cel mai complex înțeles al cuvîntului, poate să le întruchipeze exemplar dacă este stimulat de o inteligență vie și fertilizat de o gîndire creatoare. Și cum Bata Marianov s-
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
protagonist: junele student de la Litere Marius Chivu. Despre care dl D. C-E. a scris cu multă înțelegere că A.L.A. l-a publicat, nu o dată. l Apropo de tineri. Foarte pertinente, în schimb, remarcile dlui C. Stănescu, din același număr, despre felul în care E. Simion se constituie parte civilă, ca să zicem așa, într-un proces cu discipolii săi; „Obsedat de trădare și trădători - obsesie veche, nemuritoare! - dl E. S. se simte trădat, părăsit și trist, în loc să fie bucuros că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
din minte: «Încerc să-i susțin pe tinerii care împărtășesc ideile mele»”. l O bună idee a avut A.L.A. cînd i-a încredințat dlui Niculae Gheran rubrica Sertar: totdeauna, interesante observațiile eminentului editor. l Nu foarte lizibil, în schimb, numărul triplu 7-8-9 al Mozaicului craiovean, din pricina cîtorva articole lungi ca niște zile de post, pretențioase (chiar dacă au idei) și, cum să spunem, antipublicistice. l În Observator cultural (nr. 191) continuă să evolueze la paralele dna Florina Rogalski. Alte pagini, același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
și pe cele de la clasele a X-a și a XI-a?) este și el surd de-adevăratelea ori, pur și simplu, nu vrea să audă decît ce-i convine? l Observator publică (și bine face!) pe ultima pagină a numărului cu pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
un drept, nu zic, dar parcă ar fi și altele mai importante. De care scriitorii români n-au auzit. Sau care nu-i interesează. l Și dacă tot am început cu o informație din Ziua, să sfîrșim la fel: din numărul din 27 oct. al cotidianului aflăm despre un mod original de a ieși din închisoare. Nu la noi, ci în Rusia: se organizează concursuri de poezie și de muzică vocală, cîștigătorii fiind premiați cu bani sau diverse obiecte, iar locul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
și circulau în samizdat atunci cînd ediția legală se epuizase sau fusese retrasă în urma unui scandal sau a unei interdicții. În general, nu autorii erau interziși, ci cărți. Altele erau multiplicate fiindcă, apărute în străinătate, ajunseseră la Praga în- tr-un număr mic de exemplare. Era vorba de regulă de manuscrise din Cehia, scoase clandestin peste graniță, tipărite afară și reintroduse în țară tot clandestin. Stejarul și vițelul de Soljenițîn este una din cele mai copiate cărți, dar avem aici și prima
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Adrian Sandu (din păcate, prezenți doar cu câte o proză) sau Cornel Mihai Ungureanu par să aibă mult potențial, în vreme ce Mircea Fabian, Victor Ieremia, Patrick Călinescu și Cristina Rotaru sunt irelevanți din motive variate, unul dintre ele fiind, la fel, numărul foarte redus de pagini. O antologie de citit, cu câteva pagini foarte bune, însă departe de pretențiile afișate chiar de către cei care se ocupă cu literatura pe net. Respiro - Antologie de proză scurtă (2000-2002), Selecția textelor și prefață de Mona
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice de la obraz” , „E haios”, „Îmi place ideea
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]