1,437 matches
-
mărețe pe care o pregătea pentru iubitul său Baiazid. S-a dus și ea împresurată de curtea domnească la țărmul Mării Pontice, să așeze pe Baiazid-bei în scaun de poruncă. I-a umplut haznaua, i-a dăruit sfetnici potriviți și oșteni credincioși în număr îndestulător. Când s-a întors la Stambul, a găsit pe marele său stăpân mai puțin înclinat să stea cu dânsa de vorbă despre treburile împărăției. Soliman avea din când în când mâhniri posomorâte. Unii din curteni credeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am exclamat eu, făcând un pas în direcția lui. Știu eu ce fel de afaceri faceți. Cumpărați cecuri refuzate la jumătate de preț, după care începeți să stoarceți bani. Tipul nu era vreun rupe-oase sau sfarmă-fețe. Era doar un mărunt oștean din armata banilor, un mercenar, un aventurier. Unul ca el nu te zvânta în bătaie. Te ciuruia. Te ciuruia pentru bani. Sunteți nițel cam în afara legii, i-am spus eu. Nu ești decât un mardeiaș. Roiu’. Grăsanul își înfipse bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Și singure dorm, albe, și senine În albele crivate, de cristal... * Baladă O noapte de sineală din vremi voievodale... Plecase voievodul în lupte blestemate; Iar eu păzeam domnița închisă în cetate- O, noaptea, de sineală, de epoci triumfale... Dormeau, adânc, oștenii în noaptea diafană Când eu sării afară din cortul de mătasă- Vedeam o semilună pe zare cum se lasă, Și nălucit, crezusem- Flamura otomană. Cu ceata buimăcită fugeam, acum, călare, Dar boarea nopții clare ne-ntoarse la cetate Și povestindu
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Marele Dregător este persoane care conduce țara în locul meu. Cotoșman: Păi de ce s-o cârmuiască altcineva în locul Măriei Tale, de vreme ce măria ta esti împărat? Împăratul: Fiindcă sunt bătrân. Șiii...ca să fiu sincer, fiindcă mi-e lene să cârmuiesc împărăția... Un oștean: Vine Marele Dregător! (Împăratul se sperie). Cotoșman: De ce te-ai speriat așa, Măria ta? Împăratul: Cine, eu? Ți se pare ție, Cotoilă puiule...Din contră, mă bucur de câte ori dau ochii cu el. Marele Dregător: Să trăiești, Măria ta! Împăratul: Da
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și pe cathaieni dinaintea sa, dar apoi, porțile s-au închis și el a rămas închis între zidurile fortăreții. O vreme groaza pe care o inspira a pus oamenii pe fugă, dar când s-a aflat că prea puțini dintre oștenii săi erau cu el, fugarii s-u întors și l-au împresurat. Se părea că i-a sunat sfârșitul, dar iată că a fost salvat tocmai de ceea ce amenința să-l nimicească. Soldații Angelicăi, înaintând din toate părțile, au părăsit
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
acela. Cloridan a sfârșit imediat, iar Medor, cu sângele curgându-i gârlă din rană, simțea că nu mai avea nici el mult de trăit, atunci i-a sosit un ajutor cu totul neașteptat. O tânără fată s-a apropiat de oștenii căzuți, în acea clipă de mare primejdie. Ea purta vestminte țărănești, dar era de o frumusețe cerească și avea un aer de mare nobleșe. Aceasta nu era alta decât Angelica, prințesa Cathaysiei. Redobândind acel inel minunat, după cum v-am mai
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Isac Mocanu, profesor la liceul din Turda. ȚĂRÂNA de la RĂZBOIENI (scrisoare) „Subsemnatul Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Războieni (jud. Neamț) și am luat pământ de lângă monumentul ridicat pe locul luptei în care s-au sacrificat 10.000 de oșteni de ai lui Ștefan cel Mare.” 7 noiembrie 1927, Corneliu Georgescu. Ce spune istoria despre lupta de la Războieni (1476)? Pe locul luptei a ridicat Ștefan o biserică a cărei inscripțiune spune: „În anul 7984 ridicatu-sa puternicul Mahomed, împăratul turcesc, cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
gândesc eu? - a întrebat caporalul. ― Până nu ne-i spune, de unde să știm? - a întrebat Dumitru. ― Să împachetăm echipamentul în așa fel încât majurul să rămână cu gura căscată. ― Adică cum? ― Să fie totul perfect. Să-i dovedim că suntem oșteni adevărați! ― Voi ce spuneți? - i-a întrebat Dumitru pe ceilalți. ― Știu eu dacă merită o asemenea osteneală? - și-a exprimat îndoiala unul din pluton. ― Eu zic că prin asta ne dovedim superioritatea față de Moș Teacă aista. Și ar mai fi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care eu îl știu de când am făcut armata de drept - este un om peste măsură de bun. Ține la oameni. Să nu-l supărăm... Ei, ce ziceți?” Și, prin comportamentul lor, nu l-au supărat!... Când și cel din urmă oștean și-a depus echipamentul până la ultima moletieră, fără să rostească măcar un cuvânt, pe chipul majurului se putea citi cu ușurință ce gândea: „Adică ce? Voi vă credeți <buricul pământului?> Aveți noroc că plecați acasă, că altfel...” Fără nici o comandă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
rostească măcar un cuvânt, pe chipul majurului se putea citi cu ușurință ce gândea: „Adică ce? Voi vă credeți <buricul pământului?> Aveți noroc că plecați acasă, că altfel...” Fără nici o comandă, cei care cu cinci minute în urmă încă erau oșteni, au ieșit în liniște. Tocmai atunci trecea locotenent colonelul, însoțit de șeful Statului Major. Când i-au văzut pe foștii lor comandanți - fără nici un ordin - au intrat în formație de pluton... Dumitru, cu o alură de ofițer, a dat comanda
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
câte zile or avea. Și le spusese că retragerea lor nu este o Înfrângere. Că nu este ceea ce a fost secole de-a rândul. Că armata Moldovei se adună În locurile știute și că oricare ar fi puterea Imperiului, nici un oștean nu va face un singur pas Înapoi. Că acolo, sus, În obcinele molcome ale Bucovinei, refugiații Țării de Jos sunt așteptați cu ușile deschise. Că se va găsi o bucată de pâine pentru fiecare copil sărman fugit din calea urgiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
murmură cu un tremur de bucurie: - Știam... 15 decembrie 1474, Vaslui, Moldova Zăpada se așternuse temeinic și continua să ningă. Pădurile erau albe. Albă era și valea Bârladului peste care trecea podul de lemn. Apa râului Înghețase. Seara viscolise, iar oștenii și curtea domnească se adăpostiseră În corturile de campanie. Abia În zori, când vântul se mai potolise, putuseră fi aprinse focuri. În jurul prânzului sosiseră primii curieri de la Dunăre și de la frontiera cu Țara Românească. Joncțiunea trupelor turcești sosite dinspre Albania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sută douăzeci de mii. Dar continuă să vină Întăriri din sudul Dunării. -Călăreții comisului Toader și ai pârcălabului Vlaicu să Înceapă luptele de hărțuială. Să plaseze arcași pe toate traseele de invazie. Orice grup mai mic de cinci sute de oșteni să fie eliminat. Să nu angajeze lupte directe de amploare. Atac și retragere. Zi și noapte. - Am Înțeles, spuse curierul domnesc, plecând să transmită poruncile. -Comisul Groza să plece la pasul Oituz, continuă voievodul, și să atace din păduri contingentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întotdeauna un sprijin În stânga și un sprijin În dreapta! Linia nu are voie să cedeze! Dar e posibil ca presiunea asupra voastră să fie mai mare decât se poate suporta. În acest caz, nimeni nu rupe rândurile! Iată ce veți face! Oștenii așezați În linie cu mine, mișcare de apărare! Oștenii din fața noastră, pasul de atac! Linia de răzeși opusă celei În care se afla căpitanul avansă cu un pas. - La semnalul pe care Îl auziți acum, linia de apărare face trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu are voie să cedeze! Dar e posibil ca presiunea asupra voastră să fie mai mare decât se poate suporta. În acest caz, nimeni nu rupe rândurile! Iată ce veți face! Oștenii așezați În linie cu mine, mișcare de apărare! Oștenii din fața noastră, pasul de atac! Linia de răzeși opusă celei În care se afla căpitanul avansă cu un pas. - La semnalul pe care Îl auziți acum, linia de apărare face trei pași Înapoi, piciorul drept bine proptit În spate, brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dacă vom câștiga, te așteaptă lucruri grave. Vei avea hotărâri de luat. De astă dată, căpitanul izbucni În râs. Dar atenția Îi fu atrasă imediat de sosirea unui corp de oaste pe care Îl aprecia la aproximativ cinci mii de oșteni. Uniformele nu erau moldovenești. În fruntea oștenilor Îl recunoscu pe spătarul al doilea Filip Pop. Alexandru privi și el, curios, sosirea călăreților. - Ne-au venit secuii În ajutor... spuse căpitanul. Singurul ajutor din afară. Cu voia sau fără voia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Vei avea hotărâri de luat. De astă dată, căpitanul izbucni În râs. Dar atenția Îi fu atrasă imediat de sosirea unui corp de oaste pe care Îl aprecia la aproximativ cinci mii de oșteni. Uniformele nu erau moldovenești. În fruntea oștenilor Îl recunoscu pe spătarul al doilea Filip Pop. Alexandru privi și el, curios, sosirea călăreților. - Ne-au venit secuii În ajutor... spuse căpitanul. Singurul ajutor din afară. Cu voia sau fără voia lui Matei. Un nou curier sosi, cu calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Un nou curier sosi, cu calul În spume, și Întrebă unde se află măria sa. În același timp, unul din Apărători se apropie de Oană, cu două răvașe făcute sul. - Mesaje venite pe calea săgeții, de la miazăzi și de la Răsărit! spuse oșteanul. Oană Îl citi repede și se Întunecă. - Vești proaste? Întrebă Alexandru. - La prima mă așteptam. Dinspre sud au intrat În Moldova peste zece mii de spahii. Călăreții comisului Toader dau lupte de hărțuială. A doua, Însă, este ciudată. O sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui ajung În dispozitivul de atac. - A trimis unități de recunoaștere spre Bacău și Neamț, ca să afle starea cetăților, spuse spătarul al doilea, Filip Pop. Le-am spulberat În această după-amiază. Drumurile sunt libere. Dar cetățile sunt păzite de puțini oșteni. - Nu putem fi peste tot, spătare... spuse voievodul. Toată suflarea Moldovei e aici, la Vaslui. - Patruzeci de mii de oameni, spuse spătarul Albu. - Patruzeci de mii de moldoveni și cinci mii de secui, completă Pop. Niciodată Moldova n-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
roșu sau galben și care urcă până la o mie de pași, asta, Într-adevăr, se vede! Iar noi ne vom afla sus, pe dealuri! Voievodul se ridică din jilț, pășind grăbit de-a lungul cortului. Apoi se opri și spuse: - Oștenii tăi, căpitane Oană, să plece chiar acum spre toate corpurile de oaste. La intrarea cortului se auzi tropot de cal și un Apărător ceru Încuviințare să intre. Ștefan aprobă, iar luptătorul Îi Întinse un răvaș căpitanului Oană. Acesta Îl deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ceva, totuși, se mișca. Porunci treceau din om În om. În fiecare grup apăruseră luptători cu semnul scutului și spadei, purtând arcuri mari și câte trei tolbe de săgeți. Mai aveau la ei pânze groase de cânepă, Îmbibate În păcură. Oștenii văzură cu mirare că săgețile aveau vârfuri colorate și că, printr-o frecare scurtă a vârfului săgeții de bucata de cânepă, acesta lua foc. Pe dealurile din stânga Bârladului, către Bobriac, o săgeată se ridică drept spre Înaltul cerului, arzând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Soliman, și nu Înțelegea logica. Nici un manual de strategie nu indica o asemenea manevră, În toiul unei bătălii imense. În stânga lui, În mocirlele de la Trei Ape, rândurile turcești se rupeau În panică. Frontul Semilunei ceda. Trâmbițe sunau regruparea, dar nici un oștean turc prins Între aripile atacului moldovean nu mai respecta ordinul. Mișcarea, acolo, devenea haotică. Era vorba doar de supraviețuire. În fața lui Alexandru, Însă, se desfășura unul din episoadele cele mai spectaculoase ale confruntării. Flancul drept al Apărătorilor formase o linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doar de supraviețuire. În fața lui Alexandru, Însă, se desfășura unul din episoadele cele mai spectaculoase ale confruntării. Flancul drept al Apărătorilor formase o linie de arcași, iar centrul fu ocupat de lăncieri. La două sute de pași de garda lui Soliman, oștenii mantiilor albe declanșară atacul cu săgeți, după care primele rânduri turcești fură zdrobite de aruncătorii de lănci. La un semnal al cornului de zimbru, pe ambele aripi intrară În acțiune măciucașii de Dorohoi, care Împinseră garda Înapoi. Prima șarjă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acolo unde trebuia, pesemne, să se afle. Iar el, Ștefan, se afla la Vaslui, fiindcă acolo trebuia să se afle. Iar acum, iată, cădeau războinicii Semilunei. Cădeau Încet și ireversibil, acoperiți de noroaie, străpunși de săgeți, tăiați fără milă de oștenii Moldovei, sau Încercau să-și găsească scăparea cât mai departe, În Țara de Jos. Goana spre Dunăre Începea chiar atunci, În clipele acelea. - Căpitane Oană! strigă voievodul. Semnal către spătarul Albu! Să pornească În urmărirea fugarilor! Semnalul cornului de zimbru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]