KorAP: Find »[drukola/base=obicei & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...2280 >

56,980 matches

Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948

săraci, aflați în nevoi. Prin darul lui material, dar care a valorat foarte mult spiritual, a salvat viața a două tinere, pe care tatăl lor a hotărât să le vândă datorită lipsurilor materiale. Ajunul Crăciunului aduce cu sine foarte multe obiceiuri și tradiții. În 23 decembrie, seara, pițărăii (copiii) ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) aprind focul. Focul va fi menținut de pițărăi din seara zilei de 23 decembrie până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Focul

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă/ La români în orice casă / Se aud iarăși colinde.“ (Obiceiuri de Crăciun, Cornelia Turlea-Chifu) Tradiționala colindă „O ce veste minunată“ transmite prin versurile ei bucuria nașterii lui Iisus Hristos și prezintă secvențe ale nașterii Mântuitorului „ Că la Bethleem Maria, săvârșind călătoria, / În sărac sălaș, lângă-acel oraș, / Naște pe Mesia.“ Nu

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
Scoală gazdă din pătuț, florile dalbe / Și ne dă un colăcuț.“ Ele șoptesc fiecăruia să fie mai curat sufletește „florile dalbe“ spre a se bucura de lumina Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. „O brad frumos“ este colinda ce înfățișează un alt obicei, al împodobirii bradului de Crăciun. Bradul îndeamnă la statornicie, la credință „Tu ești copacul credincios / Ce frunza nu și-o pierde.“ În Ajunul Nașterii Domnului bucuria colindelor este completată de darurile ce le primesc copiii de la Moș Crăciun. Plugușorul este

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
împodobirii bradului de Crăciun. Bradul îndeamnă la statornicie, la credință „Tu ești copacul credincios / Ce frunza nu și-o pierde.“ În Ajunul Nașterii Domnului bucuria colindelor este completată de darurile ce le primesc copiii de la Moș Crăciun. Plugușorul este un obicei ce se desfășoară în ajun de An Nou. Versurile lui sunt urări pentru un an bun și bogat. Acest obicei cu urări de an roditor este continuat în dimineața Anului Nou de Sorcova. Un alt obicei ce se desfășoară în

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
În Ajunul Nașterii Domnului bucuria colindelor este completată de darurile ce le primesc copiii de la Moș Crăciun. Plugușorul este un obicei ce se desfășoară în ajun de An Nou. Versurile lui sunt urări pentru un an bun și bogat. Acest obicei cu urări de an roditor este continuat în dimineața Anului Nou de Sorcova. Un alt obicei ce se desfășoară în ajunul Anului Nou constă în așezarea sub pernă de către fete a unui fir de busuioc sfințit pentru a-și visa

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
Crăciun. Plugușorul este un obicei ce se desfășoară în ajun de An Nou. Versurile lui sunt urări pentru un an bun și bogat. Acest obicei cu urări de an roditor este continuat în dimineața Anului Nou de Sorcova. Un alt obicei ce se desfășoară în ajunul Anului Nou constă în așezarea sub pernă de către fete a unui fir de busuioc sfințit pentru a-și visa ursitul. De Bobotează se sfințește de către preot apa. În săptămâna dintre Anul Nou și Bobotează preotul

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
În săptămâna dintre Anul Nou și Bobotează preotul sfințește cu apă și casele oamenilor. Fiecare om așteaptă preotul cu o lumânare aprinsă în mână, dovada că fără lumină și apă nimeni nu se poate purifica, nimeni nu descoperă calea adevărată. Obiceiurile de iarnă ajung la final în săptămâna Sfântului Teodor, prima din Posul Paștelui. Această săptămână este marcată și de prezența cailor Sfântului Teodor, începând cu marți seara, timp de șapte zile. Femeile care muncesc în sâmbăta Sfântului Teodor oferă prilej

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
lucruri rele, spunând „Patruzeci de mucenici, / Dau cu boțile în pământ, / Să intre iarna în pământ / Și să iasă vara afară.“ Cu acel foc gospodina afumă și prin gospodărie pentru a fi ferită și gospodăria de tot lucrul rău. Fără obiceiuri și tradiții populare, fiecare dintre noi ar fi mai sărac și nu ar cunoaște valorile spirituale ale neamului său. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
gospodina afumă și prin gospodărie pentru a fi ferită și gospodăria de tot lucrul rău. Fără obiceiuri și tradiții populare, fiecare dintre noi ar fi mai sărac și nu ar cunoaște valorile spirituale ale neamului său. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928

tot mai vizibil. Nu-i spusese nici chiar maică-sii, care, ca orice mamă, simțise că se petrece ceva. Și oricât de mult încercase ea să stea de vorbă cu băiatul, să-l provoace la o discuție apropiată, ca de obicei, să-l facă să spună ce are pe suflet, nu a reușit. - Ce e, puiul mamii? Ce este cu tine de te-ntuneci pe zi ce trece? - N-am nimic, ți se pare ție, mamă! - Crezi tu că nu te

ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
gata... - Nu! Mai întâi adu-mi 100 grame brânză de vaci, câteva grame salam de vară, două roșii și un ardei gras. Și încă o votcă! - Da, domnule, imediat! Nu avusese de gând să cineze aici dar, pentru că știa bine obiceiul Ancuței, a hotărât să rămână la restaurant. Putea să se gândească în voie. Nevasta îl plictisea cu poveștile ei despre momentele hazoase ori tragice consumate în secția de ortopedie în care lucra. Și, dacă se declara nemulțumit, începea să povestească

ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059

au văzut ceva; interogați și curvele de pe centură, descurcați-vă - ce naiba ! - doar nu pe degeaba vă plătește statul ! * * * Ajunsesem acasă mai repede de la serviciu și o găsii pe Adina picotind în fotoliu, în fața televizorului. Îmi sări în brațe, ca de obicei, după care gânguri cu voce mieroasă: - Domnule Remus Fabian, ce program îmi faci deseară ? Ieșim undeva ? Nu mă gândisem la asta , dar ideea nu era defel rea. Aveam un restaurant preferat, unul cu specific medieval, cu prețuri acceptabile și un

IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893

tainică, ce pun în tăcere și cu răbdare “ cărămidă peste cărămidă“ pentru “construcția “ marelui “edificiu al culturii române“. Subliniind faptul că, în condițiile fenomenului de globalizare astfel de cărți scrise de doamna Doina Mărghitaș rămân tezaur pentru viitorime, pentru cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locului, așa cum și CD “Corinde, corinde ... “ cântece interpretate de Ansamblul “Mugur de dor “( Corinde și obiceiuri de iarnă din Poieni), editat de Consiliul Județean Cluj, rămân peste timp mărturii.Ne uitând să o prezinte, aflându-se în sală

DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
Subliniind faptul că, în condițiile fenomenului de globalizare astfel de cărți scrise de doamna Doina Mărghitaș rămân tezaur pentru viitorime, pentru cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locului, așa cum și CD “Corinde, corinde ... “ cântece interpretate de Ansamblul “Mugur de dor “( Corinde și obiceiuri de iarnă din Poieni), editat de Consiliul Județean Cluj, rămân peste timp mărturii.Ne uitând să o prezinte, aflându-se în sală, pe poeta Minerva Chira, o fiică a zonei Munților Vlădeasa. Subliniind că și în acest context se potrivește

DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607

trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în scânduri, treabă la care cu mulți ani în urmă, pe când era student în vacanță, muncise și inginerul de acum, tânărul Petrică de altădată. - Bun lucru, oameni buni! salută Petrică după obiceiul locului. - Mulțumim dumneavoastră! răspunse omul suit pe capră, el fiind primul care-l văzuse, ceilalți fiind întorși cu spatele, opintindu-se când trăgeau și împingeau de cadrul ferăstrăului. Prezența unei persoane străine îi determină pe cei trei lucrători să se

ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se opri... Aici era poienița unde altădată, pe timp de seară, se făcea focul pentru Furcă, un obicei în serile de sfârșit de vară și început de toamnă, când la un foc ce se aprindea seara prin grija copiilor, femeile veneau cu de lucru și sporovăiau până noaptea târziu. Privi stâlpul crăpat de ploi și soare, suportul pe

ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
unde se coceau jaiurile de la porumbii rămași toamna verzi. Atunci iarba nu creștea niciodată pe această vatră, acum era verde și se gândi că aici nu s-au mai aprins surcelele de multă vreme. O dovadă că „s-a pierdut obiceiul!” constată Petrică și-l prinse iarăși nostalgia. Își aduse aminte că în acest spațiu se oprea toboșarul comunei și anunța poruncile stăpânirii, hotărârile primarului privind prestațiile comunale și câte și mai câte. În zilele de sărbători și mai ales în

ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830

atât de veche? se mirase Mary. Nu, bineînțeles, zâmbise Angela. Chestiile astea erau la modă și cu un secol, două în urmă. Dacă n-o revendică nimeni, mă tem însă că trebuie declarată... Ia să lămurim noi asta, luase după obiceiul său inițiativa Mary, bucuroasă că se putea dovedi iarăși utilă. Atenție la mine! se ridicase ea în picioare. Rog să verificați numaidecât dacă n-ați pierdut cumva un obiect de podoabă. Dacă s-a întâmplat așa, veniți la șefa! Zăvoianca

CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571

Basmele copilăriei se încheie de obicei, cu o nuntă - el și ea, întemeind familia perfectă, de vis. În viață, există familii că în basme, fericite, perfecte, de vis, în care dragostea, respectul și susținerea pe care cei doi parteneri le împărtășesc unul cu celălalt reprezintă cheia

PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_doru_ilioi_practica_o_profesiune_de_credinta_n_denver_colorado.html [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
jur de opt mii de suflete, seamănă cu o familie mai mare, astfel ca si odraslele au șansa să deprindă de la adulții căutători de Dumnezeu și deschiși la provocările Sale, valori precum disciplină, ascultarea, onestitatea. În Denver există deja un obicei că pastorul, preotul, profesorul, doctorul, omul cu influență să se strângă laolaltă în mod regulat, din dorința de a se implica pentru binele românilor alături de care conviețuiesc. Că așa stau lucrurile, o spune chiar Doru Ilioi, în măsură să facă

PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_doru_ilioi_practica_o_profesiune_de_credinta_n_denver_colorado.html [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262

ne dăm seama că de fapt suntem clovnii, saltimbancii, arlechinii, marionetele de tot felul ale unui circ uriaș. Ne echipam repede pentru plajă și plecăm. Urmăm faleză, lata de doi metri, trecem de restaurantul Vraja Mării și coborâm, după un obicei al nostru, scările din extremitatea nordică a complexului Delfinul, restaurant cu douăsprezece camere hoteliere deasupra, acolo pe plajă. Ziua, chemarea fluxului și refluxului va fi poate întinata de strigătele turiștilor, insă noaptea, cei cazați acolo trebuie să adoarmă în muzică

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386

cu Radu ne pregăteam să mergem la Titi Filip, bun și vechi prieten din Vancouver, care ne invitase să bem un păhărel de «vinelo» preparat din strugurii lui din curte. Se apropia momentul plecării, 15.30 și Paul, ca de obicei, cu bun simț, a venit să-și ia rămas bun și să-mi ureze „petrecere frumoasă”. M-a strâns puternic în brațe, parcă mai mult ca altădată, până ce fluxul sentimentelor se încrucișară cu afecțiune reciprocă. Voiam să mă desfac din

UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633

gândul că totul nu a fost altceva decât un coșmar. Ce este un coșmar ? Un vis urât care te urmărește, te obsedează și te sustrage din cotidian. Îmi reamintesc ziua aceea cu mult soare, când - deși nu-mi stătea în obicei - m-am trezit cu câteva ore mai devreme decât de obicei, stăpânit de senzația că eram pe punctul de a trece printr-o cumpănă, o cotitură extrem de importantă din viața mea de doi bani de până atunci. Ceasul meu cu

DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
este un coșmar ? Un vis urât care te urmărește, te obsedează și te sustrage din cotidian. Îmi reamintesc ziua aceea cu mult soare, când - deși nu-mi stătea în obicei - m-am trezit cu câteva ore mai devreme decât de obicei, stăpânit de senzația că eram pe punctul de a trece printr-o cumpănă, o cotitură extrem de importantă din viața mea de doi bani de până atunci. Ceasul meu cu cuc arăta orele opt fără un sfert. Mă trecu brusc un

DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330

să comunice. Octavian CURPAȘ: Cum vă adunați informațiile pentru cazurile la care lucrați? Anca IACOB: Depinde de tipul de informații. În general, clienții ne furnizează informații cu caracter personal, însă dacă am nevoie de altfel de date, Internetul este de obicei, o sursă foarte bună și desigur, la fel și cărțile. Octavian CURPAȘ: Obișnuiți să refuzați anumiți clienți sau acceptați toate cazurile pentru care sunteți solicitată? Anca IACOB: Nu accept toate cazurile, sunt situații când o anumită relație profesională pur și

INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_avocata_a_octavian_curpas_1338703166.html [Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330]