13,698 matches
-
scârțâie iar manetele cu care femeia acționa asupra roților să meargă mai ușor astfel încât efortul depus să fie mai mic . -Pupat-e-aș Ionele pe sufletul tău bun,se auzea vocea ascuțită a Floarei care-și țuguia buzele și-l săruta pe obraz. Nu-mi plăcea femeia,nu știu să vă spun de ce.Mă temeam de cocoașa ei și de picioarele inerte pe care le ținea pe treapta căruciorului,dar mă impresiona puterea și viteza cu care manevra aparatul atunci când niciunul din nepoții
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
auzit , Rămân așa că o pictură tiparita-n timp , Suspendata-n amintirile ce ne-au unit ... Printre oglinzi zborul inimii mi-e prăbușit, Pe dale de marmură număr picuri de roua , Te caut în vise și-n dorul obosit Când pe-obrazul de fildeș rup tacerea-n două ... Cu așteptările ravasite-n mii de gânduri , Alerg într-una fără să te întâlnesc , Și-n goluri nedefinite printre rânduri Numai uitarea dintre noi o regăsesc.... Cerul plânge în privirea ochilor Când irișii ți-
CA O PICTURA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384257_a_385586]
-
n-alor strânsoare. Nu-ndrăznesc să mă desprind Din fiorul ce m-a prins, În străfunduri toate-mi tind, Să se lase-n necuprins. Printre pleoape-ntrezăresc Fără urmă de tăgadă, Al tău chip nepământesc, Bucuros să mă revadă. Pe obraz îți simt adierea Nici nu pot să o cuprind, Să aline-n trup durerea, Rănilor ce mă aprind. Mintea plăsmuie s-aburce Prăvălind doar năluciri Și din ceruri să m-arunce, În vâltori cu amintiri. Inima de zor se zbate
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]
-
își făcea calcule că ar încerca să se mai dea odată, cu sania: nu-i păcat de poteca asta pe care am lărgit-o, eu ? Coborî din nou în viteză amețitoare. Apoi încă o dată. Nu simțea frigul, uitase de căciulă, obrajii îi ardeau de ger dar și de plăcere. Se opri totuși, gândindu-se că părinții or fi terminat treburile și nu-l vor găsi în casă,- să vezi atunci cum mă ceartă amândoi. Dar se întoarse, pentru că uitase de căciulă
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
de zăpadă,- iar ninge după cum se vede, își zise. Privi pe fereastră, o văzu pe Felicia că se uita la televizor ,doar erau în vacanță, așadar e liniște. Intră tiptil ,își lăsă sania pe gang, o acoperi iară, și cu obraji plini de seva vieții. intră fericit, fericit, pentru că ei părinții nu aveau habar că el a fost pioner, a încercat primul, ulița. - Ai venit ! Bine ! Nu te spun lor, numai dacă o să-mi lași mie o săptămână întreagă sania.Uite
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
na! Dar vii tu la mâna mea. Părinții intrară în bucătărie, tatăl strigă: Felicia, Doru, să mai aduc lemne ?. deschise ușa camerei: da, e de ajuns de cald ! dar ce-i cu tine băiete, ai temperatură de ești roșu în obraji? îi puse îngrijorat mâna pe frunte. noroc că se mai încălzise fruntea nițel, că altfel ar fi pipăit tata, o frunte de minus zece grade. Tatăl se așeză pe marginea patului Feliciei, privind spre ei, copiii lui dragi : Măi copii
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
de aur, O sa il ningă Iarnă vieții mele, Si pasul feciorelnic, Ieri l-amiaza, În noapte, O să-l doară S-o să șchiopăteze. O sa m-asez Pe-o margine Din drumul vegheat De Aurore Boreale, Și-o să îmi șterg Cu palma, Obrazul sângerând, Sperând, ca Primăvară Să nasca-n mine, Ierburi, Și flori înmiresmate Să-mi crească din cuvânt. Referință Bibliografica: Și dacă plâng / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016. Drepturi de Autor
SI DACA PLANG de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384259_a_385588]
-
știe nimeni de fericirea noastră. De altfel, așa am primit instrucțiunile la Loto. Mâine, fiecare își vede de treabă ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Adrian plecă în camera lui, nu înainte de a o săruta pe maică-sa pe un obraz. - Dar, eu nu merit? întrebă în glumă Mihai. - Tu ești tata! N-ai nevoie de sărutul meu! Zâmbind închise ușa. Cei doi s+au retras in dormitory iubindu+se ca ăn tinerețe.La așa o fericire toate merg strună. Astfel
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
să răspundă că e croitoreasă, cealaltă, de, era intelectuală. - O să-mi deschid și eu cât de curând un atelier de confecții. - Grozav! zise Doina. Voi avea la cine să apelez când voi avea ceva de confecționat. Așa că, Elvira ieși cu obrazul mai neted, dând de înțeles că și ea poate mai mult. Cu ocazia asta, află că sunt cabinete unde primești consultanță dacă vrei să-ți deschizi o afacere. - Ei, dar chiar asta îmi trebuia! își zise Elvira. În una din
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
trebuie să te descurci tu? Adrian e cel care are grija asta. Să vorbesc cu Adrian să văd ce zice? -Hai, măi nevastă să plecăm acum la distracție. Tu pleci, Adrian pleacă, cu mine ce faceți? Elvira îl mângâie pe obraz. -Hai, doar nu ești copil! Elvira se îmbrăcase foarte elegant, acum ea era la curent cu tot ce era nou în vestimentație, îl aranjă și pe Mihai cu un costum minunat, așadar erau o pereche care ieșea din tiparul cotidian
CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384244_a_385573]
-
Autorului Alter ego-ul meu din oglindă nu încetează nici azi la răscruce de drumuri de viață să mă surprindă, mai pune câte un junghi de gheață în spate, câte o cuta adâncă în colțul de ochi străvăziu, mai trece peste obraji c-o pensula muiată-n culori diluate spre griu desprinse parcă dintr-o bucată de stâncă... * mereu și mereu mă destrăma că pe un pulover prea larg sau prea strâmt , mă izgonește cumva din mine afară lăsând în locu-mi o
TRANSFIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384305_a_385634]
-
miros și culoare. - Angelica: (soția dirigintelui, tânără, poate 26-27 ani, frumoasă, fină, păr blon revărsat pe umeri ) - Ați cântat minunat ! Ați făcut repetiții cu profesorul de muzică ? Nicu : ( coleg de clasă, brunețel, slăbuț, 16 ani, cu un semn drăguț pe obraz) - nu, nu am avut timp de repetiții doamna profesoară, am exersat noi puțin la colega noastră, Mariana, acasă. Angelica: - Da, dragii mei, a fost frumos ! Luați loc vă rog, aici în jurul mesei la o felie de tort și un pahar
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
-mă, așadar, după 4 ani, la un pas de a comite o mârlănie pe care eram sigură că n-o s-o comit niciodată. Înainte să o fac însă, în încercarea disperată de a câștiga timp și de a-mi salva obrazul și conștiința, vă mai întreb o dată: Chiar vreți să vedeți Toaleta Regală a Majestății Sale Regele Cioabă?????? SIGUR? NU-I AȘA CĂ NU VĂ INTERESEAZĂ ȘI CĂ NU MĂ LĂSAȚI SĂ MĂ FAC DE RÂS?
Vreţi să vedeţi unde face Regele Cioabă Caca Regal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18304_a_19629]
-
Pleci fără scandal și cu ceva bani în buzunar. Acțiunea te ține cu sufletul la gură de la început. Se adaugă un cast ales pe sprânceană. Bărbați ferchezuiți și cadre filmate astfel încât parcă îi simți aftershave-ul omului de pe Wall Street, vezi obrazul proaspăt bărbierit și cauți o scamă pe costum. Gesturi atent studiate, emoții excelent transmise, multă tensiune în scene. Da, ești pe cale să pierzi totul, jocurile sunt făcute, miza e imensă. M-am simțit ca un căluț de mare printre balene
calmul dinaintea furtunii... financiare [Corola-blog/BlogPost/96998_a_98290]
-
fie premiat la secțiunea Internațional, își poartă spectatorul în centrul Los Angeles-ului, o mahala americană unde a locuit autoarea filmului vreme de un an și jumătate. Vedem o serie de portrete ale unor locuitori din hoteluri - visătorul care își mângâie obrazul de casetofonul ținut în brațe, fredonând împreună cu Bee Gees „How can you mend a broken heart” și mărturisind șugubăț că a fost în pușcărie de 24 de ori, un personaj de tip beckettian care a locuit cu anii printre tufe
Festivalul de văzut, ascultat, mirosit, gustat [Corola-blog/BlogPost/96988_a_98280]
-
toate, toate” să ne cucerească definitiv. În mica „vamă veche” de Cluj s-au strâns oameni frumoși, oameni singuri, oameni îndrăgostiți, oameni gălăgioși și mitocani, oameni fideli folkului și oameni fără vreo înclinație aparentă spre acest gen muzical. Să „bat obrazul” publicului (ori mai bine zis unei părți din el) nu mai are sens, am făcut-o în nenumărate rânduri, însă trebuie să menționez că dacă dăruirea acestuia ar fi fost măcar jumătate din cea a artistului, aș fi avut probabil
Dinu Olărașu [Corola-blog/BlogPost/97155_a_98447]
-
chiar înainte ca aceasta să plece acasă. De față cu toți colegii, intră în birou și își întâmpină iubita cu un buchet mare de flori și un sărut. Să ridice mâna sus doamna sau domnișoara căreia nu i se roșesc obrajii la văzul sau auzul unei asemenea gest. Vedeți?! Dar tradiția nu se oprește aici. Amicul asta al meu își urca drăguță în mașină și demarează direct către centrul istoric. Au ei cafeneaua lor preferată, în care s-au văzut prima
Îndrăgosti-m-aș de sărbători! [Corola-blog/BlogPost/97590_a_98882]
-
umbră ca-n vis când ochiul deschis, la turmă privește . Și era așa de pufos și de moale , arareori cum atingi vreunul ca el ,de parcă acolo eram pe plapuma moale dint-o altă lume adusă pe aripi de vânt , când vântul obrajii-ți mângâie , până pe apele vremii din ceața subtilă pe dealuri ce umblă ca floarea-n izvoare . Oile-mi pășteau iar eu mă odihneam în patul făcut cu mâinile mele , în farmecul acela de pășune ardeleană , ce ochii ți-i fură
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
ritualuri, în felul de a înțelege viața și munca. In locul cinstei s-instalat necinstea, numele bun s-a dat pe cel rău, furtul n-a mai fost o rușine, onoarea a devenit o valoare uitată, minciuna se rostea fără ca obrazul să roșească, normele nescrise ale unor orânduieli au fost uitate și ele, cultul valorilor s-a prăbușit, la suprafață au ieșit lepădăturile, ca întotdeauna, brutal, fără milă, nedrepte. Se instalase întunericul. Murea lumea vrednică și așezată pe care ASTRA începuse
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PE TREI SURCELE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Răsunet ascuțit de pinioane ruginite zgâriindu-mi timpanul zodia cancerului iar urcă pe cer înălbind orizontul și-obrajii pântec ai celui pe trei surcele vândut muștele bâzâie insistent prevăzându-l curând frugală masă suculentă și dureros oftez răsucindu-mă în strâmta teacă a pielii stăruind în măcănitul iritant al zilei să mai adorm încă un an lumină. Referință
PE TREI SURCELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383650_a_384979]
-
făcut prezentările și făcând parte din familie, natural că mi l-a prezentat și pe Figaro. El drept salut de bun venit, dorind să-mi arate simpatia ce i-am trezit, a sărit în brațele mele și mi-a lins obrazul pe neașteptate cu limba lui lungă și plină de bale, că m-a lăsat încremenită de surpriză și șocul provocat de cordialitatea-i excesivă. Privirea mea mută alerga după ajutor de la unul, la altu, către ceilalți membrii ai clanului Terențio
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
dacă te chema Lebădă era altceva! Dar nu cred că pe prietena mea o interesa asta. Ea l-a iubit pe nepotul doctorului din sat, în adolescență! Rupea podelele pe la căminul cultural cu el! Și cum avea în copilărie doi obraji bucălați, ca două mere Ionathan, de o parte și de alta a nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o învârtită ce dura câteva minute? Dar el fusese dragostea ei! Nici nu
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383664_a_384993]
-
PENTRU MAMA Doamne, azi m-așez cuminte lângă Tine să vorbim... Numai Tu ai timp de toate, și m-asculți, și povestim... Tu îmi știi durerea cruntă, bucuria și necazul... Și la fel cum face mama, Tu îmi ștergi mereu obrazul... Tu-mi cunoști adâncul suflet...Tu îmi știi oricare gând... Numai mama mai cunoaște ca și Tine-al meu cuvânt. Astăzi Doamne, nu-ți voi cere pentru sufletu-mi ceva... Îți voi povesti Prea Sfinte doar despre măicuța mea, Și
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
RUGĂ PENTRU MAMADoamne, azi m-așez cuminte lângă Tine să vorbim...Numai Tu ai timp de toate, și m-asculți, și povestim...Tu îmi știi durerea cruntă, bucuria și necazul...Și la fel cum face mama, Tu îmi ștergi mereu obrazul...Tu-mi cunoști adâncul suflet...Tu îmi știi oricare gând...Numai mama mai cunoaște ca și Tine-al meu cuvânt.Astăzi Doamne, nu-ți voi cere pentru sufletu-mi ceva...Îți voi povesti Prea Sfinte doar despre măicuța mea,Și
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]