1,688 matches
-
comportă la Eminescu disocieri de la nivelul existenței sale personale la nivelul miturilor colective. De-alungul timpului critica istorică și cea literară a demonstrat din unghiuri multiple care a fost structura întâiei vârste a poetului; a fost un echilibru apolinic, unde persista obsedant nostalgia spațiului liber de la Ipotești prin ridicări succesive cuprinzând spațiul românesc în ansamblu ori vizează cosmicul. Talentul său a ajuns la apogeu în perioada anilor 1876 - 1883. Această perioadă pe când el avea vârsta de 26 de ani până la 33 de
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
ca sub o mână fatală și nu mă pot împăca cu nicio geometrie ceasul în care amândoi stăm ca două cafele în același ibric și nu ne cunoaștem sau când ai zace într-un vârf de pat și ai citi obsedant povești de Andersen ceasul ăsta s-a abonat la creșterea mea și îmi vine ca o gaură-n piept ca hainele noi ale împăratului dacă te-aș ridica peste privire îmi juri să uiți că sunt un înger de paie
PĂMÂNTUL DE PAIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378892_a_380221]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PATIMA Autor: Marius Nanu Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se sparge unda lacului albastră Alunecă o lebădă plângând, O ciută urmărește vânătorul când obsedant mi-apare chipul tău în gând... Și stânca brută se transformă-n Sfinx sub dălți extraterestre neștiute, Pădurea de mesteacăn freamătă ciudată desconspirând chemările tăcute... Prin oaza mea de lume rătăcită, tu treci precum o navă spațială; Rămân pierdut într-
PATIMA de MARIUS NANU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379863_a_381192]
-
doare mai mult prezența morții sau durerea ta. -Te doare, tată? -Mă doare, fata mea! Te priveam golită de gânduri și sentimente, străină. Mă speria lipsa asta a mea de compasiune. E totuși tatăl meu. Cum pot fi așa de...Obsedant, o dorință mă bântuia fără putința de a o înăbuși. De s-ar termina odată! Doamne! Ce e cu mine cum pot să gândesc așa? Și totuși nu puteam să mă opun. Acum știu gândul, dorința nu izvorau în principal
DACĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380552_a_381881]
-
început să-mi șoptesti frînturi din viața ta. Săreai de la una la alta, obositor. Incercam să te ascult. Nu puteam, cuvintele păreau fără înțeles. - Să mă ierți, fata mea! Am tresărit. -De ce să te iert? Întrebarea a rămas nerostită, obsedantă în mintea mea blocată. Și întrebam iar...mecanic... -Te doare, tată? -Mă doare, fata mea! Îmi vedeai nedumerirea. -Sunt fericit că pot să te mai văd. Ți-ai cerut iertare de la mine. De ce, tată? Ce aveam să-ți iert? Ce
DACĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380552_a_381881]
-
la înălțimea unei cărți ce tinde spre perfecțiune (și nu exagerez câtuși de puțin când spun aceasta). “O scriere fascinantă, profundă, simplă (dar extrem de complexă) și ispititoare care-și tulbură cititorii, îi pune pe gânduri, și-i îndeamnă la neliniștitoare, obsedante, roditoare meditații despre rosturile vieții și ale sufeltului, despre misteul existențial și despre destin, despre marea trecere și despre finalitate”( Valeriu Stancu). Cartea cuprinde nouă schițe despre oameni și destinele lor implacabile, vieți supuse eșecului încremenite în vicii ce par
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
e om cinstit”!... Da, greșeala este într-adevăr omenească, iar prin aceasta scuzabilă, doar dacă este neintenționată și nerepetată, nicidecum atuncea când (cazul ipochimenilor postdecembriști), ea, premeditat-programată, este ridicată la rangul de politică națională și, în acest chip legal-nelegiuit, devine obsedantă de la vlădică și până la opincă. Ba poate ajunge chiar vrednică de stimă în acele situații în care este greșeală doar cu numele, căci oamenii luminați și curajoși (din păcate tot mai rari pe aceste meleaguri doldora de neinstruiți și obedienți
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
că ea nu știe sigur că este adevărat iar eu, parcă mimez din buze aceste cuvinte, parcă nu au consistentă și consecință, parcă mă grăbesc să nu plec înainte de a bifă un ritual al creșterii. Astăzi părinții își cresc copiii obsedant, toate refulările lor parcă se reflectă în cerințele pe care le au. La grădinițe copiii scriu și citesc, fac în școala primară zeci de activități suplimentare și ar trebui să exceleze în toate, în toate materiile posibile dar în mod
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
lirică a volumelor. Regretul devine vizibil: „O, timpul nu dispare, se grăbește/ Sub leagăne de frunze în mișcare...” („Gânduri de toamnă” - „Culori în iubire”). Personificat, accentuează sentimentul de iubire. Nostalgia Liei Ruse se conjugă, desigur, cu timpul ireversibil care devine obsedant. Conștientă de efect, se cufundă în jocul ce o atrage („Cuvinte de dor”). Trecerea timpului îi dă o dispoziție meditativă, dar în raport cu el rămâne demnă, respinge angoasa („Culori în iubire”). Fie că există un joc al clipei, fie că există
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
a afectat profund conștiința și poate chiar destinul! Acum, în așteptarea unei alte misiuni, încerc să mă relaxez, stând întins pe scaunul mașinii, cu capul pe spate, cu ceafa în palme și închid ochii. Prin minte îmi trece din nou, obsedant, a nu știu câta oară, filmul evenimentelor acestei inexplicabile și tulburătoare aventuri! Să iubești o fotografie Da! Toate au început pe la jumătatea lunii trecute, când procesul de divorț în care eram implicat tocmai se desfășura în România. Eram singur și
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
eu și dl Holban am uitat să adăugăm „colivia”, care, deși nu revine frecvent în text, exprimă de fapt spațiul închis al unei existențe terestre din care autorul încearcă în continuare să scape. Din cuvintele și expresiile care construiesc metaforele obsedante ale poetului, ne putem da seama că temele versurilor din acest volum sunt preponderent disforice. În ce mă privește, dacă m-aș încumeta să clasific aceste secvențe poetice, le-aș împărți după cum urmează. Solilocvii existențiale O temă predilectă, prezentă și
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
de dragostea vieții sale, bărbatul fără suflet, care trăiește patima clipei, apoi o uită. Victoria, deși prenumele ar trebui s-o situeze în grupa celor învingători, a bravilor luptători, nu reușește să depășească un prag, poticnindu-se mereu de umbrele obsedante ale trecutului. Ea își va distruge viața clipă de clipă, zi de zi, an de an, nemaibucurându-se de nimic, plângându-și de milă, chinuind frumosul copil, care ar fi meritat toată dragostea ei. Ana, în schimb, fiica unei ratate
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
nu, dispariția lui Marin Preda proteja orgoliul lui Ceaușescu și ușura munca de supraveghere a băieților.” Poate eseul intitulat ” Era ticăloșilor” să-i fi fost fatal? Acesta să fie prețul apariției unui roman total, a unui best seller pe tema obsedantului deceniu? Regretabil, se pare că DA. Trebuia să apară și volumul II din ”Delirul”! TIMPUL NU A MAI AVUT RĂBDARE CU MARIN PREDA! Referință Bibliografică: MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1677, Anul
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și roșii?, de ce clopoței la picioare și diagonale roșii pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut cu fustă și falus sub fustă? Și multe, multe alte întrebări fără răspuns. La care nu mă mulțumesc explicațiile etnologilor. Am să le
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
apoi ezită. Își aminti de interogatoriul la care îl supuseseră doi funcționari zeloși, care îl vizitaseră cu o săptămână înainte. Încuiați cu el în propriul său birou său de director, îl chinuiseră timp de două ore cu o singură întrebare obsedantă: de unde știuse despre tragedia de pe terenul de fotbal din Occident, atunci când pomenise de ea în fața cadrelor didactice? Era evident pentru toată lumea că imediat după meci numai Europa Liberă dăduse pe post știrea, dar dacă ar fi recunoscut asta și-ar
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
că nu sunt singură, așa că împărtășesc aici ce am aflat.... XVII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - MERE ȘI MITRALIERE, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015. „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
nouă? Ocupația aceasta tinde să devină o meserie în sine, căci sunt mulți cei care s-au decis să iasă-n stradă și să se pronunțe împotriva ... Citește mai mult „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare.Încercați să
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
ai Domnului ca proroci și profeți, eu le-aș zice nebuni sau paranoia, ce ne derutează cu inventarea a tot felul de „culturi" de mult apuse, care au prevăzut un sfârșit al „sfârșitului" și un mit al unei apocalipse din ce în ce mai obsedantă la orice eveniment planetar. Cu mințile bombardate de fel de fel de informații false se produce cu succes o manipulare psihică și energetică negativă a făpturii umane. În complexul de împrejurări în care România a fost primită ca membru NATO
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
versiunea mai mai puțin eroică și estetizantă. : Bătrânețea, ca baba cu mustăți și gușe/,mă izbește-n pârâul de pe centura nopții/. Îmi șlefuiește piatra de uitare-a vânturilor,/în cartierul ... rezidențial, este furtuna morții( Adolescența despletită). Bătrânețea, ca motiv poetic obsedant , ce străbate parcursului unui întreg volum, nu e de natură să stârnească fiori emoționali într-o lume în care senectutea e privită ca un handicap fiziologic, cu costuri constrângătoare social. De altminteri și poetul are conștiința inutilității și marginalizării. Monologhează
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
politic și social, dar cu deosebire important - și să retracteze, atunci când e cazul. Fragmentul de roman „Abatorul de fluturi”, ce deschide această carte, apărută în condiții grafice deosebite, redă o scenă dramatică, personajele fiind victima - soția unui preot - și torționarii obsedantului deceniu, precum și reîntoarcerea, după ani, la casa urmașilor, a unuia dintre complici, pentru a le vinde informații prețioase despre trecut. În continuare citim un eseu despre generalul George Pomuț, fiu de fierar din Săcelele Brașovului, ajuns consul al SUA în
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
pierdem``. Ce oferă lirica autoarei? O pledoarie pentru dragoste, o deschidere spre natură, o trăire a ritmurilor cosmice, o meditație asupra ireversibilității timpului. Da. Cu timpul implacabil se conjugă nostalgia iubirii. Timpul și iar timpul în poezia Liei Ruse devine obsedant. Ireversibilitatea lui e o certitudine : Alunecăm în timpul continuu luminat Si vremea e cu cântul pe umăr tremurând...( Au aburit cuvintele). Contracarează: ``Răstorn o amintire peste timp, Parcă-mi revine armonia-n fugă`` (Zboară timpul) sau se cufundă în jocul acestuia
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
în: Ediția nr. 9 din 09 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Veștile pe care le auzim aduc în sufletul nostru bucurie sau disperare. Copii și tineri grav bolnavi internați pentru operații complicate, alții mor, parcă... prea devreme, lăsând în urmă obsedanta întrebare fără răspuns: DE CE? De ce copii doar de cățiva anișori sunt depistați cu boli terminale, de ce copii și tineri mor lăsând în urmă lacrimi și durere? De ce Dumnezeu permite aceste lucruri, unde este El când aceste evenimente se petrec? Ca
CHEMARILE LUI DUMNEZEU de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344885_a_346214]
-
făcută de unii din securitate și alții din sericiile secrte ale Armatei, olaltă cu activiștii de țeapă lui Iliescu- Brucan Bruckhăr), Petre Român ( Neulander), gen. Militaru, Gușe, etc. și o cohorta întreaga de alții. Cui îi mai pasă că personajele obsedante ale Ligiei, ale noastre, s-au metamorfozat cameleonic, ca niște ventriloci ai Râului ? Istoria o scriu mereu cei care trădează chiar cauza pe care , vezi Doamne, o pledează demagogic. Iar VRAJBA este cheia succesului distrugerii Ființei naționale... Reluând acest text
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
cer iertare. primesc iertarea dar ceva în mine s-a rupt. ascult glasul cald mai departe. sunt departe de el, de mine, de prezentul obositor în care, pentru o fracțiune de timp, am părăsit un om, am părăsit poteca revenind obsedant la un dialog învechit sau dialogul cu alte voci... ziua trece prea repede peste ochii și timpanele obosite. mi-e dor de liniștea muzicii, de armonia în care mă arunc de câte ori viața înghesuie în acolada mare a gândurilor, prea mult
O ZI OBIŞNUITĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344982_a_346311]
-
temele, indiferent de oboseală, se retrăgea în sala de meditații să copie pasajele o dată, de două ori, până când considera că se apropiase cel mai mult de forma originală. Prin clasa a treia, tata îi scrise de câteva ori, cerându-i obsedant să revină acasă. Răspunse, numai că pentru el însuși: - Trebuie să-i fie într-adevăr greu, dar cale de întoarcere, eu n-am. Să las totul baltă acum, cu trei ani înainte de absolvire? Nu, nu se poate! Deja știa că
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]