90,777 matches
-
să verificăm cu ajutorul căutării automate în Internet frecvența actuală a celor două forme principale, sie și sieși (ignorând variantele cu ș inițial, mascate de absența diacriticelor, și ocolind omonimia cu sigla SIE, foarte prezentă în textele românești din ultima vreme!), observăm că sieși e în avantaj clar. Sie este extrem de rar și - în puținele cazuri în care e folosit - este însoțit de adjectivul de întărire însuși: “Stau pe două picioare? își șoptea întrebătoare sie însăși. Atunci cum se face că nu
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
și materialist-dialiectică se datorează simpaticului Dan Negru care demonstrează săptămânal că a existat și o variantă-Om în care problema creaționismului a fost rezolvată de Lucifer într-un laborator secret din jungla de pe malurile Amazonului. Amen! În acest secol se observă cel mai bine ce-a ieșit din imixtiunea scaraoschiană în Geneză... De asemenea, tot în zilele noastre, o parte dintre ciobănași cântă din solzul lu’ pește, alta din fluiere de răchită, iar a treia fluieră pur și simplu, fiindcă oasele
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
puternic ca izul de benzină.” Dar aceasta până în 1929, când „se scot din circulație ultimele șapte vagoane de tramvai cu cai.” Se schimbă mijloacele de locomoție și, totodată, mentalitățile. Pentru moment, Ioana Pârvulescu fixează culoarea locală, uneori cu pitorescul ei, observă cum arăta viața Bucureștiului de fiecare zi, moda femeilor, care pe atunci (în 1930) nu purtau pantaloni, iar bărbații își țineau sacoul încheiat la toți nasturii, încravatați și cu pălăria pe cap, chiar și pe timp de caniculă. oamenii aveau
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
privilegiat. Sînt de aceea nevoit să reformulez o afirmație. Cinci sînt personajele cărții. Autoarea pătrunde în casele personajelor sale, pătrunde în lumea lor. Jurnalul de cercetare din carte e un discurs teoretic, de gradul doi, despre schimbul de roluri dintre observat și observator, dintre insider și ousider. Paradoxal, lipsa de metodă, renunțarea la chestionar, devine în sine o metodă. Infidelitatea trebuie înțeleasă ca fidelitate. Nespuse, alte povești se citesc în carte: „Poate cîndva - mărturisește autoarea - voi reuși, trecînd peste prejudecăți deontologice
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
citesc în carte: „Poate cîndva - mărturisește autoarea - voi reuși, trecînd peste prejudecăți deontologice, să aștern pe hîrtie acele povestiri pe care le-am dăruit gazdelor și povestitorilor mei... Sau, poate, dintre cei intervievați, cineva din satul băcăuan, va deveni din observat observator, ori colaboratorul meu privilegiat, exegetul povestirilor mele.“ Nu cu alte cărți de istorie orală o să compar Transcrierile infidele. Mă gîndesc la un roman, la Povestașul lui Llosa. Acolo, amintirile naratorului se amestecă cu istoriile unui misterios povestaș, depozitar al
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
un "om nou" privat de dreptul la demnitate, la individualitate și la opțiune, pasiv și supus bunului-plac al partidului. Scriitorul nu numai că nu ia distanță față de realitatea romanescă sau față de personaje (când acestea sunt trâmbițe ale convingerilor comuniste), dar, observă dl Geacăr, gândește la nivelul acestora. În biografia lui Antonescu din Delirul s-ar putea citi un elogiu adus tinereții fantezist-revoluționare a dictatorului Ceaușescu, preamărită, de altfel, într-un capitol introdus ulterior în roman. Într-unul din articolele din Imposibila
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
pământuri - apar compromisurile fățișe și începe, o dată cu Ana Roșculeț, "abandonul moral al scriitorului". Acestea vor culmina cu multele avantaje materiale de care Preda avea să se bucure ca urmare a literaturii sale "subversive". În orice caz, e greu de crezut, observă George Geacăr, că Preda a reușit - sau că a intenționat măcar - să păcălească regimul comunist. Din păcate, majoritatea cărților lui Preda - nu numai nuvela Ana Roșculeț - poartă un balast propagandist considerabil, care facilitează afirmația că mesajul ideologic, și nu ambalajul
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
și de fiecare în parte și că simbolul uman e făcut ca măcar o parte din el să fie urmat în tăcere. De atunci, Vidrimiloiu se referea mereu cu subînțeles la... ereziile trufașe. ... În cele din urmă, înotătorul în larg observase pe foaia de cort întinsă într-un colț al odăii bustul de marmură decapitat de care dăduse cu câteva ceasuri mai înainte, și, aplecându-se, îl ridică, greu cum era, și strigă cu marmura în brațe femeia care trebăluia în
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
postului respectiv de televiziune un impact reconfortant asupra tuturor românilor care vor putea să întâmpine rânjind batjocuritor către Guvern ziua de 1 aprilie - marea sărbătoare națională a scumpirilor și majorărilor de tot felul. Din acest motiv, abia-abia se va mai observa obiceiul TVR-ist din timpul câte unui spectacol, mai ales de muzică populară, când camerele de filmat ne arată imagini din sală unde vreun spectator se scarpină pe buric, altul se caută febril prin buzunare sau, pur și simplu, se
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
de lectura cărților polițiste și de vizionarea thrillerelor ori a serialelor de sîmbătă seara. Aceste personaje cu existențe anodine alunecă în alt plan, cel al vieții tumultoase, pline de aventuri și suspans care caracterizează lumea policier-urilor. Este ușor de observat că aceste romane ale lui George Arion erau fals-polițiste, sau polițiste în măsura în care și despre Don Quijote se poate spune că este un roman cavaleresc. De altfel, Cervantes este unul dintre romancierii preferați ai scriitorului român. În aceste romane de început, George
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
mai generală tendință fie antifrastică, fie negativistă și anarhistă (e bun ceea ce e rău). E în bună măsură fenomenul pe care l-a descris J. Byck, prin formula "dezagreabilul ca mijloc de întărire", într-un studiu din 1937 în care observa modificările semantice ale cuvintelor grozav (cu sensul inițial "care îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
următor. Înregistrează o modificare radicală în propria atitudine critică, după patru decenii de familiaritate cu biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa. Bacovia mi-e contemporan" (p. 424). Se observă acum că Bacovia este pentru Constantin Călin mai mult decât un obiect de investigație neutră: este ocazia mărturisirii unei experiențe de viață. Mai clar și mai direct spus: opera bacoviană a devenit pentru critic propria viață, într-un proces de
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
ocazia mărturisirii unei experiențe de viață. Mai clar și mai direct spus: opera bacoviană a devenit pentru critic propria viață, într-un proces de identificare capabil să ofere accesul spre calea de înțelegere din interior. Cu puțină perspicacitate, se pot observa în carte stratificările exegezei în timp, ca depunerile succesive de rocă, depistate la o investigație de structură a solului. Textul critic s-a îmbogățit progresiv, înregistrând și acumulând profitabil sedimentările. Eliberat în mare parte de obligația unui instrumentar, criticul scrie
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
mi se pare că și-au fixat imaginea și tipul de limbaj aici, la Act, cu textul lui Neil Labute cel în vogă. Toți afluenții și-au strîns apele și au tocit protuberanțele și excesele începuturilor. M-am bucurat să observ asta din nou în acest spectacol. În felul cum își construiesc și își conduc relația, gesturile, suspiciunile, tatonările, intuițile. Soția care acceptă fuga de la oraș a familiei ca să salveze reputația maculată a soțului său, medic, precum și cuplul lor, pulverizat în
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
considerente, firește, principalii actori și beneficiari ai evenimentelor din decembrie 1989: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, dar și o serie de observatori străini precum Dennis Deletant sau fostul ambasador al Franței Jean-Marie le Breton. Este lesne de observat că majoritatea celor care susțin ideea de revoluție au fost participanți direcți la evenimente (timișorenii, Patapievici și Băcanu au fost arestați, Tănase a fost pe baricade, Iliescu, Roman, Voican-Voiculescu și Sergiu Nicolaescu au făcut parte din Puterea constituită după fuga
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
când echipajul recade în atitudinea primitivă de genul "distrugem ce nu înțelegem". Cadrele lungi pentru care Tarkovsky e faimos dobândesc aici o utilitate specifică: ai senzația că echipajul e supravegheat ca șoarecii dintr-un laborator, că pe lângă tine, îi mai observă cineva. Acest dublu voyeurism e esențial pentru dezvoltarea filmului pentru că relevă relația de putere dintre privitor și privit, relație pe care - din nou - lungmetrajul o deconstruiește. Nu mai ești doar un spectator detașat: sutura se produce tocmai când realizezi că
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
-i folosesc o formulă utilizată până la obsesie - când se contrazice și când emite aprecieri, eufemistic spus, hazardate. Domnia sa laudă Editura Polirom pentru că îi încurajează pe autorii români, după care deplânge accentul pus pe "cultura snoabă, ultimele titluri americane", fără să observe că principalul instrument de răspândire a acestor producții în România este chiar Polirom. Silviu Lupescu și echipa lui merită, neîndoios, felicitări pentru proiectele pe care și le asumă, indiferent dacă ele țin de literatura română sau de cea străină. Regretabilă
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se explică pornind de la familie, primărie, educație, nu de la (unei) familii, primării, educații. Se observă imediat că substantivele din această categorie - de altfel destul de numeroase - sînt fie termeni culți moderni, împrumutați și adaptați fonetic (familie - din latină), fie - mai ales - formații cu sufixele -ie /-(ăr)ie și -ție. Sufixul din urmă este caracteristic tot limbii
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
ochii și urechile căminului, cu un pretext însăilat, și apoi nu se mai urnește aproape un ceas, deși n-o poftisem măcar să șadă. Întreabă și ochii i se învîrt prin cameră ca radarele, mă-ntreb ce judecă, ce gîndește, ce observă, ce i s-o fi părînd nefiresc în tot decorul minimalist? Posterele de pe pereți o intrigă, îi urmăresc privirea, nu-ndrăznește totuși să-ntrebe și moare de curiozitate (i-o fi spus bulgarul că am - după expresia lui - "un evreu
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
un președinte cu mersul apăsat riscă în fiecare moment să spargă ditamai coșul cu ouă! În realitate, Băsescu nu face decât ceea ce a promis în campanie, obținând votul popular pentru asta: încearcă să fie un președinte puternic. Deocamdată, n-am observat să fie deraiat spre autoritarism sau cine știe ce ilegalități de tipul celor prezente în faimoasele stenograme guvernamentale. Pur și simplu, se opintește să scoată din nămol mașinăria înțepenită a statului. Dacă Iliescu era fericit să troneze pe capra unei republici fără
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
omonimiilor suplimentare. După cum, în alte cazuri, asemenea omonimii sînt chiar dorite (Alianța DA - da; poate că o intenție de semantizare se reflectă și în sigla PUR?!). Din punctul de vedere al formării unor cuvinte noi prin abreviere (acronime), s-a observat că nu e o diferență semnificativă între pronunțarea integrator silabică și cea care recurge la numele literelor: cea din urmă nu e mai instabilă, ci formează la fel de bine un cuvînt adaptat morfologic: teve-ul. Mai mult contează tendința cultă de a
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
variațiilor) un efect de surpriză, speculat de stilul ludic și ironic: "să vă luați casete și sidiuri (mepetrei)" (Computer Games Forum: abrevierile CD, mp3), "situația politică din RÎMÎ" (= Republica Moldova, A. Bodiu, Bulevardul eroilor, 2004, p. 228). Oscilația în rostire se observă și în cazul modernului SMS (scurt mesaj telefonic, abreviere din "Short Message Service"): forma semese (sistemul DOOM) pare mai populară și mai adaptată, forma esemes mai cultă și mai străină; trebuie să observăm că, efectiv, prima e mai aproape de obișnuințele
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
2004, p. 228). Oscilația în rostire se observă și în cazul modernului SMS (scurt mesaj telefonic, abreviere din "Short Message Service"): forma semese (sistemul DOOM) pare mai populară și mai adaptată, forma esemes mai cultă și mai străină; trebuie să observăm că, efectiv, prima e mai aproape de obișnuințele de pronunțare românești, de structura tip a silabei (în mod normal consoana se grupează cu silaba următoare, pentru esemes pronunțarea-tip fiind în contradicție cu originea: e-se-mes). În scris e convenabilă din motive
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
e maniera sa de-a sluji idealul. Mărturisind că "N-am reușit niciodată să știu pe ce lume sînt", poeta ne relatează că a încălecat un cal "tînăr și fericit", un Pegas, în care-și simțea inima zvîcnind, "Fără să observ că între timp/ Șeaua mea se sprijinea/ Doar pe scheletul unui cal/ Care în viteză se dezmembra risipindu-se/ Și eu continuam să călăresc/ Un cal tînăr de aer/ într-un secol care nu mai era al meu" (Un cal
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]