3,519 matches
-
patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1) Descrierea, care constă din următoarele: - enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc numai să descrie lucrurile observate, ci fac de asemenea și predicții sub formă de ipoteze. Ipoteza, în cercetarea psihologică sau psihopatologică, este o predicție testabilă (care poate fi verificată). Ea derivă dintr-o testare anterioară urmând ca în cazul respectiv să fie demonstrată. 3) Controlul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modalitate de protest, dar, în același timp, și de detașare față de nedreptăți. Mai mult ca oricând, în anii de dictatură comunistă, bancurile politice au reprezentat o formă a rezistenței naționale, chiar dacă aceasta presupunea expunerea la riscuri majore. Conform corelațiilor pozitive observate, se pare că obstacolele puse în calea urmării unor studii superioare au stimulat manifestarea preocupărilor pentru politică și au favorizat cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Confruntarea cu același tip de probleme și apartenența la aceeași categorie socială au contribuit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
astfel de activitate, confirmate prin semnături; • înregistrările contabile ale modului de utilizare a resurselor sistemului; • date privind funcționalitatea sistemului, inclusiv cele privind defectarea hardului sau softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
modului de utilizare a resurselor sistemului; • date privind funcționalitatea sistemului, inclusiv cele privind defectarea hardului sau softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează: 1. pentru activitatea sistemului ca un tot; 2. activitățile utilizatorilor; 3. activitatea unor anumite terminale; 4
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează: 1. pentru activitatea sistemului ca un tot; 2. activitățile utilizatorilor; 3. activitatea unor anumite terminale; 4. operațiunile cu fișierele ce conțin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care, însă, de obicei, nimeni nu știe să intre./ Cu mare oboseală, îți spun că nu e nimic de făcut./ Cu aceeași mare oboseală, îți spun că totul se poate./ Să treci prin viață neobservat e o imposibilitate./ Să treci observat, e costisitor și, sigur, un/ dubios spectacol”. Ca dramaturg, P. reușește să susțină, într-o scenerie alegorică, un text contestatar ce are drept țintă regimul comunist. Personajele sale trăiesc sub presiunea unui sistem agresiv, absurd, ce uniformizează conștiințele și reduce
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
și înviat, e un povestitor, e povestitorul. El e desigur și „ultimul om” (asemenea „ultimului” Aureliano din Un veac de singurătate al lui Márquez), dar e și creatorul lumii prin povestire (ca Mircișor al lui Cărtărescu, din Orbitor). Se cuvine observat și că P. e, într-o oarecare măsură, un prozator neooniric de factură personală, care operează cu material așa-zis rural. În fond, apelul la visare, combinat cu solipsismul postmodern, constituie, chiar și în chip explicit, motorul literaturii pe care
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
de a dezvolta tehnici nonexperimentale de control al influențelor factorilor exteriori. Analiza statistică a unui număr mare de cazuri oferă o asemenea posibilitate. Una dintre legile fundamentale ale statisticii este că, dacă avem un număr suficient de mare de fenomene observate, influența factorilor accidentali se compensează reciproc, ieșind în evidență tendințele necesare. Numai că, destul de des, sociologul nu poate dispune de un număr suficient de mare de fenomene independente. Suntem aici în prezența unei limite de principiu a analizei sociologice. Gradul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzalității face complet abstracție de om ca autor al faptelor sociale. Observatorul exterior poate să înregistreze coincidența repetată între „întâmplarea” lui Y și cea a lui X, inferând de aici concluzia unei relații cauzale. Omul, care trăiește însă în realitatea observată, se percepe pe el, și nu faptul X, drept autor al faptului Y. Nu este aici doar o chestiune de perspectivă sau de limbaj în care este descrisă realitatea, ci totodată una de fond. Pe de o parte, punând între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cognitiv-comportamentale Abordarea cognitiv-comportamentală încearcă să aplice raționamentul experimental studiului conduitelor umane. Ea își propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând relațiile cauzale cu evenimente interne și externe. Această abordare încearcă să scoată în evidență „legile” fenomenelor observate, astfel încât să le facă să varieze, să le controleze și să le anticipeze în circumstanțe date. Atent în ceea ce privește „măsura” faptelor, demersul diagnostic se sprijină pe observația și evaluarea problemelor trăite „aici și acum” de către subiect, pe mijloacele și pe condițiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
valori din ce în ce mai mici. Sedința 2: să facă un compliment Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă toți pacienții să intervină și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă toți pacienții să intervină și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor proprii; - efect benefic al îndeplinirii unor sarcini in vivo
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apelării la strategiile de evitare cognitivă și credințele sale negative care, conform ipotezelor clinice ale terapeutului, contribuiau la menținerea neliniștilor sale excesive. Exceptând inventarul insomniei, rezultatele lui Marie se situează sub nivelul unui scor criteriu, ceea ce arată faptul că schimbările observate sunt semnificative din punct de vedere clinic. Rezultatele controlului efectuat după șase luni sugerează o menținere, chiar o ameliorare, a beneficiilor terapeutice. Alte observații clinice confirmă aceste rezultate. Marie spune că este mai puțin anxioasă și mai interesată de munca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism și răspunsul la stres nu este întotdeauna evidentă. Traumatism și memorie Există cazuri în legătură cu care nu există nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat de acuzații și de dezorientarea celui care a comis abuzul cu ajutorul dovezilor obiective. Dar există o zonă nesigură care corespunde distorsiunilor memoriei. După o perioadă în care au fost negate traumatismele psihice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
minte: el îi cere să atașeze fiecare gând de un balon umplut cu heliu și să-l privească cum zboară. Realizarea acestui exercițiu de observare permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta sunt fie irelevante, fie banale. Cea de-a doua susține că judecățile tip lege nu prezintă interes deoarece trăim într-un anumit spațiu și timp. Cea de-a treia susține că observatorul nu poate obține obiectivitate științifică în raport cu cei observați deoarece cu toții trăiesc în interiorul unor culturi care își construiesc sisteme de semnificații pentru participanții lor. Cea de-a patra susține că indivizii umani constituie un subiect imposibil pentru știință deoarece aceștia dispun de libertatea și voința de alegere individuală. Prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu au astfel de concepte despre sine. În științele sociale însă, cei aflați sub observare au motive și rațiuni care le justifică acțiunile. Se presupune că orice cercetător din științele sociale care insistă să se situeze în afara celor ce trebuiesc observate și să privească asupra fenomenelor în mod larg, în speranța de a descoperi tipare cauzale generale, ignoră în mod sistematic intențiile individuale și structurile semnificațiilor care sunt determinate cultural. În consecință, perspectiva sa este superficială. Nereușind să înțeleagă scopul acțiunii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot ignora importanța „socialului” pentru subiectul lor de investigație. Acțiunile au semnificație pentru participanții lor, atât din punct de vedere individual, cât și colectiv. Observatorul nu poate explica comportamentul uman până când nu privește acțiunile prin aceeași structură simbolică cu cel observat. În al treilea rând, sensurile sunt diferite la nivelul diferitelor societăți. Aceste diferențe dintre semnificații fac distincția între o cultură și alta. Fiecare cultură își are propriul său mod de a vedea lucrurile, propriile seturi de practici și convenții distinctive
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Traducerea este întotdeauna imprecisă. În sfârșit, observatorul însuși are o cultură proprie. Oamenii de știință nu trăiesc în afara ordinii sociale, cu toții vin dintr-o societate anume, ceea ce le afectează scopurile și perspectivele. Observatorul nu se află numai în afara sistemului celui observat, observatorul se află totodată în interiorul unui alt sistem, care își impune propriul set de interpretări și are potențialul de a influența înțelegerea unui individ cu privire la ceilalți. În consecință, spune Winch, științele sociale nomologice refuză obiectul lor de studiu, baza sa
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna evidente, sau întotdeauna autentice. Nu trebuie să avem mereu încredere în pretinsa capacitate de înțelegere a observatului și să restabilim astfel rolul esențial al observatorului din afară. Aceste replici la adresa criticului antropolog sunt făcute dintr-o perspectivă diferită de cea pe care o adoptă acesta. Un alt tip de replici acceptă însă premisa acestuiaconform căreia semnificațiile culturale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în acest caz întrebarea în mod diferit pentru a obține informațiile dorite. Este nevoie de informații culturale de esență spre a crește legitimitatea datelor de care dispunem. Validitatea conceptuală se obține în modul cel mai sigur, evident, atunci când observatorul și observatul folosesc aceeași terminologie de bază (echivalență semantică) aplicată acelorași referenți empirici (echivalență categorială). Totuși, trebuie să fim foarte precauți atunci când există o echivalență semantică fără o echivalență categorială; este necesar să dispunem de o înțelegere culturală atentă pentru a evita
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
echivalență semantică, nici categorială, când nu corespund nici termenii și nici structurile de semnificații de la nivelul culturilor. Conform argumentării mele, aceasta ar fi o situație de pe urma căreia ar beneficia poeții, căci analizele sociale sistematice ar amuți. Problema observatorului și a observatului reprezintă o problemă inerentă și specifică științelor sociale. Totuși, aceasta nu constituie o barieră de netrecut. Ca oameni de știință care încercăm să înțelegem modul în care operează societatea umană, trebuie să întocmim în mod necesar categorii externe subiectelor noastre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între antecedent și consecință intervine alegerea umană. Aceasta nu reprezintă cauzalitatea în sensul normal al termenului deoarece pentru agentul cauzal nu există necesitatea de a produce efectul observat. Comportamentul uman se manifestă prin tipare, dar nu datorită existenței unor legi mecanice care scapă puterii lor de control, atribut care este esențial pentru o abordare nomologică a științei. Nu va fi suficient să negăm importanța alegerii umane în explicațiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-un model care nu fusese prevăzut inițial să includă voința liberă drept componentă esențială. Să ne imaginăm în schimb o abordare a științelor sociale care nu face doar să infereze o oarecare alegere dintr-un tipar plauzibil de comportament observat, ci care pornește de la cei ce iau decizii individuale în funcție de scopurile și calitățile lor diferite și îi plasează în situații strategice cu mai multe alternative de selectare. Apoi, se acumulează și dezvoltă înțelegerea relațiilor sociale umane, pornindu-se de la conținutul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]