6,675 matches
-
tensiunile din țara vecină. "Victor Ponta e mut ca o lebădă în problema ucraineană. Iresponsabilitatea veselă și detașarea prefăcută a primului-ministru Ponta ascunde, de fapt, o incompetență vizibilă în probleme economice și de relații externe. Observ că are însă o obsesie cu drumul către China. Îl întreb direct pe premierul Ponta, ale cui interese le reprezintă în Guvernul României ?", mai afirmă Predoiu înntr-un comunicat.
Victor Ponta, acuzat de Cătălin Predoiu de lipsă de reacție privind situația din Estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21814_a_23139]
-
Roxana Covrig Jurnalistul Radu Tudor a lansat trei noi nume care s-ar putea califica perfect pentru funcția de președinte al României. "Sunt doi oameni care reprezintă obsesia pozitivă: un liberal și un social-democrat, care reprezintă speranța celor care au votat USL cu bună intenție. Sunt câteva mii de mesaje care spun în felul următor: Am vrea să-l avem președinte al României pe Mircea Diaconu. Îmi pare
Radu Tudor: Trei noi candidați ideali la Președinția României by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21937_a_23262]
-
Andrei Moisoiu (Google) DINU PATRICIU A MURIT. Sorina Matei a scris pe Facebook că Dinu Patriciu ”nu a lăsat nimic bun pentru România”, adăugând că omul de afaceri a ”sfârșit că un oligarh măcinat de obsesii”. DINU PATRICIU A MURIT. ”Ce-a lăsat după el societății românești Dinu Patriciu? Absolut nimic. A sfârșit la Londra că un oligarh măcinat de obsesii și fălit de o chinezoaica. Din toată puterea și banii pe care i-a avut
DINU PATRICIU A MURIT. Sorina Matei: A murit măcinat de obsesii by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21969_a_23294]
-
bun pentru România”, adăugând că omul de afaceri a ”sfârșit că un oligarh măcinat de obsesii”. DINU PATRICIU A MURIT. ”Ce-a lăsat după el societății românești Dinu Patriciu? Absolut nimic. A sfârșit la Londra că un oligarh măcinat de obsesii și fălit de o chinezoaica. Din toată puterea și banii pe care i-a avut și cu care și-a exercitat influență atâția ani, n-a reușit să lase după el nimic bun pentru România”, a scris pe Facebook Sorina
DINU PATRICIU A MURIT. Sorina Matei: A murit măcinat de obsesii by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21969_a_23294]
-
continue în felul acesta. Toată campania a fost oribilă, aproape la toate televiziunile", a spus Mititelu, care a fost imediat contracarat de Iorga "Mai puțin la Antena 3". În acel moment, Mititelu i-a reproșat Narcisei Iorga că are o obsesie din care nu poate ieși. Doamnă aveți o obsesie. Asta este știut. Aveți această obsesie, nu puteți să ieșiți din ea. Ați intrat acolo și nu mai puteți să ieșiți din chestiunea asta". "Toată campania a fost cum a fost
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
aproape la toate televiziunile", a spus Mititelu, care a fost imediat contracarat de Iorga "Mai puțin la Antena 3". În acel moment, Mititelu i-a reproșat Narcisei Iorga că are o obsesie din care nu poate ieși. Doamnă aveți o obsesie. Asta este știut. Aveți această obsesie, nu puteți să ieșiți din ea. Ați intrat acolo și nu mai puteți să ieșiți din chestiunea asta". "Toată campania a fost cum a fost, îți vine să te ții de nas. Eu v-
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
Mititelu, care a fost imediat contracarat de Iorga "Mai puțin la Antena 3". În acel moment, Mititelu i-a reproșat Narcisei Iorga că are o obsesie din care nu poate ieși. Doamnă aveți o obsesie. Asta este știut. Aveți această obsesie, nu puteți să ieșiți din ea. Ați intrat acolo și nu mai puteți să ieșiți din chestiunea asta". "Toată campania a fost cum a fost, îți vine să te ții de nas. Eu v-am spus așa ca om care
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
este atotprezent. Privită însă de aproape, această evidență se dovedește înșelătoare. Pentru că, de fapt, această cartografie a realului funcționează exact ca în mecanismul unui vis. Imaginea, cu cât e mai precisă, cu atât e mai încărcată de agitație interioară, de obsesii și fantasme. Adevăratul București al lui Cărtărescu se constituie în secretul labirintului său interior. Investigându-l, scriitorul se caută pe sine, în existența lui actuală și în determinările lui anterioare. Imaginată ca "un melanj de piatră, lichid cefalorahidian, oțel cornier
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
său interior. Investigându-l, scriitorul se caută pe sine, în existența lui actuală și în determinările lui anterioare. Imaginată ca "un melanj de piatră, lichid cefalorahidian, oțel cornier și urină care, susținut de vertebre și arhitrave, însuflețit de statui și obsesii, digerând cu mațe și centrale termice ar fi făcut din noi unul singur", capitala "nu era decât substitutul fantomei mele gălbui, care mă privea de la fereastră când era lumina aprinsă". Bucureștiul este deci un organism gigantic, în care clădirile, străzile
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca opera de artă, precum orice operă de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să nu fie dubii asupra caracterelor celor mai românești, mai specifice, se recurge la cultura populară, rurală, ca un mediu exclusiv de îndrumare și imitație
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare, Gândire magică și Religie, iar universul lui poetic este străbătut de misterele luminii și de obsesia morții. „Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura română până acum”, scria despre el marele critic Eugen Lovinescu. Conjunctură nefavorabilă a perioadei de timp în care a trăit, precum și abjecția unor
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
care l-au incomodat toată viața, încurajat de prezența afectuoasă dar discretă a prințesei Marie von Thurn und Taxis-Hohenlohe, Rilke și-a petrecut ultimele zile din viață meșteșugind în cuvintele sale gîndurile altcuiva, și pentru aceasta lucrînd intens, cu acea obsesie pentru muncă, trudă, care i-a marcat existența poetică și omenească. S-ar părea că numai un efort pe măsura trudei lui Rilke însuși, poate chiar cea a agoniei sale, va putea cîndva produce traduceri pe măsura valorii versurilor poetului
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
C. Rogozanu Noua carte a criticului și istoricului literar sibian Mircea Braga urmează o modă dominantă în eseistica română contemporană: aceea de a strînge articole și alte tipuri de texte sub umbrela unei obsesii culturale. Este o armă cu două tăișuri: autorul încearcă să abolească eterogenitatea unor panseuri scrise într-un anumit interval de timp, aducîndu-le la un numitor comun, dar și uniformizîndu-le, transformîndu-le în elemente ale unei demonstrații. Cultura - o utopie asumată? cuprinde
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Este o armă cu două tăișuri: autorul încearcă să abolească eterogenitatea unor panseuri scrise într-un anumit interval de timp, aducîndu-le la un numitor comun, dar și uniformizîndu-le, transformîndu-le în elemente ale unei demonstrații. Cultura - o utopie asumată? cuprinde o obsesie pe cît de generală, pe atît de direct tratată. Care este soarta culturii, a vechilor valori, în epoca postindustrială sau postculturală, cum îi place lui Mircea Braga s-o numească, urmîndu-l pe George Steiner. Cum se poate adapta cultura noului
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură, Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se prenumăra) peste partide prin modificarea radicală a Constituției. Majoritatea însemnărilor sale pe anul 1935 sînt obsesii ale acestei speranțe, pe care suveranul, indecis, o amîna mereu deși o anunța. Argetoianu care detesta guvernul Tătărescu l-a numit, la 15 decembrie 1935, "cel mai rușinos guvern din cîte a avut România de la 1866 încoace". Iar, la încheierea
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
-ului așa cum funcționează acesta în Republica Federală: unul este Udo Voigt, fost căpitan în Bundeswehr, educat nu doar în Germania, dar și în școli militare din SUA. El este campionul ultranaționalismului și al respingerii a ceea ce a devenit una din obsesiile extremei drepte: ideea unui complot internațional menit să culpabilizeze Germania, să-i ponegrească trecutul și, firește, să ofere compensații victimelor trecutelor atrocități. Interesant e faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
în Italia, apoi în Franța, unde îi aștepta tatăl, pentru a ajunge în cele din urmă, ca atîți alți exilați, la New York. În toate cărțile pe care le-a scris pînă acum, exilul și nostalgia sînt promovate de la rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San Francisco, unde susținea o prelegere pe tema timpului rememorării la Proust. I-am uitat însă repede numele, pentru că prelecțiunea lui nu
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
C. Rogozanu Noua carte a lui Alexandru Sever, Inventarul obsesiilor circulare, exploatează din plin ambiguitățile genului diaristic. Deși nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, o principală "obsesie circulară" a Inventarului este condiția notației izolate, fără alt context decît vîrsta autorului (atît spirituală cît și biologică). Iată justificarea
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
C. Rogozanu Noua carte a lui Alexandru Sever, Inventarul obsesiilor circulare, exploatează din plin ambiguitățile genului diaristic. Deși nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, o principală "obsesie circulară" a Inventarului este condiția notației izolate, fără alt context decît vîrsta autorului (atît spirituală cît și biologică). Iată justificarea din "Argument": "Ab originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
jurnal a posteriori. De obicei intenția de a scrie jurnal este anunțată din primele pagini. În acest caz, textul și-a precedat eticheta; notația susținută a început să capete formă în ciuda caracterului eterogen - forma unui "calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile în forma lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul" lui Alexandru Sever nu conține datări ci doar o numerotare a fragmentelor (de la 1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru Sever apar printre notații delfice, complet
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru Sever apar printre notații delfice, complet necontextualizate. Toate aceste
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
de tărîmul ficțiunii - punctul de referință al fiecărei notații se află în romanele autorului. Toate "întîmplările" acestui jurnal sînt livrești; tocmai din această cauză o descriere exactă este imposibil de făcut. Imperceptibile schimbări de ton, de stil, variațiuni în descrierea obsesiilor - toate aceste pot fi stabilite doar într-o analiză pe text. Scriitor rafinat, Alexandru Sever dezvoltă subtile construcții eseistice chiar în interiorul romanelor sale. În postfață Ion Vartic deplînge (pe drept cuvînt!) ignorarea acestui excelent scriitor: "nereceptat încă de critică și
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
și public pe măsura valorii sale."... Nu e prea tîrziu - jurnalul a fost deseori un bun "lansator". Iar acest "inventar" al rafinamentelor unei întregi opere poate determina cititorul român să îi acorde atenția cuvenită lui Alexandru Sever. Alexandru Sever, Inventarul obsesiilor circulare, Biblioteca Apostrof, colecția "Ianus", 1999, 404 p., f.p.
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
periculos" ca "fratele Ilie", scrie Nicolae Stan pagini dintre cele mai bune, ca să nu mai vorbim de reușita portretelor de personaje-femei, cum ar fi misterioasa Mioara Bustea. Amintim și evocarea sugestivă a climatului orânduirii ceaușiste, cu protagoniștii acesteia (posedați de obsesia puterii și de modelul de la București, cu limbajul fibrolemnos desemantizat prin clișee penibile), în contrast cu baba Ilinca, simbol al rezistenței tăcute. Meritul romanului Apă neagră, constă în talentul cu care Nicolae Stan radiografiază psihologia sufletului colectiv al comunității aflat în primejdie
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]