799 matches
-
politica sa externă disidentă, respectiv a doua, cea mai importantă, aceea a decredibilizării sale ideologice și politice deopotrivă de către leninismul post-bolșevic (vezi și Anton: 2003, 935). Cu toate că se afla într-o situație critică, regimul Ceaușescu continua să se cramponeze cu obstinație de obținerea, până în miticul an 2000, a statutului de "țară mediu dezvoltată" (Obreja: 1988). Tineretul, viitorii muncitori chemați să împlinească acest deziderat, erau însă reticenți în fața asaltului propagandistic-mobilizator al PCR. "Generația anului 2000" (Mahler: 1988) nu va reprezenta până la urmă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Chiar dacă nu a avut succes în măsura în care și-a propus pentru situația politică și geopolitică a RSR, discutată pe larg în capitolele precedente, detașarea efectivă de Moscova reprezenta un ideal imposibil de pus în practică leninismul romantic a rezistat totuși cu obstinație presiunilor internaționale, mai ales în ultima decadă a existenței sale, anii '80. Ne amintim că Bucureștiul și-a plătit integral datoria externă în 1988, a renunțat la clauza națiunii cele mai favorizate (deși indiscutabil ar fi pierdut-o), a condamnat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
situația complexă din Republica Moldova, datorată unei îndelungate stăpâniri rusești și sovietice care au modificat compoziția etnică în așa măsură, încât coloniștii rusofoni au rămas, cu toate schimbările politice din Rusia, stat democrat de tip asiatic, purtătorii ideii imperiale. Cultivarea cu obstinație a antiromânismului (oaricare mujic rus și oricare „moldovean” era învățat din școală că România e dușmanul) a dat roade și tot ce a făcut Statul Român în Basarabia, între 1918-1940 și 1941-1944 se reduce în gândirea politică de la Chișinău, la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hotărârilor judecătorești definitive, prin care contravenientul a fost obligat la inchisoare contravenționala, care nu au fost puse în vigoare până la data intrării în vigoare a Legii nr. 82/1999 . Raționamentele specioase pe care se întemeiază această construcție ignoră însă, cu obstinație, caracterul retroactiv al legii. Faptul că legea nouă se aplică la cererea contravenientului, pentru o contravenție săvârșită înainte de intrarea în vigoare a legii, nu înseamnă că legea nu se aplică retroactiv, iar aplicarea față de contravenient a unei măsuri cu caracter
DECIZIE nr. 236 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
se confundă cu dispozițiile sufletelor sensibile de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar care nici nu se deosebește net de acestea și care se disipase, parțial, în frivolitatea celui de-Al Doilea Imperiu, dar subzista, fără îndoială, cu mai multă obstinație în provinciile oarecum izolate (acolo am găsit eu ultimele urme). Or, ne este îngăduit să reconstruim acest mediu și să recreăm în jurul nostru acea atmosferă, în special cu ajutorul cărților, al gravurilor și tablourilor. Aici nu e vorba în primul rînd
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
există, că l-am putea vedea și că, în orice caz, existența lui este garantată de martori. De aceea există o geografie sau o topografie religioasă. Cînd cruciații au ajuns la Ierusalim și au recucerit locurile sfinte, au căutat cu obstinație amplasamentele unde tradiția situa principalele evenimente relatate în evanghelii. De multe ori, ei au localizat mai mult sau mai puțin arbitrar unele detalii din viața lui Hristos sau de la începuturile bisericii creștine, orien-tîndu-se după vestigii incerte și chiar, în lipsa oricăror
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
răzlețe, dar pline de vigoare tinerească, capabile să-și delimiteze un spațiu geografic, politic și uman pe care l-au omogenizat puțin cîte puțin. În schimb, monolitul bizantin a murit intact și unificat din punct de vedere cultural, indiferent cu obstinație față de resursele spirituale pe care și le-ar fi putut asuma din marea diversitate etnică. Astfel, cînd turcii otomani l-au cucerit, multe dintre teritorii erau demult abandonate unei "balcanizări etno-religioase " avansate. Se impune acum să ne referim la impactul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru Presă și Tipărituri, acesta va prelua și o parte din sarcinile vechiului organ al cenzurii 12. Presiunea ideologică asupra creației cultural-artistice și, în mod direct asupra celor care o produceau, a devenit o constantă a anilor 1970-1980. Perpetuarea cu obstinație a construcțiilor semantice create prin alăturarea forțată a adjectivului "socialist" - scriitor/literatură/poezie/artă socialist(ă) - deși în realitate goale de conținut reflectau, de fapt, viziunea regimului de la București, pentru care orice act cultural trebuia să se desfășoare în interiorul limitelor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ale autorului, decurg dintr-o tranșantă atitudine antitotalitară, din oroarea fostului discipol al lui Blaga față de compromisuri. Există, neîndoielnic, o notă de frustrare în judecățile, uneori lipsite de nuanțe, apodictice, ale scriitorului marginalizat. Cu atât mai de admirat rămâne însă obstinația sa de a scrie pentru sertar, de a nu accepta inevitabilele compromisuri pe care le-ar fi cerut o poziție centrală, de notorietate publică, în sistem. Ironia sa îi vizează, în epistolar, îndeosebi pe colegii din Cercul Literar, care o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
putea asista la căderea regimului comunist, văzută însă de scriitor, cu luciditate, ca iminentă, cum o vădesc paginile jurnalului său. Prietenii au fost impresionați de sobrietatea cu care Sîrbu vorbea despre propria moarte, pe un ton ușor, glumeț-autoironic, evitând cu obstinație penibilul exprimării unei compasiuni convenționale. Ca să-l cităm pe Virgil Nemoianu, Gary "moare cu demnitate de senator roman"36. Revenind la considerațiile despre arta epistolară a scriitorului, se cuvine să mai menționăm că Ion D. Sîrbu nu scrie neglijent, ci
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cert, vor primi în plină figură felia de viață pe care autorul, cu cruzimea-i rafinată bine-cunoscută, o aruncă asupra cititorilor săi, neobosit, carte de carte. Fidel unei profesiuni de credință literară dedicată descrierii neorealismului românesc, Dan Lungu refuză cu obstinație să acopere cu fond de ten mincinos bubele purulente de pe fața societății noastre și reface, prin intermediul miracolului literaturii, fragmente de realitate ("mici fragmente de neant", cum ar spune cațavencii!) care ar trebui să ne dea de gândit. Coroziv și tandru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mare potențial de ideologie adăugată, cu ratingul implacabil al demonstrației din categoria discutabilă a "corectitudinii politice". Această bizarerie politico- ideologică, care marchează un avatar occidental, eminamente american, al gândirii marxiste și care reprezintă o formă activă de mentalitate totalitară (obstinația de a face binele cu forța!), a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest devenind un canon din ce în ce mai agresiv pe piața discursului public din Europa. El marchează un reviriment al stalinismului agresiv, în care o mână
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
axiomatic că nimeni dintre muritori nu deține monopolul adevărului. În altă ordine de idei, modul tranșant și dezinvolt de abordare a unor aspecte istorice controversate de către autor are neîndoielnicul rost de susceptibilizare a lumii specialiștilor de a se apleca cu obstinație sporită pentru limpezirea lor. VICTOR SPINEI NOTA AUTORULUI Datorez D-lui Victor Spinei, care a avut amabilitatea de a face cuvântul introductiv acestei lucrări, dar și discreția de a refuza înscrierea, pe lângă numele Domniei-Sale a titlurilor științifice, adunate în urma unei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
golf camuflat între stânci uriașe, din insula grecească Zakynthos (a hiacintuluiă, numită de venețieni și Zante. Era prin 1995, când am zărit uriașa reclamă, hipnotică de-a dreptul, în centrul Atenei. Obișnuiam să stau în amurg și să privesc cu obstinație respectiva reclamă, întrebându-mă cam chinuitor dacă eu voi ajunge vreodată în acel loc. Și iată că, în 2007, am ajuns (întrucâtvaă în sfârșit! Înainte de a pleca spre Zakynthos am stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
muta, de-a deveni judecător sau de-a trece în avocatură. — Din ce-mi spuneți, vă fascina ideea de procuror criminalist. — Criminalistul este strict procurorul care anchetează crime sau accidente de muncă. Acolo era vorba de sânge. Am evitat cu obstinație să fac această muncă, deși procurorul criminalist era considerat, oarecum, crema unei unități de parchet. Mie mi se părea că era o poziție care nu necesita neapărat abilitățile unui procuror, însă trebuia să fii extrem de pasionat. În aceste cauze cu
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
politice. În procesul electoral, cetățeanul își dă votul pentru un partid și pentru un program politic, iar ulterior, după alegeri, programele politice sunt sacrificate pentru a negocia alianțe sau coaliții între partide care, până atunci, păreau să fie adversari ireductibili. Obstinația cu care am urmărit - fie în politica militantă, fie în dezbaterile publice - proiectul sistemului politic bipolar, în varianta sa tipică, a fost și este, în primul rând, un exercițiu de pedagogie politică. Fără a ignora actorii politici, acest exercițiu este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
anumite rezerve. Mă voi limita aici, în sprijinul celor afirmate mai sus, la un singur exemplu: tragicul caz al inginerului Gheorghe Ursu, din câte știu singurul cu adevărat șocant apărut în presă după 1989, despre care s-a afirmat cu obstinație, fără a se admite vreo altă opinie, că a fost ucis de Securitate (am în vedere doar perioada 1970-1989, la care mă refer în cuprinsul cărții). Acum, pe bună dreptate, mulți oameni se întreabă: dacă a fost ucis de Securitate
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cu câteva precizări, ce țin și de caracterul memorialistic al cărții, dar sunt privite și din perspectiva juristului și a fostului anchetator. La mijlocul lunii iunie a fiecărui an, sunt reamintite în massmedia evenimentele din vara anului 1990, insistându-se cu obstinație pe o invariabilă imagine, a unui cetățean lovit de mineri, și aducându-se în discuție și condamnându-se doar intervenția ortacilor din zilele de 14 și 15 iunie. Nu se amintește mai nimic de ceea ce s-a întâmplat în 13
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
tot ce este semnificativ în imperiul raționalității, însă, pornind de la o legitimă reconsiderare a rolului jucat de instanța cenzorială a spiritului, s-a redat conștiinței de sine demnitatea cuvenită, măcar într-o înțeleaptă evitare a balanței comparative care urmărea cu obstinație părtinirea exclusivistă a unuia dintre cele trei tipuri. O superioară privire armonică asupra îmbinării lor a lăsat în sfârșit loc pentru recunoașterea împărtășită a importanței originale pe care reflexivitatea o aruncă în joc și a retrezit, în paralel, interesul pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de vedere, vreun vizibil complex al bastardului, care să fie pus pe tapet. Faptul este cu atât mai ciudat cu cât respectivii foști provinciali nu renunță neapărat la aerul lor pitoresc non-bucureștean, ci în anumite cazuri chiar îl cultivă cu obstinație. Nesimțirii native a scriitorului bucureștean îi corespunde astfel lingușeala scriitorului provincial - dar nici una, nici cealaltă nu intră în coliziune cu felul de a fi al provincialului bucureștenizat. Doar cel din urmă este acceptat de ambele părți, întru totul, pentru că este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
modele, am început o dificilă discuție pe tema modelor etice în România. Studenții mei de la Jurnalism au vibrat la această idee, în schimb cei de la Litere au fost mai sceptici, dovedindu-se sensibili mai degrabă față de ideea modelelor culturale. Cu obstinație însă, discursul meu a revenit doar la modelele etice. Construcția mea, în acest sens, s-a întors în timp și le-a propus modelul etic al luptătorilor anticomuniști din munții României (în perioada 1945-1960, când această luptă de gherilă în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]