KorAP: Find »[drukola/base=obstrucție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...86 >

2,138 matches

Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

Ecografia transesofagiană este o metodă excelentă de investigație, putând fi aplicată și la cazurile în stare gravă. Se pot obține informații despre vena cavă superioară și structurile de vecinătate, până la vărsarea sa în atriul drept. Permite un dignostic topografic de obstrucție de mare precizie [4]. Flebografia Flebografia este extrem de utilă în stabilirea indicației chirurgicale și a tipului de reconstrucție venoasă (fig. 7.15). Prin flebografie se aduc date despre: topografia obstacolului; gradul de stenozare a lumenului venos; stabilește exact relația cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Este indicată în cazurile de tumori pulmonare centrohilare drepte, pentru a descoperi tromboza segmentului mediastinal al arterei pulmonare drepte, prin invazie tumorală, comună cu a venei cave superioare. Biopsia endovasculară Biopsia endovasculară a permis diagnosticul histopatologic într-un caz de obstrucție a venei cave superioare prin tumoră malignă. Toracotomia sau sternotomia Permit un diagnostic histopatologic de 100%, cât și proceduri cu viză terapeutică: rezecție de tumoră, sistem cav superior și reconstrucții vasculare. Determinări biochimice Determinările biochimice sunt utile în precizarea naturii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
clinice cu sindrom de venă cavă superioară la care tratamentul chirurgical este pe deplin justificat [13]. Tumorile maligne ce au invadat sistemul cav superior și la care s-a asociat și tromboza, pot să evolueze, din punct de vedere al obstrucției, nefavorabil, chiar și în caz de asociere la iradiere a trombolizei. Tumora invadantă poate fi rezistentă la tratamentul cu citostatice și la radioterapie, persistând SVCS, datorită fibrozei secundare resorbției cheagului. Tumora poate fi distrusă prin tratamentul oncologic, dar SVCS nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
asociere la iradiere a trombolizei. Tumora invadantă poate fi rezistentă la tratamentul cu citostatice și la radioterapie, persistând SVCS, datorită fibrozei secundare resorbției cheagului. Tumora poate fi distrusă prin tratamentul oncologic, dar SVCS nu este influențat. Unele leziuni benigne antrenează obstrucții severe ale venei cave superioare cu un proces de fibroză invadant și ondulant în evoluție. Circulația colaterală nu se dezvoltă eficient în toate cazurile, ceea ce înseamnă hiperpresiune continuă în sistemul cav superior. După Doty [9, 10] indicațiile chirurgicale, în SVCS

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

este un element important care nu trebuie ignorat ori de câte ori pneumoftiziologul sau chirurgul trebuie să adopte o atitudine terapeutică în fața unui bolnav cavitar. Bronhia formează un tot unitar cu caverna în cursul desfășurării procesului tuberculos. O bronhie permeabilă facilitează curățirea cavernei. Obstrucția ei poate genera balonizarea cavernei sau poate favoriza infectarea ei cu flora banală (ca în orice cavitate închisă din organism). Tuberculoza extensivă fibrocavitară Sunt forme anatomo-patologice complexe în care procesul tuberculos afectează un segment sau un lob și invadează, depășind

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

valvulară sau refluxul venos (peste 90% din cazuri), care poate să fie primar în cazul venelor varicoase, sau secundar unor leziuni valvulare determinate de o tromboză în antecedente. Refluxul venos afectează mult mai frecvent venele superficiale față de cele profunde. b. obstrucția venoasă (în 10% din cazuri) secundară unei tromboze vechi, nevindecate complet. Ea este caracterizată de simptome și semne produse de hipertensiunea venoasă ca rezultat al anomaliilor structurale sau funcționale ale venelor [2]. Cele mai frecvente cauze ale IVC sunt reprezentate

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
venelor [2]. Cele mai frecvente cauze ale IVC sunt reprezentate de anomaliile primare ale peretelui venos și ale valvelor și de modificările secundare determinate de o tromboză venoasă preexistentă care a condus la refluxul venos (fig. 22.1, 22.2), obstrucție sau la amândouă cauzele. Foarte rar, în etiologia IVC sunt implicate malformațiile congenitale. Este mai frecventă la membrele inferioare având o incidență de 1-2% în populație și de aproximativ 90% la bolnavii care au avut în antecedente TVP iliofemurale. Localizarea

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
vârsta și fumatul, uneori și traumatismele locale. În unele cazuri individuale se constată o tendință de agregare familială a venelor varicoase, precum și o mare influență hormonală mai ales atunci când venele varicoase apar în primul trimestru de sarcină. Locul și gradul obstrucției venoase, lezarea valvulelor sigmoide venoase profunde, intervenția factorilor de risc care cresc hipertensiunea venoasă sunt factorii implicați în intervalul liber menționat mai sus. În 1994, American Venous Forum a publicat un document consens care clasifică și stadializează insuficiența venoasă cronică

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
și ulcerul cutanat al gambei. Edemul este cel mai constant și mai precoce semn, fiind inițial discret și localizat perimaleolar, moale, depresibil, se accentuează în ortostatism și în timpul mersului. În timp, edemul se accentuează, având o extensie proximală, devenind dur. Obstrucțiile venoase înalte iliace sau de venă cavă pot cuprinde întreg membrul, respectiv ambele membre. Circulația venoasă subcutanată este ectaziată, tortuoasă și varicoasă, uneori se pune în evidență semnul Dow (dilatații sacciforme ale venelor comunicante sau perforante). În sindromul posttrombotic, varicele

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
în insuficiența venoasă cronică oferă informații diferite fiecare în parte, astfel încât este necesar a se corobora aceste date pentru a pune diagnosticul corect și a stabili o strategie de tratament. Metodele paraclinice trebuie să răspundă unor deziderate: - demonstrarea refluxului și obstrucției venoase - localizarea refluxului și obstrucției - cuantificarea refluxului și obstrucției - evaluarea efectului diferitelor metode terapeutice - investigarea malformațiilor congenitale. Pentru acestea se folosesc următoarele metode: a. Examinarea Doppler continuu (CW), care este cea mai ieftină metodă aflată la îndemână, când se poate

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
informații diferite fiecare în parte, astfel încât este necesar a se corobora aceste date pentru a pune diagnosticul corect și a stabili o strategie de tratament. Metodele paraclinice trebuie să răspundă unor deziderate: - demonstrarea refluxului și obstrucției venoase - localizarea refluxului și obstrucției - cuantificarea refluxului și obstrucției - evaluarea efectului diferitelor metode terapeutice - investigarea malformațiilor congenitale. Pentru acestea se folosesc următoarele metode: a. Examinarea Doppler continuu (CW), care este cea mai ieftină metodă aflată la îndemână, când se poate evalua audibil circulația venoasă. Dacă

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
parte, astfel încât este necesar a se corobora aceste date pentru a pune diagnosticul corect și a stabili o strategie de tratament. Metodele paraclinice trebuie să răspundă unor deziderate: - demonstrarea refluxului și obstrucției venoase - localizarea refluxului și obstrucției - cuantificarea refluxului și obstrucției - evaluarea efectului diferitelor metode terapeutice - investigarea malformațiilor congenitale. Pentru acestea se folosesc următoarele metode: a. Examinarea Doppler continuu (CW), care este cea mai ieftină metodă aflată la îndemână, când se poate evalua audibil circulația venoasă. Dacă la examinarea venoasă se

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
cutanate, mai puțin de medicație venotonică sau diuretică [3]. CONCLUZII - Insuficiența venoasă cronică reprezintă modificările apărute în fiziologia și aspectul clinic al membrelor inferioare determinate de presiunea venoasă ambulatorie crescută, secundară incompetenței sau refluxului valvular venos (90% a cazurilor) și obstrucției venoase (10% din cazuri). - Aproximativ 25 de milioane de locuitori adulți ai SUA prezintă vene varicoase, din care 7 milioane au simptome clinice semnificative. - Peste 70% din ulcerele membrelor inferioare sunt ulcere venoase. - Factorii predispozanți ai venelor varicoase includ obezitatea

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
cauza ea mai frecventă a TVP, aceasta din urmă putând apărea în următoarele condiții: 1. insuficiența cardiacă dreaptă, 2. insuficiența arterială, 3. hipervâscozitate sanguină, 4. hipovolemie importantă, 5. venodilatație inclusiv iatrogenă, 6. meiopragia pereților venoși cu dilatație, 7. stenoze sau obstrucții venoase, sindroame posttrombotice, 8. valvule venoase absente sau deteriorate, 9. suprimarea sau diminuarea pompei musculare, 10. diminuarea presei abdominale (eventrații, hernii) sau creșterea presiunii intraabdominale (pacienți cu ascită importantă), 11. diminuarea sau inversarea presiunii negative intratoracice, 12. ortostatism prelungit sau

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
clasice: edemul, durerea și modificările de culoare ale extremității afectate. Frecvent ele sunt nespecifice diagnosticului, putând exista o largă patologie care să mimeze tromboza venoasă profundă. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia și tabloul clinic al TVP depind de: 1. localizarea, gradul și extinderea obstrucției venoase 2. prezența și intensitatea procesului inflamator parietal și perivenos 3. reacția locală și generală a organismului 4. prezența și gradul afectării arteriale 5. existența complicațiilor embolice O parte din pacienți sunt asimptomatici în faza acută, aceștia dezvoltând tardiv sindroame

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
ridicarea membrului în poziție ușor elevată sau după câteva zile după debutul TVP. Durerea se intensifică în poziție declivă, tuse, strănut (semnul Louvel) sau prin contracția mușchilor adiacenți și de manevrele de provocare. Localizarea durerii este de obicei la nivelul obstrucției venoase dar nu are legătură strânsă cu gradul și extensia acesteia [9]. Edemul poate fi unica manifestare a TVP, fiind consecința obstrucției și, parțial, a inflamației țesuturilor perivenoase. Edemul are grade variabile, de la minim până la extrem, astfel încât, de multe ori

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Louvel) sau prin contracția mușchilor adiacenți și de manevrele de provocare. Localizarea durerii este de obicei la nivelul obstrucției venoase dar nu are legătură strânsă cu gradul și extensia acesteia [9]. Edemul poate fi unica manifestare a TVP, fiind consecința obstrucției și, parțial, a inflamației țesuturilor perivenoase. Edemul are grade variabile, de la minim până la extrem, astfel încât, de multe ori, bolnavii nu se prezintă la medic pentru edem. Uneori pacienții prezintă cordoane venoase indurate, sau accentuarea rețelei venoase superficiale, modificări de culoare

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
phlegmatia alba dolens, transformarea fiind de cauză necunoscută și imprevizibilă. Debutul este aparent brusc, cu durere intensă în membrul afectat, edem voluminos care cuprinde întregul membru, cianoză rapidă, răcirea extremității cu purpură sau bule hemoragice. Se asociază constant cu o obstrucție parțială a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la nivelul arterei poplitee și distal, dar nu

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la nivelul arterei poplitee și distal, dar nu apar obstrucții caracteristice la arteriografie. Asociat, bolnavii prezintă febră ridicată și modificări ale probelor de inflamație. Evoluția flebitei albastre se face spre gangrenă în 50% din cazuri, embolii pulmonare în 35-40% din cazuri sau deces care se datorează șocului, emboliilor pulmonare sau

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
PARACLINICE ȘI DE LABORATOR Diagnosticul clinic de TVP este de multe ori incert și de aceea este necesară confirmarea acestuia prin diferite metode. 1. Flebografia ascendentă convențională și cea cu substracție digitală sunt cele mai bune metode imagistice pentru evidențierea obstrucției unei vene profunde a membrelor și cavelor, venelor bazinului [11]. Ele au câteva dezavantaje (dificil de repetat în condițiile existenței edemului, metodă invazivă, uneori dureroasă, necesită echipament și personal experimentat, rar se produc flebite, intoleranța la substanța de contrast iodată

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
devine mai dificil, fiind totodată inofensivă în toate etapele sarcinii. 4. Pletismografia determină modificările volumului extremității inferioare ca răspuns la stimuli bine definiți. Aceste modificări sunt legate de circumferința gleznei, fluxul sanguin cutanat și rezistența electrică care apare la locul obstrucției venoase. Fotopletismografia este bazată pe absorbția luminii de hemoglobina conținută în hematii [13]. Pletismografia prin impedanță se bazează pe modificările rezistenței electrice a țesuturilor la trecerea unui curent de sânge, fiind cea mai răspândită formă a pletismografiei, cu rezultate de

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
PROFUNDE Diagnosticul diferențial al trombozei venoase profunde este extrem de important fiind necesar a se exclude o serie de afecțiuni care provoacă manifestări locale și sistemice cu tablou clinic asemănător. Acestea sunt: 1. alte patologii venoase: tromboflebite și/sau flebite superficiale, obstrucții venoase de altă etiologie decât cea trombotică, insuficiență valvulară venoasă cronică, sindrom posttrombotic, varice hidrostatice primitive simptomatice, compresie venoasă înaltă 2. patologie arterială: ischemie arterială acută 3. afecțiuni osoase: tumori, osteomielită, fracturi, hematom subperiostal, leziuni interne ale articulației genunchiului, artrite

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
modificări tegumentare (edeme, celulite). O problemă diagnostică particulară o constituie TVP postoperatorie la care există o serie de particularități și anume faptul că frecvența TVP este aceeași atât la membrul operat cât și la cel neoperat, trombii fiind caracterizați prin: obstrucție luminală incompletă, localizare saltantă, și dimensiuni mici. În condițiile apariției TVP postoperatorii, ultrasonografia Doppler color este mai utilă decât tehnica bidimensională cu compresiune, pentru stabilirea diagnosticului. Recuperarea pacienților care au trecut printr-un episod de TVP reprezintă un obiectiv fundamental

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

bronhiile distale și bronșiolele. Carcinomul cu localizare centrală apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pentru unul sau mai multe simptome și/sau semne clinice, ce pot fi sistematizate astfel: bronhopulmonare; intratoracice, dar extrapulmonare; extratoracice nemetastatice; extratoracice metastatice și generale nespecifice [21, 48]. Simptomele și semnele bronhopulmonare se datorează cel mai frecvent iritării, ulcerării sau obstrucției parțiale sau totale a bronhiei, sau pot fi rezultatul atelectaziei sau sindromului supurativ retrostenotic. Simptomele și semnele intratoracice, dar extrapulmonare, rezultă din procesul de creștere a formațiunii tumorale, fiind produse fie prin extensia directă a procesului tumoral la structurile intratoracice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]